Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014        Toate Articolele Autorului

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA  
 
PARTEA a II-a  

 

La întoarcere schimbăm drumul şi călăuzele noastre, domnul primar Radu Ciocan şi domnul doctor Radu Moldovan, ne îndeamnă să privim acoperişurile clădirilor din Ucraina, ne arată locul de unde poate fi privit un apus unic de soare, ce îţi lasă impresia că ar putea fi atins cu mâna, izvorul cu apă naturală, ne vorbesc de primele fabrici de Schweizer care au fost construite aici de austrieci datorită calităţii laptelui, cât şi de minele de la Oiţa.  

Ajungem în localitate unde un alt vis ni se realizează, asistăm la o demonstraţie de construire a unei plute turistice, aidoma celei de odinioară pe care am văzut-o numai în fotografie sau in filme, plutind pe apele Bistriţei. Domnul Rusu Savu, fost plutaş, ne descrie cu pricepere şi nostalgie felul în care se construieşte şi funcţionează o plută, ceea ce ne completează cunoştinţele dobândite la muzeu.  

Plutele erau făcute din lemn de molid care se tăia iarna din pădure şi era tras de boi cu tânjala.  

Cărăuşii sau tractoarele îi aduceau la malul apei unde plutele erau construite de echipe de legători alcătuite din 3-4 persoane.  

La ora 4 dimineaţa se ieşea la Bistriţa pentru ca lemnele să fie date de-a-nvolta (de-a rostogolul). Cele strâmbe erau duse şiba, adică împinse. Cu ajutorul unui sfredel în buşteni se făceau găuri prin care erau trecute funii care ajutau la legarea copacilor, aproximativ 18-22 într-o tablă. Pentru legarea tablelor una de alta la capete în buştenii din margine şi în cei din mijloc se făceau găuri de care se prindeau cârceii (cabluri sau sârmă). Pe o plută se puteau pune şi 200 de buşteni.  

Partea din faţă pe care se află cârmele se numeşte buzar.  

Pe buzar se pune jugul şi în el cele 2 cârme cu care plutaşii conduc pluta. Pentru ca apa să aibă adâncimea necesară plutirii se făceau baraje numite haituri care erau deschise cam cu o oră o oră şi jumătate înainte de a porni pluta, deoarece aceasta mergea mai repede decât apa. Plutaşii trebuiau să fie foarte buni cunoscători ai secretelor apelor.  

Împreună cu alţi turişti ne urcăm pe ingenioasa ambarcaţiune şi ne începem călătoria pe apă, conduşi de plutaşi iscusiţi: Rusu Savu, Raia Vasile, Morar Vasile, Şcheu Dumitru, buni cunoscători ai tainelor apelor şi ale plutăritului de care s-au despărţit cu durere în suflet. Prezenţa pe plută a instrumentelor de lucru ale plutaşilor, ţapina şi parul cu cap de fier pentru voltat buştenii, ne dă un sentiment de siguranţă.  

Plutind pe apele Bistriţei Aurii trăim un sentiment unic al legăturii cu natura, de bucurie şi mândrie şi avem o senzaţie sui-generis de legănare pe care poate nici cele mai dulci doine nu ţi-o pot oferi.  

Un păhăruţ cu zmeurată oferit fiecărui turist de pe plută sporeşte senzaţia de visare şi bucuria de a te afla printre oameni atât de ospitalieri.  

Păstrăvul, protagonistul sărbătorii, este prezent în apele Bistriţei Aurii şi ale afluenţilor ei, în păstrăvării, în macheta festivalului, în undiţele pescarilor pentru care s-au organizat concursuri şi mai ales în preparate culinare tradiţionale, precum ciorba de peşte, cobza de brad, saramura şi în multe alte mâncăruri pregătite de bucătari pricepuţi pentru expoziţia cu degustare şi Concursul Gastronomic.  

În fiecare zi a fost pregătită ciorba de păstrăv de către mama Olguţa Mihailciuc, după o reţetă proprie.  

