Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014        Toate Articolele Autorului

RITUALUL PASCAL CATOLIC
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
RITUALUL PASCAL CATOLIC 
  
Paştele, sărbătoarea Morţii şi Învierii Domnului Isus Cristos, a trimfului vieţii asupra morţii, a luminii contra întunericului, a străbătut veacurile, reuşind să rămână de mii de ani cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii celebrată în plan uman prin perioade de purificare materială şi spirituală, slujbe religioase, acte de binefacere, mâncăruri specifice. 
  
Vom prezenta în cele ce urmează felul în care s-au desfăşurat Sărbătorile Pascale la Biserica Catolică „Cristos Regele Universului” din Ploieşti, unde slujbele religoase au fost oficiate de către preoţii Iosif Imbrişcă şi Andrei Dumitrescu. 
  
Sărbătorile Pascale au fost precedate de o perioadă de post care a început pe data de 13 II 2013 cu „Miercurea cenuşii” când au fost citite texte religioase despre post, părintele Iosif Imbrişă le-a vorbit credincioşilor despre post care trebuie înţeles ca „perioadă de pregătire şi de convertire, de conştientizare a legăturii noastre cu Dumnezeu” „demers comunitar şi lucrare personală”. 
  
Conform unui obicei străvechi, au fost arse crenguţe de salcie păstrate de la Florii şi cu cenuşa respectivă care a fost binecuvântată preoţii le-au făcut credincioşilor semnul crucii pe frunte pentru a-i determina să îşi amintească de faptul că sunt muritori, că au apărut din ţărână şi că în ţărână se vor întoarce şi să îi determine la convertire în vederea obţinerii mântuirii. 
  
Celor prezenţi în Biserică li s-a dat sfatul de a asocia postul cu credinţa în Dumnezeu şi cu pomama, mici fapte de caritate.  
  
Floriile, sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim, au început cu o procesiune cu ramuri de salcie binecuvântate care reprezintă ramurile cu care a fost întâmpinat Isus când a intrat în Ierusalim. 
  
Preotul Andrei Dumitrescu a oficiat Liturghia obişnuită. A amintit că s-a început Săptămâna Sfântă. Lecturile biblice au orientat atenţia credincioşilor către pătimirea aducătoare de mântuire a lui Isus Cristos. 
  
Din Evanghelie s-a citit în întregime „Patima Domnului” care se remarcă prin lungimea sa. 
  
Preotul i-a îndemnat pe oameni la mai multă interiorizare şi la o conştientizare personală a pătimirii Domnului. 
  
După Evanghelie a urmat Liturghia în mod obişnuit. 
  
Credincioşii au fost stropiţi cu apă sfinţită şi au luat acasă ramurile binecuvântate. 
  
Odată cu Duminica Floriilor a început Săptămâna Patimilor care a pus în evidenţă lucrarea răscumpăritoare a lui Isus Cristos. 
  
În fiecare zi s-au cititit lecturi din „Cartea profetului Isaia” unde este prezentată suferinţa slujitorului lui Dumnezeu prin care el aduce mântuire oamenilor. 
  
Credincioşii au fost îndemnaţi la pocăinţă şi la o viaţă mai corectă din punct de vedere moral şi spiritual. 
  
La Evanghelie s-au citit fragmente din „Patima Domnului” sau pasaje care trimit la acest moment important pentru istoria mântuirii. 
  
În Joia Mare în fiecare episcopie romano-catolică în cursul dimineţii a avut loc celebrarea unei Sfinte Liturghii solemne prezidate de episcop, în care s-au sfinţit uleiurile: sfânta crismă, mir folosit la botez şi la sfânta preoţie, uleiul celor bolnavi folosit la sacramentul Maslului şi uleiul catecumenilor folosit la botez. 
  
Totodată la această Liturghie preoţii şi-au reînnoit făgăduinţele preoţeşti, realizând astfel un moment deosebit de comuniune cu Cristos Domnul, cel care i-a chemat şi în numele căruia slujesc poporul lui Dumnezeu. 
  
Joi seara la Biserica „Cristos Regele Universului” din Ploieşti a avut loc Sfânta Liturghie numită „Cina Domnului” în care a fost scoasă în evidenţă importanţa Sfintei Euharistii ca expresie sacramentală a misterului pascal. 
  
La această Liturghie este amintit momentul Cinei celei de Taină, precum şi orientarea acestuia către misterul pătimirii Domnului, misterul fiind înţeles ca un adevăr de credinţă care nu este perceput în realitate de gândirea omenească. 
  
