Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Meditatie > Mobil |   


Autor: Valerian Mihoc         Publicat în: Ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013        Toate Articolele Autorului

Dumnezeu, Dumnezeu ... (II)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Intregirea existentei umane prin Dumnezeu!  


Iubirea dac-o vrei, n-o poti obtine fara el! Iubirea si devotiunea Lui Dumnezeu nu poate fi niciodata rupta de iubirea de semeni, ci de exista, ea poate fi doar intregita. Asa dupa cum spune tot Marele si Incomparabilul nostru Poet, in poezia "Locul Aripilor":  


"Astazi insa nu-s ca flama cea profana si avara,
Inima mi-e sfanta astazi, cald si dulce-i pieptul meu,
Azi sunt cast ca rugaciunea si timid ca primavara,
Azi iubesc a ta fiinta cum iubesc pe Dumnezeu."


Prin Dumnezeu iubim oamenii, insa numai prin prefatarea unui chip diafan ce ingemaneaza puritatea dumnezeiasca putem iubi de la mult la si mai mult!!

Isus, venind pe pamant pentru rascumpararea pacatului stramosesc al oamenilor, vorbeste pe intelesul tuturor in parabole, iar despre faptul iubirii precum ca Iubirea de Dumnezeu ar fi inseparabila de cea a semenilor, doar intreaba: "Poti da copilullui tau paine, iar aceluia al vecinului pietre zicandu-i ca tot paine este?". Se stie ca iubirea LUI se manifesta ca aceeia parinteasca, iar ea este ca Dumnezeu, adica pretutindeni!!
Altadata spuneam: “Stiu că dacă iubesc prea pasional mă pot arde, dar mă şi întăresc pentru că focul căleşte ceea ce nu poate topi! Este paradoxal, însă cu cât pot capta cât mai multe în suflet şi cu cât mă împânzesc prin jur mai mult adorând cât mai multe fiinţe şi câţi mai mulţi oameni, mă regăsesc în tot atâtea şi mă oglindesc în ele! Mă simţ tot timpul pierzându-mă prin toate lucrurile 'captate' sau cuibarite prin suflet pentru ca le iubesc, dar şi mă regăsesc prin ele!! Chiar şi atunci când un regret îmi poate şopti că m-am pierdut prea mult, intocmai de aceea mă întăresc prin tot ceea ce pierd şi mă regăsesc prin tot ceea ce iubes!!
Pot avea simţiri străine, nesimţite de nimeni uneori, pot face asane involuntare.. dar, prin controlul păstrat prin tot a ceea ce a fost şi este printre acele simţiri stranii şi chiar contradictorii uneori, numai aşa îmi lărgesc orizonturile conştiintei - a iubirii, de fapt!!”
Este cumva un fel de imitatiune a Aceluia pe care L-am gasit in suflet la o simpla cercetare a noastra insine, insa este intr-u totul adevarat ca odata ce incepem sa-L cautam deja pe Atotputernicul, devenim ca EL, incepem si sa iubim la fel, chiar.. Este modul de intregire a fiintei umane atat de fragile si atat de plapande de-ar fi sa fie pusa macar a suporta vreo mica vitregie a naturii; cu toate ca, a fost "Vointa" ce a lasat sa cunoastem cum sa ne aparam si de acestea, uneori tot cei mai lipsiti de aparare si mai slabi sunt dezavantajati din mai multe puncte de vedere, desi un echilibru in toate lucrurile si o oranduire divina exista in toate!
Exista minuni inexplicabile in lume care fac asta, minuni de oameni cu minuni rationamente facand posibile cele mai indraznete proiecte, ori aceste minti luminate si credincioase nu pot gandi numai pentru sine, caci nu au cum, le impune destinul lor personal, "Vointa divina" din fiecare om, care implinita determina pe acela ce procedeaza in consens cu acestea sa fie fericit.. iata fericirea adevarata!!
"Dumnezeu, Dumnezeu!" cuvintele personajului creat, dar cumva pe o baza reala, de catre Liviu Rebreanu, reprezentau Bucuria Suprema pe cand alta bucurie nu mai putea avea niciodata, fiind dus spre spanzuratoare... deoarece, asa erau 'rasplatiti' "dezertorii" de tara. In acest sens, este impresoinant cum in mintea lui Apostol Bologa acest gand il face sa se impace in constiinta sa, sa gaseasca chiar iertarea criminalilor in drumul sau spre calvar, asemenea Mantuitorului: gaseste pacea cu iubita sa, cu rudele pe care soarta vitrega facea sa nu le mai poata revedea vreodata... decat in imaginatie! Sa fie posibila o asemenea iubire si o astfel de imaginatie? Eu cred ca da, numai daca am sta sa citim randurile ce-l infatiseaza, ca vazand altii 'dezertori'(dintre aceeia care au trecut pe front la dusmanii tarii, adica la romani, insa au esuat...) spanzurati, el isi aminteste ca EL exista totusi... oh! "Dumnezeu, Dumnezeu!"
