Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Actualitate > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014        Toate Articolele Autorului

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ 
  
Miercuri, 28.05.2014, la Şcoala Gimnazială „Elena Doamna” din Ploieşti au fost sărbătorite „Înălţarea Domnului” şi „Ziua Eroilor.” 
  
Activitatea fost coordonată de doamnele profesoare Elena Trifan, Mihaela Costache, Alice Mirela Bulat şi a avut ca invitat pe părintele Răzvan Negoescu de la Biserica „Sfinţii Voievozi” Ploieşti. 
  
Părintele Negoescu le-a vorbit elevilor despre felul în care se reflectă Înălţarea Domnului în textele religioase şi în viziunea slujitorilor Bisericii, cât şi despre consecinţele ei în viaţa omului:  
  
„Date istorice despre Înălţarea cu trupul înviat, la cer, a Fiului lui Dumnezeu, le avem din Sfintele Scripturi. Mântuitorul S-a Înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor din Ierusalim. Martorii oculari - Maica Domnului, Sfinţii Apostoli, femeile mironosiţe – au relatat cu smerenie despre Înălţarea Mântuitorului cu trupul la cer.  
  
Sfinţii Părinţi ai Bisericii, aflaţi sub insuflarea Duhului Sfânt, ne învaţă că sărbătoarea Înălţării Domnului Hristos cu trupul la cer, spre uimirea şi admiraţia puterilor îngereşti, înseamnă aşezarea firii umane din Persoana Divino-umană a Mântuitorului chiar pe tronul dumnezeiesc. Urmare a acestui fapt, firea noastră umană, printr-o trăire autentică în Iisus Hristos, se poate îndumnezei. 
  
Din cuvântul de învăţătură al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la acest Praznic reţinem: Ridicarea supremă a omenităţii lui Hristos în centrul slavei Sfintei Treimi, aşezarea ei de-a dreapta Tatălui, nu înseamnă însă ruperea comuniunii cu ucenicii Săi, nu înseamnă izolarea sau distanţarea Lui de cei care cred în El. Oricât de paradoxal ar părea, Înălţarea Domnului reprezintă, în acelaşi timp, o apropiere supremă a lui Dumnezeu de om. Datorită transfigurării supreme a trupului lui Hristos prin Înălţare, Hristos poate deveni interior celor care cred în El. Firea Lui umană, înălţată în intimitatea slavei Sfintei Treimi, devine centrul de transparenţă al harului divin comunicat oamenilor prin Sfântul Duh, Care face pe Hristos prezent şi lucrător în viaţa creştinilor (Ioan 14, 16-21; 16, 13-15; Galateni 2, 20). Deci, pnevmatizarea sau transfigurarea deplină a umanului din Hristos nu are doar sensul de ridicare a Lui în slava dumnezeiască, ci şi unul de interiorizare a prezenţei Sale în alţi oameni, ca sălăşluire a lui Hristos Cel răstignit şi preaslăvit în cei care cred în El şi-L iubesc pe El, pentru ca ei să devină hristofori (purtători de Hristos), potrivit făgăduinţei lui Hristos: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el“ (Ioan 14, 23). În acest sens, Fericitul Augustin spune că Domnul „nu S-a depărtat de cer când S-a pogorât pentru a veni la noi; nu S-a depărtat de noi când S-a înălţat pentru a reveni în cer. Era deja acolo sus, fiind aici jos; cum o atestă El Însuşi: «Nimeni nu s-a suit în cer, decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer» (Ioan 3, 13)”. 
  
Părintele Profesor Dumitru Stăniloae afirma la rândul său: „Înălţarea lui Hristos cu trupul la cer şi şederea Lui de-a dreapta Tatălui înseamnă ridicarea Lui ca om la treapta de supremă eficacitate asupra celor ce cred. În aceasta stă puterea şi slava supremă la care S-a urcat Hristos prin Înălţarea la cer. “Trupul domnesc“, ridicat nu numai la cer, ci “la cerul cerului“, “mai presus de toată autoritatea şi stăpânirea şi de tot numele şi demnitatea“, care e numit de Isaia “muntele lui Dumnezeu şi casa lui Dumnezeu aşezată pe vârful tuturor munţilor“, sălăşluieşte în acelaşi timp în intimitatea cea mai profundă a celor ce cred şi se face vădit în intimitatea celor ce s-au curăţit de patimi, ca „loc” prin care şi din care izvorăşte toată puterea de sfinţire şi de îndumnezeire a noastră. Această paradoxală coincidenţă între tronul dumnezeiesc şi intimitatea noastră se datoreşte faptului că însuşi trupul omenesc al Domnului şade pe tronul dumnezeiesc”. 
  
În concluzie, Înălţarea lui Hristos cu trupul la cer ne obligă la o responsabilitate imensă în faţă Celui care ne-a învrednicit a sta de-a dreapta Tatălui, dar, totodată, şi la o recunoştinţă pentru marea sa Iubire de oameni.” 
  