Pentru un ceaun de 250 de kilograme au fost necesare: 50 kilograme de păstrăv, usturoi, 8 kg. de ţelină, 6 de morcov, câte 5 kg. de rădăcină de pătrunjel, ceapă, ardei gras, 2 cutii de 1 kg. de pastă de tomate, 5 pacheţele de piper, 5 kg. de orez, untdelemen, 11 litri de borş, câte un mănunchi (păpuşă) de frunze de leuştean, ţelină, pătrunjel, mărar.  

O parte din legume se dau pe răzătoare şi se călesc, altele se taie cuburi şi se fierb împreună cu orezul, se amestecă legumele fierte cu cele călite, se adaugă borşul fiert. Peştele tăiat bucăţi se pune în săculeţi de tifon care se leagă de un par pus deasupra ceaunului şi se fierbe prin scufundarea săculeţului în vas, aproximativ 8 minute pentru a nu se zdrobi.  

Când e aproape gata se dă drumul în ceaun la păpuşile de frunze aromate. A fost servită în străchini şi cu mămăliguţă, gratis sau la preţuri modice.  

Un alt preparat din păstrăv specific comunei Ciocăneşti care a fost pregătit pentru festival este cobza. Se face un suport ţesut din crengi de alun sau de arin, în formă de cobză, se leagă cu coajă de copac, in interior se pune păstrăvul afumat şi se îmbracă totul în crengi de brad.  

În anul trecut vedeta festivalului a fost o cobză enormă pregătită din două mii de păstrăvi care au fost oferiţi gratis participanţilor la sărbătoare.  

La Concursul Gastronomic au participat pensiunile din comuna Ciocăneşti şi Clubul Baştina care au adus mâncăruri de peşte, diversificate, aromate, fragede şi apetisante, obţinute după reţete tradiţionale, adaptate după priceperea şi imaginaţia bucătarilor.  

Pensiunea Dafinaa adus coşul fermierului plin de legume din grădina proprie, pâine de casă şi plăcinte poale în brâu pregătite din aluat de cozonac făcut din 1 kg. de făină, 3 gălbenuşuri şi 1 ou întreg, 100 grame de zahăr pentru un ou, 250 g. lapte, smântână sau unt, ulei, drojdie de bere şi umplutură alcătuită din urdă sau brânză dulce de vaci, ouă, scorţişoară, mărar. Din foaia de aluat se taie pătrate, se pune umplutura la mijloc şi se împachetează în patru colţuri.  

Pensiunea Viorica: borş de peşte, saramură de păstrăv, păstrăv prăjit la tigaie cu sos de usturoi şi mămăliguţă, prăjitură de casă, plăcinte poale în brâu, afinată.  

Saramura de peşte  

Mod de preparare: Se frige păstrăvul pe grătar, se toarnă peste el un amestec fierbinte obţinut din: apă, legume fierte (roşii, ardei, morcov, sare, piper, usturoi, ardei iute, boabe de piper), un pic de ulei.  

Borşul de peşte  

Mod de preparare: Se fierb legume: lobodă, leuştean, mărar, pătrunjel, ceapă verde, morcov, peste care se adaugă borşul, peştele şi puţin orez care se mai fierb puţin.  

Păstrăvăria Gervan Agripina: păstrăv la grătar cu sos de smântână şi mămăliguţă  

Mod de preparare: Se sărează păstrăvul şi se pune pe grătar.  

Se călălesc în ulei ceapă mărunţită şi punţină roşie. Separat smântâna se amestecă cu făină şi se răstoarnă peste ceapa şi roşiile călite, se adaugă piper. Se pune peştele fript pe platou, se toarnă sosul de smântână, deasupra se ornează cu mărar. Se consumă cu mămăliguţă.  

S.C. Realm Forest S.R.L. - ghiveci cu păstrăv somonat  

Mod de preparare: Se înăbuşă în apă legume: ceapă, morcov, ardei roşu, pătrunjel, roşii. Se adaugă condimente. Păstrăvul somonat se căleşte în unt cam 4 minute pe o parte şi 4 minute pe partea cealaltă. Într-un vas se aşază alternativ un strat de legume şi unul de peşte.  

Deasupra se pun felioare de roşii şi câteva de ardei iute. Se dă la cuptor cam 20 de minute, fără ulei. Se ornează cu pătrunjel, fără lămâie.  