Rugaciunea...
Daca n-ar fi avut forta, mangaiere, impacare, bucurie, iubire, pace si putere aceste simple cuvinte atunci nici EL n-ar fi existat si nici noi, de altfel... Ateii uita acest simplu rationament... insa, nu-i deplang pe acestia, caci ei cu siguranta isi confectioneaza alt demon caruia i se inchina : banului, avutia, puterea (nu cea deplina ce vine din impacare) si altele ce devin o suma de framantari si de pierderi energetice si de tot felul.
Asa cum am spus mai sus, rugaciunea incepe odata cu introspectia si cu cautarea lui Dumnezeu, ori el nu se lasa mult cautat, pentru ca-L vedem pretutindeni: in noi, in semeni, in fauna si vegetatie, in stele, in univers, in miscarea ordonata a galaxiilor si a pamantului, dar si in alte minuni pe care doar cu ochiul credintei le vedem!!
Daca n-ar exita Dumnezeu, clopotele din Padova n-ar fi sunat singure la moartea Sf.-ului Anton, n-ar fi avut puterea sa stearga fara radiera pacatele scrise pe o foaie de o femeie si n-ar fi putut sa faca semnul cruci cu degetul pe lespedea de marmura ca si cand aceasta ar fi fost de ceara; Ignatiu de Loyala n-ar fi levitat chiar si de n-ar fi fost mereu in rugaciune gasit in acea pozitie cu capul plecat (de unde si acea cruce doar cu trei brate), si n-ar fi levitat nici sf.-ul Francisc, n-ar fi vindecat bolnavi toti sfintii si multi dintre ei nu s-ar fi lasat cu buna stiinta martirizati! Asa s-a intrebat si Valerian, ce era un mare imparat roman: "-oare, daca Isus n-ar fi fost Fiul lui Dumnezeu, s-ar mai fi lasat atatia crestini a fi martirizati cu buna stiinta si chiar cu bucurie?" Astfel a pus capat prigonirii crestinilor, inceputa inca de pe timpul lui nero. Multi pagani vedeau zambete pe fetele acelora pe care ii maltratau, care, desi schingiuiti sau sfartecati, ei se bucurau... dar asta nu facea decat ca si acestia din urma sa vada motivul de Bucurie Suprema si sa creada! Ai spune ca in acele timpuri era usor sa crezi in Dumnezeu, caci acum... Ei, chiar cine te impiedica sa crezi? cine te opreste sa te rupi 5 min. de la orice activitate sa te faci ca inchizi ochii (de nu poti ca esti in public, ca si la biserica de te duci si nu sti de ce...) si sa spui doar atat: "Dumnezeu, Dumnezeu!!"?
Ruga unui alt fel de farizeu.
Se spune ca era odata un om care a ajuns in ceruri dupa moartea sa si a fost lasat acolo in Rai foarte aproape de Dumnezeu. In ciuda acestui fapt, pe acesta tot il chinuia ceva...si, poate ca de-a dreptul era ca o stafie pentru cei dragi pe pamant. Zi dupa zi, acestui om in loc sa-i priiasca si sa se bucure ca a ajuns in ceruri, lui insa ii crestea framantarea... pana a ajuns sa-i ceara LUI acest lucru:
- Doamne, daca vrei fa in asa fel ca sa-mi vad viata mea pe pamant ca un diafilm pentru a o intelege mai bine si pentru a-mi da seama de ce am ajuns in ceruri.
Dumnezeu atunci il face sa vada o plaja pe care erau doua urme de pasi, si-I spune:
-Uite, copilul meu, de-a lungul vietii tale, te-am insotit mereu si ti-am fost alaturi pentru ca ma chemai mereu si pentru ca mereu iti inaltai gandul catre mine!
Asculta omul cu atentie acestea si cade in melancolie privind plaja nesfarsita, parca... Era asa de frumoasa privelistea aceasta! Dar, la un moment dat omu nostru ajunge si la locul unde nu mai erau doua perechi de urme ale picioarelor pe plaja, ci o pereche... ori, fara a intreba ceva in prealabil, spune catre Dumnezeu foarte revoltat:
-Uite Doamne, pe cand mi-a fost mai greu tu m-ai lasat totusi singur...
-Nu, atunci in acele momente te tineam in brate si te duceam pe ele!

Adu-ti aminte omule ca nu este situatie in care Dumnezeu sa nu te iubeasca si sa te ierte atat timp cat mai esti in viata si te poti intoarce la EL, caci te insoteste mereu si chiar te tine-n bratele Sale atunci cand iti este mai greu, pentru ca tu sa faci un simplu gest - sa ai credinta!!
 

Referinţă Bibliografică:
Dumnezeu, Dumnezeu ... (II) / Valerian Mihoc : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1035, Anul III, 31 octombrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Valerian Mihoc
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!