Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014        Toate Articolele Autorului

Mentalităţi
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Câte capete atâtea idei, atâtea gânduri, atâtea orizonturi. Şi ce este rău în asta? Dacă doi oameni s-ar întâlni pe stradă sau la o cafeluţă şi-ar putea schimba amical punctele de vedere, ambii lărgindu-şi orizontul. Dacă!  

 

Din păcate câte puncte de vedere atâtea ambiţii, atâtea orgolii, atâtea prostii. Omul are un punct de vedere dar nu acceptă ca şi altul să gândească asemănător. Din această cauză doi oameni cu acelaşi punct de vedere încep să-l disece până ajunge la un punct geometric adică un infinit mic, un nimic. Şi se duelează straşnic pentru acel nimic, un detaliu fără nici o semnificaţie. Nici în această fază nu este în fond nimic rău. Din detaliu în detaliu se naşte perfecţiunea.  

Dar unii oameni au capul gol. Nici măcar plin cu paie ca să rumege, acolo … ceva. Este atât de gol că devine o cutie de rezonanţă. O idee preluată din afară, rezonează cu propria frecvenţă, aş zice a inculturii, şi devine punct de vedere exclusivist. Dacă acest om mai are pâinea, cuţitul şi sarea, vai Doamne de cei din jur. A dat tranziţia peste ei!  

Dar dracul nu este chiar atât de negru. Bulă are capul plin de castravete pe care l-a rumegat în toate ipostazele lui. Nici de mirare că se potriveşte ca o mănuşă drept răspuns la orice întrebare.  

Punct.  

Am terminat cu filosofia stearpă care nu duce la nimic. Nimeni nu recunoaşte că este prost şi nimeni nu poate dovedi că Edison, marele inventator ar fi fost prost deşi deţinea negru pe alb un certificat de cretin ireductibil. Cel care a dat certificatul şi-a văzut probabil propria oglindire caracterizându-l pe Edison. Din păcate cazul nu este singular.  

Am zis STOP, stop să fie.  

Mă voi ocupa acum de odraslele mămicilor şi anume de educaţia lor adică a odraslelor şi a mămicilor. Tăticii au doar rolul să zămislească în păcat odrasla apoi să asigure tuturor pâinea cea de toate zilele fără să le facă viaţa amară.  

Sunt multe, multe de spus. Ce este educaţia, când începe, când se termină, cine o face, cum o face şi în special de ce. Nimeni nu a corelat ansamblul sintagmelor mai sus expuse dar mulţi, prea mulţi şi-au expus punctul de vedere asupra uneia, mai documentat sau mai puţin documentat, mai credibil sau mai puţin credibil, mai logic sau mai puţin logic. Este ca şi când dintr-o ascuţitoare ai scoate cuţitul şi călind-ul mai mult sau mai puţin ai ascuţi creionul cu el.  

O mămică creează o odraslă şi o creşte până devine şi ea mămică sau tătic, după ce are în pantalonaşi. Apoi ciclul se repetă. Şi iar se repetă, la infinit. Ce rol are tăticul? Păi numai să păcătuiască ar spune popa. Nu este chiar aşa.  

Ce caută educaţia în ciclul de mai sus? Este esenţa, dacă vreţi castravetele lui Bulă. Este cauza şi efectul oricărei faze din ciclul uman descris mai sus.  

Deşi voi trata toate fazele nu voi respecta ordinea de mai sus. Totuşi ordinea ar pare logică, dar:  

Educaţia este un ansamblu de entităţi fizice şi psihice menite a forma omul pentru muncă şi convieţuire socială.  

Educaţia odraslei începe cu mult înaintea procreării. Orice viitoare mămică ştie să facă copii. Nu a învăţat-o nimeni aşa că s-a auto-culturalizat, câte odată chiar experimental cu mult înaintea terminării şcolii. Societatea consideră drept indecentă o discuţie asupra păcatului originar. Nu mă numesc Freud ca să dezvolt cauzele şi urmările acestui defect al mentalităţii sociale dar vă dau adresa la care puteţi afla amănunte:  

http://en.wikipedia.org/wiki/Freudian_psychology  

Faptul că întregul ciclu al educaţiei ocoleşte cu grijă tot ce ar trebuie ştiut înainte de a crea o nouă viaţă este una din cauzele care a transformat omul, omul sculptat de mâna lui Dumnezeu căruia i-a dat viaţă suflând asupra lui, într-un feroce animal.  