În predica Domniei Sale părintele Iosif Imbrişă a menţionat că această sărbătoare ne ajută să punem în practică porunca iubirii prin exemplul de dăruire, umilire şi slujire oferit de Isus ucenicilor săi cărora li s-a dăruit sub formă de pâine şi vin şi cărora le-a spălat picioarele.  
  
De asemenea a scos în evidenţă relaţia dintre Dumnezeu, Euharistie, preoţi, comunitate: „Fiecare om trebuie să ajungă să îl cunoască şi să îl iubească pe Isus. Sfânta Euharistie este izvorul şi culmea întregii activităţi a Bisericii. 
  
Totul merge spre Euharistie şi tot harul Sfintei Euharistii se revarsă asupra lumii întregi prin slujitorii care sunt preoţii. Preoţia este dar şi mister. Preoţii trebuie să îşi dorească viaţă de sfinţenie şi îndeplinirea misiunii de a împărtăşi misterul iubirii lui Dumnezeu. Preotul trebuie să îi ajute pe oameni pentru a fi cu toţii cât mai aproape de iubirea lui Dumnezeu. Este nevoie de o lucrare împreună. 
  
Nu poate să fie nici preot fără euharistie, nici euharistie fără preot, nici preot fără popor şi nici popor fără preot. Suntem un popor al lui Dumnezeu unit prin Sfânta Euharistie. În ceruri ajung numai cei care au trăit în iubire faţă de Isus Cristos. Nu vom putea sta în cer unul lângă altul, fără a fi în comuniune unul cu celălalt.” 
  
Este amintit îndemnul papei Francisc I ca preoţii să se îndrepte spre periferie acolo unde sunt oameni în suferinţă, bolnavi, închişi, care se zbat între credinţă şi necredinţă, unde sunt vărsări de sânge. 
  
A fost menţionat faptul că odată cu această Liturghie în Biserica catolică începe triduumul pascal, adică trei zile de pregătire specială pentru Sfintele Paşti.  
  
După Sfânta Liturghie a avut loc un moment de adoraţie euharistică susţinut de preotul Andrei Dumitrescu împreună cu un grup de tineri credincioşi. 
  
Au fost citite lecturi biblice, spuse rugăciuni, interpretate cântece, toate având rolul de a evidenţia rolul Sfintei Euharistii pentru viaţa creştinismului. 
  
Biserica a rămas deschisă până la ora 22 pentru toţi cei care vor să se poată cufunda în momente de meditaţie religioasă.  
  
Vineri a fost ziua de meditaţie asupra morţii Domnului nostru Isus Cristos. 
  
Nu a avut loc o Sfântă Liturghie propriu-zisă, ci doar celebrarea patimei Domnului Isus Cristos. 
  
S-a citit din nou „Patima Domnului după Apostolul Ioan”, dar dialogat pentru a da viaţă celor prezentate şi a-i determina pe credincioşi să trăiască afectiv cele auzite. Părintele Andrei Dumitrescu a citit cuvântul apostolului şi pe al lui Isus, iar un grup de tineri pe cel al marilor preoţi, al mulţimii şi al lui Pillat.  
  
În predica rostită părintele Andrei Dumnitrescu a identificat cauzele morţii lui Isus în îndurarea şi iubirea lui Dumnezeu faţă de oameni. Isus este prin excelenţă slujitorul lui Dumnezeu, şi-a acceptat sacrificiul pentru spălarea sufletului nostru de păcate spre a deveni părtaşi la viaţa veşnică. 
  
Iubirea lui Dumnezeu este totală, necondiţionată, gratuită, veşnică, fidelă şi va trebui să facem tot posibilul să o merităm.  
  
După predică s-a cântat „Marea Rugăciune Universală” în care au fost menţionaţi toţi creştinii, conducătorii de state, conducătorii politici, evreii şi toţi oamenii de bunăvoinţă. 
  
Cântările şi rugăciunile acestei celebrări au pus în lumină valoarea mântuitoare a patimei Domnului şi au adus o notă dominantă de reculegere, interiorizare şi respect faţă de moartea răscumpărătoare a lui Cristos. 
  
În Sâmbăta Sfântă nu s-a celebrat Liturghia. A fost o zi dedicată spovezilor (spovedaniilor). 
  
Biserica a fost deschisă, iar preoţii au fost prezenţi în confesional pentru a administra sacramentul spovezii tuturor celor care doresc să se împace cu Dumnezeu. 
  
În seara zilei de Sâmbătă, în jurul orei 21 a avut loc celebrarea vigiliei pascale care marchează începutul timpului pascal. 
  