S.C. Deinţa 90 S.R.L. - păstrăv fiert cu legume  

Mod de preparare: Se fierbe păstrăvul cu boabe de piper, sare şi oţet.  

Se fierb legumele: mazăre, morcov, gogoşari, păstăi, se condimentează şi se aşază pe un platou. Peste ele se pune păstrăvul fiert şi deasupra maioneză cu lămâie şi pătrunjel.  

S.C. Opcina Mestecănişului - saramură de păstrăv  

Mod de preparare: Se sărează păstrăvul şi se lasă aproximativ o jumătate de oră la sărat. Se pregăteşte saramura din o jumătate de kilogram de apă, în care se pun ardei iute, usturoi, puţin oţet, piper, tarhon, pătrunjel verde. După ce se fierbe saramura se adaugă peştele şi se mai dă un clocot. Se scoate, se pune într-un vas şi se ornează cu lămâie şi cu pătrunjel verde.  

Pensiunea I.I. Ţăran Daniela- păstrăv cu ţaţichi şi legume.  

Mod de preparare: Se prăjeşte peştele şi peste el se toarnă un sos făcut din smântână, usturoi, castravete ras, legume prăjite în ulei cu delikat: ardei gras, gogoşar, păstăi, ceapă, dovlecel.  

S.C. Mira Corelia - Păstrăv umplut cu legume şi ciuperci  

Mod de prepaprare: Se taie legumele: ardei gras, morcov, ciuperci, usturoi, pătrunjel verde, un pic de coriandru, se călesc un minut, se umple peştele crud şi se dă la cuptor.  

Când este gata se aşază pe pat de cetină de brad, pe laterale se pun peşti mici, se ornează cu lămâie.  

Societatea Şcheul Adina, întreprindere individuală- păstrăv afumat în cetină de brad  

Mod de preparare: Se spală peştele şi se ţine o zi în baiţ obţinut din vin, sare, piper, foi de dafin, cimbru, fără apă. Se pune la fum, cam 3-4 ore la foc potrivit. Se expune pe crenguţe de brad.  

S.C. Şcheul Ursescu Ancuţa - păstrăv cu legume  

Mod de preparare: Se taie păstrăvul în bucăţi, se condimentează cu sare şi piper şi se lasă puţin. Se taie roşii, ceapă peştişori, ardei cruzi, se pun în tavă şi peste ele se aşază bucăţile de peşte, se adaugă un amestec obţinut dintr-o căniţă de ulei, o căniţă de vin alb şi o linguriţă de oţet. Se dă la cuptor aproximativ o jumătate de oră. Se aranjează pe platou, se ornează cu lămâie şi pătrunjel.  

Pensiunea Melios - peşte filetat cu garnitură de orez cu caşcaval  

Mod de preparare: Se ia peştele, se curăţă cu o foarfecă, se taie capul, se scoate spinarea, se aşază pe şerveţel absorbant, se condimentează cu sare şi piper alb, se dă prin făină albă, se prăjeşte în ulei încins pe ambele părţi, către sfârşitul prăjelii se adaugă câţiva stropi de vin alb.  

Pentru pregătirea orezului cu caşcaval se toacă mărunt câteva cepe, se călesc în ulei încins, se adaugă orezul cu bob mare şi apă de trei ori cantitatea orezului, iar la sfârşitul fierberii se adaugă caşcaval ras pe răzătoare. Se lasă până se topeşte. Se ornează cu pătrunjel verde tocat.  

Se serveşte cu lămâie, sos de usturoi cu smântână, pâine sau mămăligă la alegere.  

Pensiunea Cecilia Laurenţia: sarmale de păstrăv în foi de sfeclă roşie sau verde, păstrăv cu smântână şi înjintuit, păstrăv afumat.  

Sarmale cu păstrăv în foi de sfeclă roşie sau verde.  

Se opăresc foile de sfeclă. Se căleşte ceapa în ulei. Peştele se opăreşte în apă clocotită, se dezosează, se dă prin maşina de tocat carne, se adaugă orezul opărit un pic, sare, piper şi se amestecă.  