O viitoare mamă trebuie să ştie multe. În primul rând să-şi gestioneze veniturile. În doi, soţ – soţie, viaţa pare mai uşoară. Mai ai din salariu şi-un ban de-un ruj, de-o floare, de-o seară în doi la o şampanie. Poate atunci se creează progenitura. După ce barza aduce-n cioc bebeluşul va fi o nouă gură de hrănit, dese ori foarte costisitoare. Venitul este întotdeauna suficient (nu insuficient cum susţin cârcotaşii), oricât de mic ar fi. Dar implică dese ori la mici renunţări. Făcute treptat se instaurează noul regim. Apar în cuibuşor pătucul cu ţarc, trusa de scutece, roz sau albastre potrivit ecografiei făcute şi multe altele care pregătesc fizic transformarea cuplului în părinţi.  

Poate mama purtătoare de sarcină ar trebui să facă gimnastică. O gimnastică specială care întăreşte grupul de muşchi ce participă la naştere. Poate!  

O şcolarizare sistematică a cuplului înaintea procreării nu strică. Viitoarea mamă trebuie convinsă că naşterea naturală este cea mai sănătoasă atât pentru mamă cât şi pentru făt. Mulţi medici recomandă naşterea sub apă. Durerile facerii sunt în acest caz mult atenuate. Cu atât mai mult dacă mama a făcut tot ciclu de gimnastică ginecologică recomandat.  

Un al doilea factor care trebuie însuşit de mamă este alăptarea. Viitorul bebeluşului este strict legat de această perioadă când mama are ocazia zilnică să-şi strângă la piept odrasla cântând-ui dulci cântece la ureche.  

Aceste elementare cunoştinţe trebuie acumulate înainte de procreare. Cândva, în negura veacurilor, toate mamele erau pregătite genetic să-şi aducă pe lume odraslele precum o fac şi astăzi mii de specii de animale mari şi mici. Femeia a pierdut însă instinctul de mamă grijulie ca efect al civilizaţiei. Astăzi trebuie să înveţe de la dascăli ceea ce ieri ştia de la mama natură.  

Devine cert că un cuplu, înainte de aşi dori odrasla trebuie să consulte un psiholog şi să ia în calcul unele cheltuieli cu pregătirea şi şcolarizarea mămicii.  

Presupunem acum că, un cuplu bine pregătit teoretic trece efectiv la proiectarea unei noi vieţi. Femeia ştie când a rămas grea. Sunt stări fiziologice de atenţionare. Nu strică o confirmare a stării prin analiză, înainte de a comunica fericita veste partenerului de viaţă. Din acel moment începe formarea eticii viitorului om.  

De la a şasea săptămână fătul, care nu are încă activitate proprie, este influenţat de tutun şi mâncarea curentă a mămicii, în special alcoolul. Transmiterea se face prin sângele folosit în comun de cele două vietăţi distincte, mama şi fătul. După a 16 săptămână fătul este sensibilizat la acţiunile fizice efectuate asupra mamei. Orice altercaţie între părinţi sau cu terţi este simţită şi memorată. Atunci se formează caracterul viitorului om. Din săptămâna 25 fătul este complet, aude şi simte. Important este că memorează tot ce ajunge la el din viaţa şi activitatea mamei.  

Accidental, datorită în special unor excese de nedorit ale mamei, fătul se grăbeşte să veni pe lume. Din săptămâna 28 – 30 el este apt a supravieţui dar va avea mari lacune în educaţie. Nu este totuna să fie crescut în incubator înconjurat de mediul sanitar respectiv în marsupiul matern înconjurat de o familie iubitoare. Mama trebuie să dea o deosebită atenţie vieţii cotidiene în ultimele luni de sarcină spre a nu grăbii naşterea.  

