Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Portret > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Emil Vamanu: Probleme de conştiinţă în raportul apă-lumea vie
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Umanitatea nu a avut, nu are şi nu va avea esenţialmente, cât timp va exista, un mod de decizie liberă, dacă vrea sau nu ca apa să facă parte din fiinţa sa. Omul nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată om, pentru a decide pe urmă dacă primeşte sau nu să fie dependent de apă, aşa cum nu poate să nu fie asociat aerului, hranei, temporalităţii şi altor determinaţii ale premergerii, duratei şi sfârşitului de viaţă. Material şi spiritual, apa condiţionează o maximă servitute a omului faţă de ea, pentru că, în măsura în care omul o bruschează, îşi atrage de partea sa imediate sau de perspectivă reverse, uneori devastatoare, ale apei. Apa este cauza şi efectul dinspre esenţa înspre existenţa lumii vii, argumentând total faptul că omul şi civilizaţia sunt ceea ce au făcut naturii omul şi civilizaţia, în diferite trepte ale progresului. De aceea se şi spune proverbial că omul poate fi sau nu fi „în toate apele lui”. Fără apă, viaţă terestră nu poate exista.  

În acest context, „oamenii apelor” sunt pivoţii care se împânzec peste ape cu podurile neînlăturabilei întâlniri om-natură; sunt traducătorii, descifratorii limbajului apei, ai legilor proprii ale apei, în pledoaria şi acţiunea reciprocă om-libertate-natură; sunt edificatorii amenajărilor pentru ape, ai grandioaselor sisteme de fructificare a rodului pe care îl dă apa lumii vii a planetei; sunt doctorii, chirurgii, vindecătorii traumelor făcute una celeilalte: apa, umanităţii şi umanitatea, apei.  

Purtăm o conversaţie pe firul unui interviu, despre tainele, primejdiile şi atracţiile apelor, cu directorul Administraţiei Bazinale de Apă Siret, dr. ing. Emil Vamanu, imediat după ceremonialul aniversar de la Palatul Parlamentului, organizat de „oamenii apelor”, la Centenarul de Ape (1913-2013, după o sută de ani de la înfiinţarea primului Departament de Ape din România):  

S-a scurs un secol de Ape, în care, sub ochii şi ca rod al cercetării, descoperirii şi muncii „oamenilor apelor” s-au ridicat marile construcţii hidrotehnice ale ţării. Cum se oglindeşte evenimentul din planul vederilor unui specialist în domeniu?  

La împlinirea a 100 de ani de când, în cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor a fost înfiinţat Departamentul de Ape din România, Administraţia „Apele Române” a organizat la Palatul Parlamentului un eveniment în cadrul căruia a fost omagiată întreaga activitate de gospodărire a apelor. A fost un eveniment de înălţimea şi solemnitatea unui astfel de ceremonial al „Apelor Române”, care şi-au desfăşurat activitatea la nivel remarcabil, încă de la începutul secolului XX, sub diverse denumiri şi formule organizatorice. Abia la jumătatea secolului s-au delimitat şi diferenţiat diversele domenii, apărând instituţiile care deservesc apele.  

Cine a participat?  

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa multor personalităţi din domeniu, printre care Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, Ambasadorul Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel, prof. univ. dr. ing. Petre Roman, fostul Prim-Ministru al României, Directorul General al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Vasile Pintilie, foşti miniştri ai mediului şi foşti directori ai Administraţiei Naţionale „Apele Române”, academicieni. Moderatorul evenimentului a fost fostul preşedinte al României şi fost conducător al Consiliului Naţional al Apelor, Ion Iliescu.  

Pornind de la pionieratul în domeniul construcţiilor hidrotehnice, cum s-a dezvoltat gospodărirea apelor în România?  