Se modelează sarmalele, se împachetează în frunzele de sfeclă şi se pun la fiert.  

Păstrăv cu smântână şi înjintuit  

Mod de preparare: Smântâna şi ceapa se dau un clocot bun. Peştele se taie bucăţi, se dă prin făină albă, se pune în smântâna fiartă şi se continuă fierberea până este gata. Deasupra se pun horcegi (ceapă subţire) sau hagimi (soi de ceapă subţire pentru ornament).  

Păstrăv afumat  

Mod de preparare: Se sărează păstrăvul, se pune în baiţ făcut din mujdei, boia, rozmarin, cimbru, sare, apă, se lasă o noapte. Dimineaţa se coace un pic şi se pune la afumătoare cu grătar, la lemn uscat de brad fără coajă şi o creangă de pin. Se aşază cald în cetină. La festival este expus pe un fund de lemn, în formă de păstrăv şi ornat cu crenguţe de brad.  

Domnul profesorŢurcanu Ion de la Chişinău a pregătit uha, ciorbă rusească de campanie sau împărătească.  

Se pregăteşte din peşte alb, păstrăv (lostriţă) şi/sau nisetru.  

Se fierb peşti mici, capete şi cozi de peşte. Aceştia se aruncă şi se păstrează numai zeama în care se fierb legume: cartofi, ceapă, ardei gras, ardei iute, morcov, roşie, lămâie.  

Când sunt fierte se adaugă bucăţi de păstrăv şi/sau nisetru.  

Când este pregătită cu nisetru se numeşte ciorbă împărătească.  

Cum era şi firesc într-un mediu în care păstoritul este una din ocupaţiile de bază, participanţii la festival au avut parte de mâncăruri păstoreşti tradiţionale, foarte gustoase, pregătite de baciul Ursescu Alexandru: balmoş, ciorbă cu înjintuit.  

Balmoşul  

Mod de preparare: Se pun în ceaun înjântuit, adică zerul cu smântână care se scurge din caşul de oaie, unt, smântână şi sare. Când clocoteşte se adaugă făina de porumb (mălaiul), iar când este aproape gata, ca o mămăliguţă mai subţire se pun bucăţi de caş şi se amestecă.  

Ciorbă de miel cu înjintuit  

Mod de preparare: Se fierbe carnea de miel, se adaugă ceapă călită, cartofi şi când este aproape gata se adaugă înjintuit. Ne este servită în strachină, cu lingură de lemn şi mămăliguţă, gratis sau la preţuri foarte mici.  

Generozitatea cu care ciocăneştenii oferă şi altora din bunurile lor culinare justifică o veche mentalitate românească potrivit căreia dând şi altuia din mult/puţinul pe care îl ai îi eşti recunoscător lui Dumnezeu pentru ceea ce ţi-a dăruit şi speri ca astfel să ai parte de roade şi în anul viitor şi ne aminteşte de alte obiceiuri precum: pomana porcului, împărţitul de porumb fiert, must, fructe etc.  

Participanţii la sărbătoare au beneficiat şi de băuturi tradiţionale: afinată, zmeurată pregătite din fructe culese de pe munţii din jur şi bere „Noroc” oferită gratis de producători.  

Târgul Păstrăvului de la Ciocăneşti a atras şi meşteşugari din toată Bucovina şi chiar din ţară: ţesătoare, confecţionere de ornamente şi costume populare, de obiecte din piele, ceramişti, cioplitori în lemn, încondeietoare de ouă, argintari.  

Doamna Maria Galandin Rădăuţi este învăţătoare, a moştenit arta cusutului şi a ţesutului de la bunica şi mama dumneaei.  

A lucrat de mică, iubeşte arta tradiţională specifică zonei şi prin munca dumneaei luptă să o creeze şi să o promoveze.  

În tot ceea ce face îmbină utilul cu plăcutul, autenticul pur cu modernul şi pune suflet în crearea tuturor obiectelor dragi. Pentru dumneaei arta este un mod de a trăi, un mod de a-şi exprima gândurile, sentimentele, un mod de a alunga tristeţea. Se hrăneşte spiritual prin tot ceea ce face.  

