Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Portret > Mobil |   


Autor: Carmen Marin         Publicat în: Ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011        Toate Articolele Autorului

Elisabeta I, regină şi poetă (Carmen Sylva)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Tronul României a fost împodobit, la un moment dat de o prinţesă de obârşie germană, Elisabeta de Wied, alături de soţul ei Carol I. Această talentată prinţesă, a văzut lumina zilei la 29 decembrie 1843, la Castelul părintesc din Neuwied, lângă Rin. Tatăl său fiind prinţul Herman de Wied, iar mama prinţesa Maria de Wied, fiică de duce. Are parte de o educaţie deosebită, ca în toate familiile bogate din vatra germană. Cunoaşte bine limbile engleză, franceză, italiană, suedeză, iar mai apoi şi limba poporului care o va adopta, româna. Se considera fiica Rinului, fluviu cu legende fermecătoare, dar şi fiica fascinantei păduri Monrepos. Pseudonimul de Carmen Sylva(în latină:carmen - cântec, poezie; silva-pădure) este expresia trăirilor poetice de dragoste faţă de locurile natale. ,,Carmen este viersul, Sylva e pădurea,/ Viersul de la sine e menit să sune,/ Şi de-aş fi născută şi creşteam aiurea/ Cântecele mele n-ar avea ce spune./ Le-am furat în treacăt de la păsărele,/ Freamătul pădurii mi-a vorbit de ele,/ Inima-mi pe urmă ritmul le-a adaos,/ Viersul şi pădurea sunt al meu repaos.(Traducere de St.O.Iosif) 
  
În 1869,domnitorul Carol I pleacă în patria natală să-şi caute mireasă. În acest voiaj are loc logodna şi căsătoria prinţului Carol I cu prinţesa Elisabeta, după demersurile puse la cale de către rudele nobiliare. Ceremonia are loc la Castelul Monrepos, iar balul la Neuwied. În data de 18 noiembrie, perechea princiară se îndreaptă spre România, prin Viena şi Budapesta, călătoria fiind făcută cu vaporul pe Dunăre până la Giurgiu. De aici ajung în Bucureşti, pe prima cale ferată din regat. Prinţesa Elisabeta a fost impresionată de primirea triumfală şi prietenoasă, făcută de mulţime, care va evoca mai apoi momentele, în pagini memorialistice. Unicul copil al acestei familii princiare a fost prinţesa Maria. Născută la sfârşitul verii anului 1871 şi botezată la biserica de la Cotroceni. Fetiţa era frumoasă şi precoce, umplându-le viaţa. La 24 martie 1874, fetiţa se îmbolnăveşte de scarlatină şi în zorii lui 28 martie, îşi dă sufletul lui Dumnezeu. Mica prinţesă a fost îngropată în grădina palatului Cotroceni, aproape de biserica botezului. Pe cruce era scris versetul biblic:,,Nu plângeţi, căci nu e moartă, ci numai adormită’’. 
  
În timpul războiului de independenţă(1877-78), prinţesa Elisabeta urmează pilda soţului său, care era mereu pe front, amenajează Cotroceniul în ambulanţă, unde îngrijea împreună cu medicii şi infirmierele soldaţii răniţi pe câmpiile bulgăreşti. De asemenea transformă sala tronului din Palatul Domnesc în atelier imens, unde doamnele de vază făceau cearceafuri, bandaje, cămăşi şi scame pentru spitale. În anul 1881, la 10 mai, are loc încoronarea Regelui Carol I, prinţesa Elisabeta devenind Regina Elisabeta a României. De o bunătate nemaipomenită, o fire sensibilă şi altruistă, Regina poetesă a ocrotit literele şi artele române. Marele George Enescu, a fost ajutat de această fiinţă deosebită, fiind trimis la studii în străinătate, încă de copil, îi era ca a doua lui mamă. Iubind muzica i-a ajutat pe Grigoraş Dinicu şi pe alţii muzicieni ai timpului. Vasile Alecsandri o îndeamnă pe Regina poetă să-şi reia pasiunea din prima tinereţe. Scrie proze:,, Poveştile Peleşului (1882 şi 1883), Cugetările unei Regine (1882), Robia Peleşului (1888), Meşterul Manole (1892), Poveştile unei regine(1901), Crăciunurile unei Regine (1905) şi poezii: Rinul meu (1884), Monorepos (1884), Patria (1891), Cântecele de mare (1891). Regina Elisabeta a tradus din poeziile lui Alecsandri, în germana pentru a-şi alina suferinţa pricinuită de dispariţia fiicei sale. Bătrânul Alecsandri era un apropiat al casei regale, dovedind devotamentul prin activităţile sale diplomatice de la Paris. Vara îşi petrecea concediul la Sinaia, înveselindu-i pe suverani cu snoavele sale. Atunci când acesta se îmbolnăvii, în 1890, Regina poetă îi dărui un fotoliu de odihnă, în acesta îşi petrecu ultimele zile ale vieţii sale. Carmen Sylva îl cunoaşte şi pe Mihai Eminescu. Gh. Eminescu, nepotul poetului, povesteşte ,,…Curioasă, Regina Elisabeta a dorit să-l cunoască direct pe Mihai Eminescu, poftindu-l la palat prin criticul Titu Maiorescu. Se povesteşte că în timpul audienţei, regina i-a dat o poezie de-a iei să o citească şi să-şi dea părerea. Poetul a citit-o cu atenţie, a recitit-o, apoi cu ,,originala lui sinceritate’’ , cum scria Delavrancea într-un articol, i-a spus: 
  
- Majestate! În forma actuală cred că ar fi bine să nu fie publicată… Regina obişnuită să nu i se refuze nimic, îi spune: 
  
-Uiţi că vorbeşti cu regina României? 
  
-Da, dar nu cu regina poeziei! 
  
Când bătrâna ,,Aquila Neagră’’ s-a prăpădit (1914), Regina s-a trezit singură pe lume. ,,Fără bărbat, fără copii, fără preoţii ei, departe de rude, de ţara ei’’(I.G.Duca, Amintiri politice). În iarna lui 1915-16, dormea în apartamentele reci, neîncălzite şi din acest motiv a făcut congestie pulmonară şi la data de 18 februarie trece în veşnicie. Este înmormântată alături de soţul ei, Regele Carol I, la Curtea de Argeş şi sunt aduse şi osemintele micii prinţese Maria. Cripta de piatră a unit pentru eternitate bărbatul, soţia şi singurul lor copil. Cuib de vulturi împreunaţi în moarte… 
  
Bibliografie:  
  
Boris Crăciun ,,Regii şi Reginele României’’, Editura Porţile Orientului Iaşi 2002 
  
Cesar Petrescu ,,Cei trei Regi’’, Editura Abeona C.E.I.T Bucureşti, 1993; 
  
Ioan Scurtu ,,Monarhia în România 1866-1947,Editura Danubius, Bucureşti 1991 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Elisabeta I, regină şi poetă (Carmen Sylva) / Carmen Marin : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 46, Anul I, 15 februarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Carmen Marin : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Carmen Marin
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!