Doamna profesoară Mihaela Costache a rostit o alocuţiune în care a trecut în revistă principalele evenimente din istoria patriei şi a evidenţiat felul în care poporul român şi-a exprimat şi îşi exprimă recunoştinţa faţă de eroi:  
  
„Zbuciumata, dar glorioasa istorie a poporului român stă mărturie grăitoare unui adevăr incontestabil, acela că în pofida tuturor greutăţilor pe care le-a întâmpinat din partea marilor puteri, lupta pentru apărarea libertăţii, unităţii şi independenţei naţionale a reprezentat o permanenţă a existenţei sale. 
  
Nu întotdeauna condiţiile au fost favorabile, au fost perioade istorice când stăpânirea străină a stăvilit cursul firesc al istoriei românilor. 
  
Marile jertfe ale neamului românesc în Războiul de Independenţă Naţională ( 1877-1878), în Războiul de Eliberare şi de Întregire Naţională (1916-1919), ca şi în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial (1941-1945) au probat voinţa nestrămutată a poporului român de a supravieţui tendinţelor de dezmembrare a statului independent. 
  
Oştirea ţării, de la general la soldat, nu s-a lăsat intimidată şi nici nu şi-a pierdut încrederea în izbândă şi şi-a adus prinosul de jertfă şi eroism în marile bătălii istorice. 
  
Ne trebuie mult timp să numim câmpurile de luptă, ne trebuie mult spaţiu ca să evocăm pe toţi bravii soldaţi, care pe uscat, pe Dunăre, în aer sau pe mare au dat probe de eroism şi vitejie, vărsându-şi sângele pentru eliberarea, independenţa şi neatârnarea patriei: Posada, Baia, Rovine, Vaslui, Podul Înalt, Călugăreni, Plevna, Rahova, Griviţa, Vidin, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Oarba de Mureş, Cluj, Oradea, Satu Mare, Carei sunt numai câteva câmpuri de bătălie, în care ostaşii români au înscris prin eroismul lor pagini nemuritoare în istoria patriei. 
  
Aceştia sunt eroii neamului pe care marele istoric Nicolae Iorga îi numea
  
Cultul eroismului şi eroilor la români a căpătat valenţe noi, mai ales după încheierea Războiului Întregirii Naţionale. 
  
Şi-a găsit expresia concretă în ridicarea de opere comemorative de război, punerea lor sub protecţie legislativă, precum şi crearea de asociaţii şi societăţi care au avut ca scop promovarea acestui cult. 
  
În toate părţile, de la Nistru la Tisa, se ridică memoriabile, adică troiţe şi monumente, unele pompoase, altele modeste. 
  
Nu e duminică sau sărbătoare, să nu se dezvelească câte un monument, câte o cruce comemorativă, care să eternizeze numele celor din localitatea care are morţi pentru ţară. 
  
Şi în judeţul Prahova au fost ridicate în fiecare localitate monumente comemorative, troiţe, obeliscuri, cruci memoriale, busturi, cimitire militare prin care se manifestă sentimentul de recunoştinţă faţă de eroi. 
  
Acestea au fost înălţate în perioada de după Primul Război Mondial, iar altele după cel De-al Doilea Război Mondial. 
  
Ele ne vorbesc în graiurile simbolurilor despre mari comandanţi sau simpli ostaşi, despre viteji cu renume sau anonimi, despre militari care s-au jertfit pentru patrie. 
  
Unele sunt cioplite în marmură, altele turnate în bronz, altele sunt modeste, dar indiferent de înfăţişarea lor, ele evocă pagini de istorie de o profundă semnificaţie.  
  
Sentimentul de recunoştinţă faţă de eroi nu a ţinut seamă de conjunctura politică sau de ideologia epocii. Ca o dovadă a unei puternice conştiinţe naţionale şi a perenităţii cultului pentru eroi, unele monumente au inscripţionate pe lângă numele eroilor din Războiul de Independenţă sau ale celor din Primul Război Mondial şi nume ale eroilor din cel De-al Doilea Război Mondial care au murit pe frontul de Est, cât şi pe frontul de Vest, multe având gravat simbolul crucii.” 
  
Elevii au recitat poezii patriotice, au realizat o expoziţie cu imagini ale monumentelor eroilor din judeţul Prahova. Profesor Elena Trifan a recitat poezii religioase şi patriotice din propriile creaţii.  
  
A fost păstrat un moment de reculegere în memoria eroilor neamului. 
  
Activitatea de la Şcoala Gimnazială „Elena Doamna,” Ploieşti a avut ca scop înţelegerea mai profundă a relaţiei om-divinitate, îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor despre un moment important al religiei creştine şi despre principalele evenimente din istoria poporului român, învăţarea de poezii religioase şi patriotice, cultivarea sentimentului religios şi patriotic în sufletele elevilor, înţelegerea relaţiei dintre ştiinţă, artă şi religie. 
  
A consemnat prof.dr. Elena Trifan  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1247, Anul IV, 31 mai 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!