CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

ARHIVĂ CLASAMENTE

CLASAMENTE
DE PROZĂ

RETROSPECTIVA
DE PROZĂ
A SĂPTĂMÂNII


Acasa > Orizont > Ganduri >  


Autor: Nuţa Istrate Gangan         Publicat în: Ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011        Toate Articolele Autorului

Dureri si dureri...
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cineva mi-a spus ca am tendinta sa ma auto-ranesc.La inceput m-am infuriat un pic ,dar dupa aceea am realizat ca avea omul ceva dreptate. 
  
Rana nu doare pana cand nu rasucesti putin cutitul in ea.Pana cand nu lasi pe altcineva sa-ti rasuceasca cutitul. 
  
Cand cineva te raneste nu cred ca o face accidental: 
  
"Nu asta am vrut sa spun,nici prin cap nu mi-a trecut ca te-a durut.Esti atat de sensibila." 
  
Serios?Sensibila?? 
  
HAI NU SERIOS ! 
  
Cred ca foarte putine lucruri sunt intamplatoare in lumea asta 
  
Rareori se intampla ca cineva sa te raneasca fara intentie.In mintea lui ,acolo intr-un coltisor,a stiut ca te raneste.Chiar daca nu a vrut ,a stiut...chiar daca nu a intentionat ,totusi ,garantat a stiut ca te raneste. 
  
Ranim usor pe cei din jurul nostru. 
  
Intelegem un pic cat de mult am ranit pe cineva numai in momentul in care suntem platiti cu aceeasi moneda. 
  
"Te inteleg.Stiu prin ce treci" 
  
Toti folosim expresia asta. 
  
Si totusi acesta este cel unul dintre cele mai mari neadevaruri. 
  
"Nu ,nu stii...NU STII..." 
  
Poate trecem prin aceeasi situatie, dar trairea nu e niciodata la fel pentru ca noi nu suntem la fel.Suntem diferiti. 
  
Atat de diferiti. 
  
De aceea poate,unii innebunim dupa o tragedie iar altii ne transformam in statui vii. 
  
Ranindu-ne nu rezolvam nimic.Nici macar cand ranesti pe cel care te-a ranit.Satisfactia de moment este doar rampa de lansare a regretelor de mai tarziu.Atat de tarziu ca "Imi pare rau"devine doar o vorba-n vant.La fel ca si vorba in vant care te-a ranit. 
  
Dar cat de mult ne ranim pe noi insine prin faptul ca permitem altora sa o faca? 
  
Ai fi tentat sa crezi ca femeile sunt acelea care simt mai mult durerile sufletesti iar barbatii pe cele fizice,dar e invers,nu-i asa? 
  
Ma gandesc ca trebuie sa fie un motiv pentru care femeia a fost desemnata sa treaca prin durerile nasterii. 
  
Si ,daca nu ma crezi ,du-te odata la dentist si urmareste fetele barbatilor la auzul zgomotului scrasnit al polizorului dental:) 
  
Mda...e cam invers:
  
Cred ca sensibilitatea la durerea fizica a barbatilor este direct proportionala cu cea sufleteasca.Diferenta dintre ea si el ,la durere ,este ca ea isi marturiseste durerea.Ea umbla cu rana in piept nestingherita si ,daca e sa fie,se mai lasa ranita inca o data...iar si iar...fara precautie si fara trusa de prim-ajutor in dotare. 
  
In schimb el isi ascunde ranile sub armura.N-am vazut ,n-am auzit."Cine EU ? " 
  
Odata ranit ,un barbat evita situatiile din care s-ar putea sa iasa cu ostirea infranta si cu steagul alb in varf de bat.Macar pentru o vreme...pana cand uitarea se asterne intr-un fel sau altul. 
  
De cate ori nu ai auzit un barbat jurand ca nu o sa se mai casatoreasca dupa un divort dureros? 
  
De cate ori ai auzit o femeie spunand asta? 
  
Suferim in acelasi fel.Ranile ne dor la fel.Si poate ,uneori ,durerea ta este mai profunda. 
  
Doar ca eu am curajul sa-ti spun ca ma doare... 
  
Poate asa...o sa ma doara mai putin... 
  
Dar TU ? 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Dureri si dureri... / Nuţa Istrate Gangan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuţa Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Nuţa Istrate Gangan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către administrația publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.



 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
CLASAMENTE
DE POEZIE

RETROSPECTIVA
DE POEZIE
A SĂPTĂMÂNII
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!