Toate cele mai sus expuse constituie o pregătire pentru viaţă a fătului deci fac parte efectivă din educaţia sa.  

După tăierea cordonului ombilical şi primul strigăt fătul devine prunc. Este momentul când eventualul suflet rătăcitor se instalează în trupuşorul devenit gazdă şi se creează un nou Eu, o nouă conştiinţă de sine, un nou om demn să intre-n rai.  

Copilul nu intră în viaţa curentă „pur şi nevinovat” cum susţine literatura. Viciile părinţiilor au scai şi se prind de prunc încă din marsupiul în care se dezvoltă. Tot astfel şi vocabularul limbii „materne”. Mamele nu discută cu fătul decât rare ori. Păcat ! Fătul aude tot şi memorează. Chiar vocea tatălui şi a eventualilor fraţi. Dacă mama ar începe să povestească, sau să recită versuri cuvintele , rima şi ritmul intră în memoria fătului. Nici muzica nu se exclude. Se zice că le are în sânge. Eronat. Le are în cap. În marsupiu nu are însă ocazia să folosească coardele vocale. Cea mai grea lecţie este vorbirea articulată. Ea va fi mult uşurată vorbind, povestind, cântând, recitând poezii în faţa pruncului, astfel încât acesta să poată vedea gura vorbitorului. Şi frăţiorii ar trebui îndemnaţi să recite sau să cânte la pătuţul cu ţarc al noului membru al societăţii. Pe un scaun sau măsuţă amenajată ca scenă ca frăţioara (ambigen) să-i poată vedea guriţa.  

Copilul repetă tot ce fac cei din jurul lui. Nu se maimuţăreşte cum pretind uni. Din contră învaţă lucruri noi. Sugarul este deosebit de sensibil la tot ce este nou în jurul lui şi are o foarte mare putere de asimilare, de memorare.  

Şi de acum apar oamenii cu idei. Idioţii, dacă-mi permiteţi asociaţia de idei.  

- Bătaia-i ruptă din rai  

- Drepturile omului … care munceşte  

- Înfofolirea să nu răcească odorul  

- Leagănul şi drobul de sare  

Şi alte multe idei care de care mai şugubeţe. Oare unde-i adevărul?  

Şi mămicile au idei năstruşnice. De exemplu una le clasifică pe toate în”mame bune” şi „mame inteligente” Articolul u-i lipsit de logică. Mi-a plăcut într-atât încât vă dau adresa lui: http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1397671901.html  

Articolul atinge lucruri esenţială dar scapă cel mai important, munca, obişnuinţa de a face un lucru util fără de care viaţa nu are temei.  

Eu am să încep disertaţia asupra educaţiei cu un postulat:  

Copilul care, înainte de 3 ani, numără pe degeţele va stăpâni calculatorul. Dacă şi ascultă cu plăcere poveşti va ajunge savant. Însă numai dac-şi face singur patul şi gestionează ordonat jucărioarele.  

Ce are Sula cu Prefectura? Uite că are mai mult decât ar pare.  

Număratul?! Ce este număratul? Oricine ştie un,doi,trei. Da! Dar nu oricine numără pe degeţele adică asociază numărătoarea unei mărimi fizice cantitative.  

Nici Freud care a studiat în amănunt procesul educaţiei în psihologia copilului nu a făcut asocierea celor trei entităţi munca, număratul şi ascultatul la baza educaţiei.  

Cu munca este clar. Munca este de pildă culesul uni măr care să astâmpere foamea sau setea. Dacă Eva nu muncea culegând mărul oferit lui Adam noi nu existam astăzi.  

Biserica Ortodoxă şi Catolică înfierează munca, în special în ziua Domnului, propovăduind fericirea veşnică în raiul lipsit de muncă.  

Munca este scopul vieţii însăşi. Până şi celulele din corpul nostru se hrănesc şi se multiplică prin mitoză. Este munca lor şi pentru asta ele există. Fără ele noi nu am purta suflet. Dacă ele muncesc să ne dea viaţă cum să nu muncim şi noi spre a le hrăni?  