În curtea Bisericii, credincioşii cu lumânările în mână şi cu emoţie şi nerăbdare au aşteptat să primească lumina sfântă. 
  
Într-un vas s-au aprins cărbuni peste care preoţii au pus câteva bobiţe de tămâie şi au binecuvântat focul, după care au aprins lumânarea înaltă şi groasă, asemănătoare celor de la cununie. 
  
S-a plecat în procesiune la altar cu lumânarea aprinsă din care credincioşilor li s-a dat lumină.  
  
În timpul procesiunii s-a spus de trei ori „Lumina lui Cristos,” iar credincioşii au răspuns „Mulţumim lui Dumnezeu.” 
  
Odată ajuns la altar preotul a cântat „Preconiul pascal” sau „Vestirea solemnă a Învierii” care pune în lumină valoarea mântuitoare a acestei sărbători pentru creştini şi pentru omenirea întreagă.  
  
După acest cântec credincioşii au stins lumânările, s-au aşezat în bănci şi s-au citit şapte lecturi din „Vechiul Testament” urmate de şapte psalmi. De fiecare dată preotul a rostit o rugăciune, iar la finalul celei de a şaptea rugăciuni s-a intonat cântarea „Gloria in excelsis Deo” („Mărire în cer lui Dumnezeu”), cântare care nu se cântă în timpul Postului Mare şi care în acest caz coincide cu cântarea „Cristos a înviat.” 
  
După această cântare, în timpul căreia s-au aprins toate luminile din Biserică, drept simbol al Învierii Domnului, s-a citit o lectură din „Noul Testament” numită „Epistolă,” iar apoi s-a citit din „Evanghelie” capitolul când femeile merg la mormânt şi îl găsesc gol. 
  
În predica Domniei Sale părintele Iosif Imbrişă a evidenţiat importanţa Paştelui pentru lumea creştină: „Această sărbătoare constituie centrul, miezul anului liturgic bisericesc. Am aflat cum lucrează Dumnezeu cu poporul său, cum îl conduce de la întuneric la lumină de la moarte la viaţă, de la tristeţe la bucurie. În această noapte sfântă mărturisim această credinţă că Isus a înviat din morţi şi că s-a dăruit, s-a consumat pentru noi.” 
  
A atras atenţia că trebuie să ascultăm şi noi sfatul îngerilor de a-l căuta pe Isus printre cei vii, nu printre cei morţi.  
  
Credincioşii au fost îndemnaţi să urmeze exemplul lui Isus „care oferă modelul desăvârşit de împlinire a voinţei Domnului, un model de iubire, de iertare, de dăruire, de răbdare. Nu a ţinut cu orice preţ la egalitatea sa cu Dumnezeu, ci s-a făcut om, a îndurat, a pătimit şi a înviat, tocmai datorită ascultării fidele faţă de Dumnezeu.” 
  
De asemenea le-a fost amintită datoria pe care o au de a transmite valorile credinţei: „În familie trebuie să medităm şi să ducem mai departe tradiţiile legate de sărbători şi de valori şi aceasta o putem face prin diferite modalităţi. 
  
Copiii şi tinerii trebuie să participe la catehismul din fiecare săptămână, la Sfânta Liturghie de Duminica, în fiecare familie Isus să fie recunoscut ca Stăpânul, Domnul familiei şi să fim conştienţi că avem harul şi puterea lui Dumnezeu în mijlocul nostru.” 
  
Au fost menţionate alte exemple demne de urmat: San Francesco d'Assisi, apărătorul săracilor, el însuşi model de trai în sărăcie, cât şi monseniorul Vladimir Ghika, care va fi beatificat în acest an, graţie martiriului îndurat din cauza iubirii şi dăruirii sale faţă de Cristos şi faţă de semeni, credinţei în libertate chiar şi în condiţiile aspre ale închisorii. 
  
După predică a avut loc ceremonia înnoirii jurămintelor de la Botez. 
  
În cadrul acesteia credincioşii cu lumânările aprinse în mâini şi-au reînnoit promisiunile de la Botez, după care au fost stropiţi cu apă sfinţită.  
  
În acest timp una dintre cântările remarcabile ale acestei ceremonii este „Litania tuturor sfinţilor” prin care se imploră mijlocirea acestora şi ocrotirea lor pentru poporul lui Dumnezeu. 
  
După această ceremonie Liturghia a continuat în mod obişnuit într-o atmosferă solemnă de sărbătoare. 
  
A avut loc un moment de adoraţie în cinstea lui Cristos cel Înviat şi s-a împărţit binecuvântarea solemnă de Paşti. 
  
După această Sfântă Liturghie în Biserica catolică a început timpul pascal care durează până la Rusalii. 
  