O doare când turiştii care trec prin faţa standului de foarte multe ori sfidează cu privirea şi comentează negativ asupra lucrărilor realizate cu atâta suflet şi trudă. Roagă pe bunul Dumnezeu să dea minte tuturor celor care îi admiră totuşi lucrările şi se gândesc şi la truditorii care nu au clipe de odihnă.  

Lucrările sale sunt însă apreciate peste hotare şi este mândră când francezul, neamţul, americanul, englezul etc. zâmbesc în faţa standului şi o felicită.  

Cu dragoste pentru lucrurile realizate, cu durere şi sinceritate îşi exprimă păreri şi doleanţe cu privire la condiţia creatorului în societatea actuală:  

„Avem nevoie de stimă, respect, aprecieri, chiar dacă nu prezentăm o melodie, dar ştim să îmbinăm talentul cu inteligenţa şi să iasă lucruri frumoase din mânuţa noastră.  

Ar trebui să fim invitaţi la cele mai renumite târguri de artă şi tradiţii în ţară şi peste hotare, să ni se asigure confortul pe care îl merităm: masă, cazare, transport şi, eventual, prezentare şi să fim plătiţi foarte bine, cum sunt artiştii. Diferenţa foarte mare între cei care cântă şi meşterii populari care muncesc cu palmele îndrumaţi de minte nu ar trebui să existe, ba dimpotrivă să fim pe acelaşi podium urcaţi. Majoritatea meşterilor sunt intelectuali de valoare şi nu le este ruşine să se expună în stradă pentru a-şi promova podoabele lucrate cu atâta migală. Dorim să fim mai încurajaţi prin susţinerea celor care sunt în măsură să o facă şi târgurile şi expoziţiile la care participăm să fie mai bine mediatizate cel puţin cu 2-3 săptămâni înainte în toată mass-media şi chiar pe Internet.  

Meşterii populari sunt oameni frumoşi, cu suflet mare, au nevoie de mângâiere sufletească nu numai prin cuvinte deşarte, ci şi prin sprijin material. Doresc să se facă o distincţie între meşterul autentic şi comerciantul care cumpără produsele şi le vinde alături de meşteri.”  

Cu toate acestea, dragostea de frumos şi dorinţa de a duce mai departe creaţia au făcut-o să treacă peste amărăciunea provocată de condiţia artistului/meşteşugarului în societatea contemporană şi să îşi iniţieze elevii în arta frumosului şi să îşi dirijeze propriii copii tot spre activităţi creatoare.  

Paralel cu munca la clasă a avut cercuri de abilităţi practice cu elevii pe care i-a învăţat să coasă, să sculpteze în lemn şi să ţeasă la gherghef covoraşe populare.  

A participat de foarte mult ori cu elevii la concursuri naţionale şi internaţionale de pictură (icoane pictate pe lemn în foiţă de aur) şi de încondeiat ouă şi a obţinut numeroase premii.  

Fiul Ovidiu Daniel şi nora Ancuţa sunt pictori iconografi de renume mondial. Pictează în tehnică bizantină atât în ţară, cât şi în străinătate. Fac sacrificii mari pentru a-şi putea reliza creaţiile şi se roagă la bunul Dumnezeu să le vină în ajutor pentru a-şi putea duce arta mai departe şi a fi apreciaţi la justa valoare. Nu se aşază niciodată în faţa şevaletului fără a spune „Tatăl nostru”.  

Gânduri duioase, pline de dragoste şi evlavie îndreaptă doamna Maria Golan către Bucovina natală cu care îşi armonizează sufletul în frumuseţe, simplitate şi credinţă: „Bucovina este o adevărată icoană spre cer, un şirag de mărgăritare, mânăstiri vizitate de români şi străini care cu evlavie păşesc pe aceste locuri simple. În Bucovina credinţa este mare, bucovineanul creştin este ospitalier, iar cuvintele calde care vin de la Mântuitorul se află în mintea şi pe limba fiecăruia.”  

 

Elena Trifan  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
 

 

Referinţă Bibliografică:
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1178, Anul IV, 23 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!