Cum implementăm munca bietului bebeluş? Simplu. Prin post şi rugăciune cum spune popa. Cine nu munca nu papa. Un pic de gimnastică cum ar fi sărirea peste o masă nu strică. Şi omul matur ţine posturi. Copilul trebuie de mic învăţat că neîndeplinirea unei sarcini curente are drept consecinţă foamea. Simplu. Patul nefăcut şi cornuleţul de lângă lăptic dispare. A fost dat celui care a făcut patul. Vasele nespălate la prânz şi masa de seară se evaporă. Primeşte doar farfuria goală. Nu se poate pune mâncare în farfuria nespălată. Logic!  

Număratul nu este cine ştie ce. Dar este baza filosofică, pragmatizarea, matematicii. Dacă numeri pe degeţele asociezi o vorbă, un semn cabalistic, de o cantitate. Numărând degetele, apoi pietrele şi, în grădiniţă, beţişoarele pui bazele gândirii cantitative.  

Bine, bine dar ascultarea ? Toţi copii cuminţi sunt şi ascultători! Nu însă în sensul pe care-l dau eu noţiunii de ascultare.  

Un om vorbeşte. Poate spune un banc, un adevăr al omenirii, o glumă sau, în cele mai multe cazuri, o prostie cum înşir eu acum pe hârtie. Dar ca să clasific ce a spus trebuie să-l ascult. Dacă nu l-am ascultat răspund ca baba surdă plasând nuca-n perete. Nu oricine are darul ascultării.  

Spune unui copil sub 5 ani o povestioară. De exemplu „Făt Frumos o fură pe Ileana Cosânzeana şi o duce-n ţara lui Roşu Împărat” Atât! Nimic mai mult. Pune-l apoi să povestească ce a înţeles. Vei fi uimit de ce-ţi va fi dat să auzi urechilor. Copilul te-a ascultat atent, dar nu a urmărit cuvintele tocmai exprimate ci le-a asociat unor alte povestiri. Rezultatul un amalgam de imaginaţie surprinzător.  

Un om obişnuit să asculte te clasifică după primele vorbe: vorbeşte să se afle-n treabă – se referă la … deşi ocoleşte subiectul – minte – are ceva se ascuns – spune ceva interesant etc. Funcţie de clasificarea făcută instantaneu îţi dai osteneală să continui ascultarea sau formezi deja un răspuns care să nu-l lezeze deşi nu merită. Încearcă să asculţi cum se cuvine emisiunea ta preferată la Antena 3. Numai după câteva clipe marele redactor sau invitat te va dezgusta prin gogomăniile înşirate. Normal nu le auzi.  

Bine, bine. Dar cine face educaţia bebeluşului?  

A bebeluşului nenăscut o face medicul de familie sau specialist, eventual pedagogul de specialitate. A bebeluşului din marsupiu matern o face familia şi toţi care vin în contact cu ea. A bebeluşului şcolar se adaugă şcoala apoi facultatea. A bebeluşului matur se adaugă biserica. Iar în final, când bebeluşul va merge în trei picioare sprijinit în baston va face el educaţia nepoţilor. Acesta este ciclul educaţional.  

Asta cam este tot ce se poate spune despre educaţie.  

Ahh! Am uitat un lucru esenţial. Când se termină procesul de educare? Păi niciodată. Şi la 1000 ani dacă-i atingi mai ai ceva de învăţat. Ascultă doar ce spune omul şi poate afli un lucru pe care încă nu-l ştiai. Culmea-i că tocmai prostul îţi poate furniza cele mai multe învăţăminte.  

Nu uita însă că un copil va fi copia părinţilor săi. Părinţi cinstiţi, copil cinstit şi viceversa. Nu-i de mirare că toţi cei ajunşi îşi trag după ei progeniturile.  

Şi la închisoare!  

Referinţă Bibliografică:
Mentalităţi / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1208, Anul IV, 22 aprilie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!