La sfârşitul slujbei din prima zi atmosfera sărbătorească de slavă, armonie şi înălţare spirituală a culminat într-un concert susţinut de Corul de tineri al Parohiei împreună cu părintele Andrei Dumitrescu. Au fost interpretate cântece precum: „Aceasta e ziua cea sfântă”, „Cristos a-nviat, Cristos a-nviat”, „Regina coeli”, „Cristos a biruit mormântul”, „Victimae Paschali”, „E viu, e viu”, „Cristos anesti”, „Surrexit Dominus”, „Regina Caeli”, „Cristos a'nviat, aleluia.” 
  
Atât în Săptămâna Patimilor, cât ş în primele trei zile de Paşti Sfânta Liturghie a fost oficiată de câte trei ori în fiecare zi, la orele 8, 11 şi 18. 
  
Începând cu Duminica Paştelui până la a doua Duminică după Paşti aceste opt zile se numesc Octava pascală şi sunt celebrate ca un Paşte continuu în care credincioşii şi întreaga Biserică sunt chemaţi să participe cu bucurie la misterul Învierii Domnului şi să înţeleagă mai mult valoarea lui mântuitoare. 
  
Prima duminică de după Paşti este numită Duminica Albă sau Duminica Divinei Îndurări. Este numită Duminica Albă, deoarece credincioşii care erau botezaţi în ziua de Paşti în această duminică veneau îmbrăcaţi la biserică în haine de culoare albă, simbol al iertării de păcate. 
  
Se numeşte şi Duminica Divinei Îndurări, deoarece în 1931 la Polck în Polonia, o persoană de condiţie socială modestă, sora Faustina Kovalska, a avut revelaţia lui Isus care i-a cerut să vorbească lumii întregi despre nepătrunsa sa îndurare, să fie dedicată o sărbătoare îndurării divine şi să fie pictat un tablou cu chipul lui sub care să scrie „Isuse, am încredere în tine.” 
  
Spusele sorei Faustina au fost crezute mult mai târziu. În anul 2000 ea a fost canonizată, iar în ziua de 22 aprilie 2001 pentru prima dată în istoria Bisericii catolice a fost celebrată Duminica Divinei Îndurări. 
  
În predica Domniei Sale părintele Andrei Dumitrescu le-a vorbit credincioşilor despre îndurarea şi iubirea divină: „Dumnezeu este îndurător şi îşi arată îndurarea faţă de oameni prin intermediul lui Isus Cristos care prin patimile sale ne face fii ai lui Dumnezeu. Îndurarea lui Dumnezeu îşi are originea în iubirea lui nesfârşită, este nelimitată, nu este impusă, ci prezentată ca o altă alternativă. Dumnezeu şi Isus Cristos nu spun niciodată nu cererii noastre de iertare.  
  
Avem nevoie de divina îndurare, dar trebuie să ştim şi să o acordăm: <Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşelile greşiţilor noştri.> A fi îndurător presupune a călca peste orgoliul propriu.”  
  
Biserica s-a implicat şi în săvârşirea de fapte caritabile şi colecta din noaptea şi din prima zi de Paşti a fost donată pentru Seminarul Catolic din Iaşi. 
  
Participarea la slujbele religioase de la Biserica „Cristos Regele Universului” ne-a ajutat să ne îmbogăţim şi lămurim cunoştintele despre moartea şi învierea Mântuitorului, să cunoaştem aspecte ale ritualului religios în Biserica Catolică, să înţelegem mai bine importanţa momentului pascal în viaţa umanităţii, să beneficiem de sfaturile preoţilor pentru îndreptarea noastră spirituală, să trăim într-o atmosferă de elevaţie spirituală bazată pe respect faţă de cele sfinte şi adoraţie faţă de Cel care s-a jerfit pe sine pentru binele omenirii. 
  
Ni s-a oferit totodată imaginea unui Isus Cristos viu, pe care l-am putut urmări cu ochii minţii în momentele cruciale ale pătimirii şi Învierii, trăind sentimente de întristare sau bucurie în atmosfera de măreţie şi slavă a Bisericii, amplificată de strălucirea luminii sfinte, de armonia şi blândeţea rugăciunilor şi a cântecelor religioase. 
  
În acelaşi timp ne-a fost insuflat imboldul de a participa an de an la aceste sărbători în semn de slavă faţă de Isus Cristos, de a trăi mai aproape de El prin gesturi, cântece şi rugăciuni.  
  
Elena Trifan  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
RITUALUL PASCAL CATOLIC / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1194, Anul IV, 08 aprilie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!