Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Recomanda > Mobil |   


Autor: Elena Buică         Publicat în: Ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013        Toate Articolele Autorului

Elena BUICĂ - MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cartea scriitoarei Milena Munteanu, „Departe de ţara cu dor", este aşa cum însăşi autoarea o prezintă în prefaţă: „un jurnal al descoperirii lumii, departe de casă... o culegere de impresii personale, subiective, cele mai multe de călătorie, surprinzând reflectarea noastră în oglinzi de lumi străine". Sunt impresii pe care le-a pus într-o alternativă continuă cu România - ţara cu dor, subliniere făcută chiar în titlu. Cartea e structurată pe capitole cu subcapitole scurte, având titluri din care desprindem prezenţa ţării natale, oriunde s-ar afla autoarea : "Madrid şi Bucureşti", "Granada şi Săliştea", "Algarve şi Eminescu"... "Bănuiesc, subliniază Milena Munteanu, că fiecare dintre noi a pus o ancoră undeva, fiecare are un loc esenţial, de reper, un loc pe care-l poartă în suflet, oriunde s-ar afla. Despre mine ştiu că oriunde aş fi făcut umbră pământului, tot acasă am rămas, gravitând în jurul stâlpului casei".  
 
Prezentările sunt adeseori concise, făcute în timpul trecerilor pe timp scurt. Cel mai adesea glisează, trecând pe repede-înainte, reţinând imagini luate ca din zbor, nu în tihna unei vacanţe în care totul să se deruleze pe îndelete. Important este că surprinde esenţialul cu scânteieri ale imaginilor văzute nu numai cu ochii, ci şi cu sufletul, trăind fragmente de viaţă refăcute ca din cioburile cu care se încheagă întregul. Din câteva creionări reface imagini care îţi crează inefabila iluzie a eternităţii, asemenea unui abur prin care poţi zări veşnicia.  
 
Nu de puţine ori, însemnările sale au trezit în mine nostalgia duminicilor în care urmăream la TV emisiunea lui Aristide Buhoiu, "Drumuri europene". Lectura acestui volum mi-a amintit cum îmi sărea inima în sus de bucurie când auzeam melodia lui Jeff Wayne, “War of the worlds a Eve of the War”, care anunţa emisiunea şi însoţea reportajele despre locurile care, pe-atunci, nu puteam visa să le vedem vreodată.  
 
Însemnările scriitoarei Milena Munteanu te cuceresc de la bun început prin felul în care ştie să descopere partea de poezie a locurilor, să citească evenimentele care refac istoria unor popoare, trecutul glorios al unor localităţi, poveştile unor clădiri ţesute şi păstrate în tainiţele timpului, căci autoarea străbate locurile făcând cunoştinţă cu lumea prin senzaţii, imagini şi idei. Ducându-şi existenţa într-un mediu cultural exact, Milena Munteanu ştie să stăpânească exuberanţa în faţa imaginilor locurilor vizitate, poate să-şi tempereze emoţia prin meditaţie, prin căutări, prin introspecţie, prin sondări spirituale.  
 
Totul pare supravegheat de duhul analitic. Însemnările sale au la bază o documentare riguroasă, dar nu încarcă textul cu date care să te trimită cu gândul la reclame turistice, nu sunt lipsite de căldură şi înţelegere umană, nu sunt impersonale, se reflectă şi pe sine în oglinzile textului. Adeseori ne aminteşte sau ne sugerează că vizita făcută în diverse locuri este o reîncărcare sufletească, ca de exemplu, atracţia pentru vizitarea mânăstirilor care îi crează sentimentul că într-o altă viaţă s-ar fi putut să fi fost călugăriţă sau călugăr.  
 
Este cuceritoare mintea sa iscoditoare căutând ineditul căci: "... informaţia nedistilată, nerafinată îşi poate avea farmecul ei. Am ajuns să descopăr poezia în locurile unde realităţile zilnice nu păreau, la prima vedere, deloc poetice. M-am bucurat să descopăr spectacolul lumii şi în starea lui primară, nepurificată. Mai important, am folosit prilejul călătoriilor ca să reflectez asupra noastră în termeni relativi, prin filtrele străinătăţii avute la îndemână".  
 
Sunt încărcate de lumină şi căldură, bine temperate, trimiterile la relaţia frumoasă cu familia. Despre meritele soţului Marin, profesor universitar, care a determinat în bună măsură călătoriile în marile oraşe ale lumii cu ocazia participării la diverse evenimente, conferinţe, aminteşte discret iar despre copilul lor, Alexandru, vorbeşte prin prisma părintelui care observă şi subliniază participarea acestuia la ceea ce vede, surprinzând reacţia lui la noile descoperiri.  
 