În întreaga istorie a acestui domeniu, aportul unor personalităţi eminente a fost determinant. Deopotrivă, programul pe etape în gospodărirea apelor a mers neseparabil de mediul, starea, climatul social şi politic românesc, începând cu perioada Primului Război Mondial, când aspectele vieţii româneşti erau predominate în totalitate de controverse multiple, încheiate cu suspendarea proiectelor sau a lucrărilor din sistemul Apelor. Au urmat perioade în care s-au promulgat legi şi regulamente, s-a dezvoltat o complexitate de dezbateri, idei, soluţii tehnice, au luat fiinţă instituţii, cercetarea şi proiectarea a cunoscut un progres şi în consecinţă s-au făptuit construcţiile hidrotehnice care au premers unui ansamblu grandios de mai târziu. Aceasta a fost perioada interbelică şi postbelică. Al Doilea Război Mondial a cauzat stagnarea, ca şi primul, pentru tot. Până în 1989 s-au căutat şi s-au pus în practică, în mod neîntrerupt, formule eficiente şi de nivel tehnic perfecţionat şi în continuare perfectibil, în domeniul gospodăririi apelor. În aceeaşi măsură, cadrul legislativ, organizarea, structurarea, desfiinţarea, transformarea, înfiinţarea de instituţii a trecut prin adaptări şi schimbări corespunzătoare.  

Istoriceşte, când cunoaşte un salt semnificativ domeniul apelor?  

După cel de-al Doilea Război Mondial, problema utilizării resurselor de ape generează o intensificare a activităţilor subsumate acestui deziderat. Proporţional cu dezvoltarea economică din această perioadă progresează şi fructificarea extinsă a resurselor de apă din ţară. Este de înţeles că şi în bazinul hidrografic Siret. Imposibil de exclus în procesul industrial, consumul populaţiei, irigaţii etc., cerinţele de apă cresc pe măsura creşterii nivelului de civilizaţie al societăţii româneşti, după anul 1950 construindu-se mari sisteme hidrotehnice.  

Care ar fi lucrările de referinţă cuprinse în preocupările privind gospodărirea apelor, din partea oamenilor de ştiinţă?  

În primul rând cele ale lui Dimitrie Leonida care este autorul unui proiect pentru hidrocentrala de la Bicaz, aplicat în anul 1960.  

Care sunt sarcinile actuale ale conducerii „Apelor Române”?  

Sunt complexe. Cea mai importantă este activitatea de promovare, specializare, perfecţionare în rândurile gospodarilor tineri, specialişti, tehnicieni, muncitori precum şi promovarea cercetării şi dezvoltarea domeniului gospodăririi apelor, fundamentate pe studiere ştiinţifică, aprofundată şi aplicată a resurselor de apă la nivel naţional.  

Iar în perspectivă?  

În perspectivă, în domeniul gospodăririi apelor, toate activităţile sunt corelate menţinerii organizării instituţiei la nivelul bazinelor hidrografice pe coordonatele cerinţelor politicilor agreate la nivel european şi mondial. Din această organizare decurg şi rezultatele.  

Cum priveşte problema de conştiinţă a fiecăruia dintre noi, în relaţie cu sursa vitală de apă, pentru toţi, gospodarul de ape din bazinul Siret, dr. ing. Emil Vamanu?  

Conştiinţa omului în relaţie cu apa, în special, şi cu natura, în general, e caracterizată în primul rând de o individuală analiză cu privire la durata şi calitatea vieţii personale încorporate celei globale. Existenţa individuală umană nu poate fi separată de existenţa totală a populaţiei umane planetare, de lumea totală planetară vie. Nu cunoaşterea este totalizantă şi valorizatoare în respectul faţă de natură, pe cât este gradul de puritate a spiritului, conştiinţei de sine, stării de luciditate în legătură cu puterile şi limitele umane, calităţii sufleteşti a omului, la întâlnirea cu întrebările pe care i le adresează traumele naturii cauzate de el, fără să-i simtă durerea, în primul rând în propria fiinţă! (Aurel V. ZGHERAN-aurel.vzgheran@yahoo.com)  

 

Referinţă Bibliografică:
Emil Vamanu: Probleme de conştiinţă în raportul apă-lumea vie / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1057, Anul III, 22 noiembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!