Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014        Toate Articolele Autorului

SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE  

 

În dragostea sa pentru frumos omul a dedicat sărbători florilor: lalelelor, liliacului sălbatic, narciselor, bujorului de munte, sânzienelor, alese datorită abundenţei cu care cresc în anumite locuri.  

Sărbătoarea Bujorului de Munte “un arbore micuţ, înalt de cel mult 36 cm., puţin ramificat, cu frunze persistente, ca de piele, netede pe margini şi cu flori micuţe, ca nişte cupe de culoare roşu-purpuriu, care stau grămadă pe vârful ramurilor, împrăştiind un plăcut miros, sănătos şi dătător de viaţă” (site-ul comunei Gura Râului), în localitatea Gura Râului, judeţul Sibiu a fost iniţiată cu doisprezece ani în urmă.  

În acest an sărbătoarea s-a desfăşurat la începutul lunii iulie, la ieşirea din sat în locul numit Coada lacului, pe un platou situat la poalele munţilor şi ale barajului, pe malul stâng al râului Cibin, într-o atmosferă blândă şi relaxantă prin verdele pădurilor tinere, prin aerul proaspăt şi răcoros, prin limpezimea şi susurul duios al râului Cibin şi al pârâiaşului care se varsă în el.  

Suntem uimiţi de vastitatea spaţiului pe care se desfăşoară sărbătoarea care oferă distracţii şi surprize pentru persoane de vârste diferite.  

În prima zi asistăm la unul din cele mai originale spectacole feerice, nocturne, o sinteză de tradiţie, creaţie, hărnicie, ospitalitate, dragoste de frumos şi de locurile natale.  

Spectacolul folcloric desfăşurat pe o scenă în aer liber este completat de cel culinar, ce aminteşte de vechi tradiţii păstoreşti.  

În întunericul nopţii străpuns de lumina reflectoarelor şi a focurilor de lemne, bărbaţi şi femei îmbrăcaţi în costume populare, cu contraste de alb şi negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiţionale: mămăliguţă, sarmale, tochitură, tocăniţă ardelenească, cocoloş sau friptură şi mici la grătar.  

Pe tarabe sunt nelipsite brânza de burduf, caşul, urda, caşcavalul ardelenesc şi turta dulce.  

Totul culminează cu un uriaş foc de tabără, aprins de bărbaţi în costume naţionale, peste care este aplicată eşarfa cu Tricolor.  

Focul atrage mulţimea vizitatorilor care se strâng în preajma lui într-o stare de contemplare şi de visare.  

Este fascinantă evoluţia focului care mistuie treptat-treptat grămada de lemne căreia îi dă forme diferite: de căsuţă conică, de sobă uriaşă, de vulcan în erupţie, de munte incandescent. Urmărim cu nesaţ culorile şi formele diferite ale limbilor de foc ce se continuă cu un ameţitor joc de scântei.  

Îmi vin în minte toate funcţiile focului: de creaţie, regenerare, purificare, pedepsire şi distrugere.  

Cu ochii minţii o văd pe Ioana d’Arc arsă pe rug, îi văd pe Harap-Alb şi tovarăşii lui închişi în camera incinsă, văd berbeci pregătiţi haiduceşte la proţap, văd varul arzând în cuptoare, văd florile carbonizate ale simboliştilor, îmi amintesc de incendii devastatoare şi de flăcările iadului, mă gândesc la scânteile inspiraţiei.  

Mă întreb care din aceste funcţii să-i fi atras pe aceşti oameni din care unii stau în picioare lângă foc, alţii jos pe iarbă, alţii se încălzesc la foc, alţii îşi beau berea sau intonează euforic cântece. Un copil dă roată focului, amintindu-mi de vechi ritualuri.  

Trosnetele focului, căldura şi lumina lui, ineditul formelor îmi pătrund în suflet şi îl fortifică.  

Plăcerii estetice simt că ar trebui să i se adauge una practică şi regret că nu am avut posibilitatea să simt gustul savuros al unui berbec pregătit în mormanul de jăratic.  

Clipele petrecute în liniştea, răcoarea şi prospeţimea naturii trec repede şi asistăm la spectacolul diurn care este la fel de inedit şi fascinant ca şi cel nocturn.  

În jurul orei 12, după slujba religioasă la care bătrânii şi bătrânele satului fuseseră îmbrăcaţi în frumoasele lor costume populare, mulţimea se adună îi faţa bisericii.  

Bărbaţipe cai înconjoară o parte a pieţei, Junii satului se îndreaptă către intrarea în sat pentru a întâmpina oaspeţii.  

Între timp avem posibilitatea de a admira florile liliachii ale bujorului de munte purtate de bărbaţi la pălărie, expuse cu mândrie de un flăcăiandru într-un coş împletit sau strânse în buchete pe care tineri şi tinere în costume tradiţionale le oferă oaspeţilor.  

Regretăm că nu putem urca pe înălţimile ameţitoare ale muntelui pentru a ne bucura de priveliştea bujorului în împărăţia lui.  

Junii satului dansează în mijlocul mulţimii adunate în faţa bisericii, în acompaniament de vioară sau pe fondul propriilor cântece şi strigături: “Decât june şi însurat / Mai bine cu piana-n cap. / Decât june cu muieri / Mai bine cu trăncăneli.”; “Sunt căluşer de la munte, / Cu părul lăsat pe frunte / Sunt căluşer de la sate, / Cu părul lăsat pe spate. / Şi iar verde flori cu rouă, / Căluşer, să punem două! / Căluşer de pe câmpie, /Cu ochii de ciocârlie. / Şi iar verde flori de tei, / Căluşer, să punem trei! / Căluşeru-i joc frumos, / Să zvârlim bâtele jos! / Şi iar verde flori de plop, /Căluşer, să punem opt! / Căluşeru-i joc iubit, / Dar acuma-i pe sfârşit. / Şi iar verde ruptă-n două, / Căluşer, să punem nouă!”  

Ne îndreptăm cu toţii către ieşirea din sat unde suntem iarăşi întâmpinaţi de bogăţia mărfurilor de la tarabe, a mâncărurilor tradiţionale şi a cântecelor populare dintre care multe sunt inspirate din viaţa păstorilor.  

Plecăm spre casă, încântaţi de originalitatea cu care localnicii şi-au organizat sărbătoarea care este o provocare de a participa şi la alte sărbători din această zonă cu puternice tradiţii folclorice şi păstoreşti.  

Strigăturile au fost reproduse cu ajutorul domnului Petrică Damian, judele Junilor din localitate.  

Elena Trifan  

 

 

 

 

 

 
Referinţă Bibliografică:
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1298, Anul IV, 21 iulie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!