Cultura aleasă a autoarei îi crează un bun prilej de a se mişca simplu şi firesc în lumea cuvintelor, pe care le stăpâneşte bine, le mânuieşte cu uşurinţă, într-o exprimare cursivă în care temperanţa este la ea acasă, esenţialul ţi se prezintă într-un mănunchi bine legat, subtilitatea îţi aduce bucuria ascunsă a semnificaţiilor şi în acelaşi timp, această lume a cuvintelor este creatoare de alese frumuseţi.  
 
În partea a doua a volumului, lumea “ţării cu dor”, în care autoarea, prezentând oamenii şi locurile natale, familia şi climatul în care a trăit bucuriile simple ale copilăriei în satul bunicii, Săliştea din Mărginimea Sibiului, crează pagini de antologie. E lesne de înţeles de ce nu m-am putut dezlipi de acele pagini şi le-am citit, revenind de mai multe ori cu plăcerea pe care o ai când ţi-e sete şi ai dat de apa bună, şi bei de parcă nu te mai saturi, cu o satisfacţie care te trimite, parcă, pe o altă lume. Cu cât te afunzi în lectură, cu atât mai pe deplin te simţi integrat în familia şi neamurile venite în vizită, "la masă sub bolta de viţă de vie luată în stăpânire de savuroase dezbateri, de intense lecturi, de cântări româneşti vechi, care exprimau ce trebuie să însemne; respect faţă de tradiţie, comunitate şi frumuseţe: exprimau demnitatea de a fi ceea ce eşti de fapt". Cine nu şi-ar dori să stea la o asemenea masă încărcată "de mâncare bine gătită de bunica şi de împăcare". Ca cititor te implici total şi guşti farmecul acelei lumi frumos chibzuite, în care "totul făcea parte dintr-un tabiet, o reţetă de trai frumos şi cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă şi recunoştinţă. Totul părea să fie conform unui ritual ancestral. Tu doar intrai în rolul ce-ţi era desemnat de totdeauna. Repetai aceleaşi obiceiuri în ritmuri predefinite, transmise ţie de bunici şi părinţi. Era plină de semnificaţii vacanţa la Sălişte. Ca un fruct copt, aromat, din care te-nfruptai. Iar noi ne defineam, creşteam, cu suflete pline. Iubitoare."  
 
Înţelepciunea sătenilor autoarei este subliniată şi de rândurile în care redă câteva vorbe bine cumpănite ale nonagenarului Nicolae Stan Petruţiu, aşezate într-o carte cu titlu foarte grăitor: "Amintiri din satul cu dor". Este o carte în care "face o radiografie sufletească a românului...vorbeşte despre memoria colectivă, despre ce suntem şi ce reprezentăm împreună", e o carte "ca o cuminecătură, de o onestitate frumoasă, matură... o carte ce-ţi ajunge la suflet."  
 
Implicarea autoarei în viaţa satului este totală şi acum când trăieşte la mii de kilometri distanţă. O dovedeşte şi prin fiul ei, Alexandru, plecat la vârsta de cinci ani, dar care a rezonat grozav la revederea acestor locuri. "Legătura lui cu ţara nu venea atât din experienţă directă, căci trăise cel mai mult departe de ea, dar venea din ceva mai adânc, ceva ce nu ştiu să numesc... Poate din istoria de mii de ani de ciobănit, acumulată cumva cu genele lui, poate din frumuseţea limbii vorbite, fără excepţie în casă, din micile tradiţii pe care le continuam de departe ?..." La următoarea revenire în ţară, Alexandru a închiriat o maşină şi a plecat să cunoască locurile ei minunate pe cont propriu, punându-şi întrebări la care nu poţi da un răspuns. "De ce gunoiul în România nu se aruncă la gunoi?" şi zicând asta aduna gunoaiele aruncate de cei care intrau în peştera Scărişoara. Se întreba de ce oamenii se plâng, dar nu caută soluţii de rezolvare. Mai mult, s-a implicat în a da un ajutor ţării, inventând un sistem de comunicare numit "România optimistă", prin care comunitatea să găsească soluţii la diverse probleme.  
 
Te desprinzi cu greu de carte. După ce-ai ajuns la final, te surprinzi revenind ba la un pasaj, ba la altul. Voiajul autoarei fiind unul activ, dinamic, îţi transmite şi ţie această stare şi împreună pune la lucru reflecţia şi plăcerea descoperirii unei lumi care începe să-ţi aparţină şi ţie ca cititor. Te simţi alături de autoare în plăcerea cu care compară, cântăreşte, trage concluzii, defineşte ce este caracteristic, descifrează motive, tipologii, structuri perene, toate reţinute de un ochi deprins cu subtilităţi, de un om cu bun gust format la şcoala rafinamentului.  
 
Elena BUICĂ  
Pickering,Toronto, Canada  
9 februarie 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Elena BUICĂ - MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” / Elena Buică : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 771, Anul III, 09 februarie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Buică : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Buică
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!