Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Meditatie > Mobil |   


Autor: Valerian Mihoc         Publicat în: Ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013        Toate Articolele Autorului

Dumnezeu, Dumnezeu ... (I)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!



Motto: Increderea in sine la atei este o utopie, credinta fiind schimbata de superstitii... Si, cate din acestea nu sunt in acesta 'epoca fragmentata a constiintei' din prea putina plamuire a ei si a gandirii, datorita semi-automatizarii si semi-automecanizarii, in care omul este prea putin 'obligat' sa gandeasca...
"Dumnezeu, Dumnezeu..." spunea incet in mintea sa, Apostol Bologa, ori de cate ori intampina o greutate in viata sa incercata de contradictii teribile si de ororile razboiului, care de altfel l-au umanizat mai mult si, paradoxal, chiar indumnezeit...
Un Sine personal avem noi toti, care-i legat de Sinele transcedental, deoarece Dumnezeu este pretutindeni...
EL este imensitatea oceanului,
Necuprinsul infinit al aleanului,
Este acea Iubire netarmurita,
Speranta intunericului negandita!
Dumnezeu la marii autori!

Nu m-as hazarda prea mult daca as afirma ca talentul marilor autori intotdeauna a existat in progresie aritmetica cu credinta, si nu aceeia oarba, sau una absolutista in eu-l personal, ba dimpotriva deseori acestia si-au declarat nimicnicia fata de EL, ba chiar imposibilitatea existentei eu-lui fara de Dumnezeu. Este ipostaza constientizarii ca fara de EL nu numai ca n-ar avea talent, dar nici n-ar "fi" ca om...apoi, a doua etapa fiind cresterea increderii in sine prin perspectiva cresterii credintei in Dumnezeu si nu prin simpla existenta, acestea fiind indisolubil legate, crescand sau descrescand in egala masura. Increderea in sine la atei este o utopie, credinta fiind schimbata de superstitii... iar, acestea nu ajuta in nici un fel, cu atat mai putin pe titanii literaturii, filosofiei, sau a psihologiei. Si, cate din acestea nu sunt in acesta 'epoca fragmentata a constiintei' din prea putina plamuire a ei si a gandirii, datorita semi-automatizarii si semi-automecanizarii, in care omul este prea putin 'obligat' sa gandeasca in primul rand, intervenind chiar rutina printre 'butoanele existentei sale", el considerand intocmai de aceeia - ca nu mai are nevoie de Dumnezeu...
Nu asa gandesc marii autori, dupa cum am spus talentul lor decurgand din insasi "marea constientizare" a eu-lui si a sinelui personal, a Maretiei si a LUI Dumnezeu. Ori, de nu ne-am duce prea departe, fata de ceea ce avem in ograda noastra, il gasim pe Marele nostru Poet, Eminescu, care spune atat de frumos cum incep a se inalta gandurile spre inalt, in poezia sa:
Singuratate
Cu perdelele lasate,
Sed la masa mea de brad,
Focul palpaie in soba,
Iara eu pe ganduri cad.

Stoluri, stoluri trec prin minte,
Dulci iluzii. Amintiri
Taraiesc incet ca greieri
Printre negre, vechi zidiri,

Sau cad grele, mangaioase
Si se sfarma-n suflet trist,
Cum in picuri cade ceara
La picioarele lui Crist.

Dulci tristeti, dulci tristeti, oh...o viata-n Bucurie deplina! desi, pe pamant nu a fost iubit cat a trait, cuprins si de tristeti profunde pentru 'oranduielile' ce-n dezordine sunt! ba, chiar a fost inselat de catre asa-zisi-i lui prieteni si apropiati.. se spune ca insusi "marele lui protector" i-a facut cel mai mare rau, internanadu-l in ospiciu, desi nu era bolnav.. caci, devenise incomod gandirii lor marginase, dar si sistemului... In ciuda acestui fapt, consider ca inca iti traieste Bucuria sa Eterna in ceruri asa dupa cum si merita, fiind un suflet pur si neintinat macar de o minima intentie de rau. Altii gresindu-i, se enerva pe moment, dar ii trecea repede si nu purta ura, decat acelora ce striveau poporul sub deciziile lor absurde... Poporul, talpa tarii, fiind pentru el o latura (poate ca divina) din marea sa iubire! A si avut o viziune cuprinzatoare despre Dumnezeu, in versurile ce compun:
Scrisoarea I
Umbra celor nefacute nu-ncepuse-a se desface,
Si in sine impacata stapanea eterna pace!...
(a se vedea poezia de la inceput...)
Dar deodat-un punct se misca..cel Intai si singur. Iata-L,
Cum din chaos face muma, iara El devine Tatal...
Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stapanul fara margini peste marginile lumii...
De atunci negura eterna se desface in fasii,
De atunci rasare lumea, luna, soare si stihii..."
De fapt, este bine a se revedea intreaga aceasta poezie, pentru ca este nu numai o lectie de morala infatisata in mod artistic, ci si o poveste despre modul posibil cum a aparut acest 'Punct' de la care incepe si descinde existenta... putand fi totodata si un raspuns despre "Misterul Absolut", ori despre "Misterele Misterelor".. Un raspuns rational despre cat putem sti noi la ora actuala in aceasta viata pamantesca, deoarece tot Dumnezeu spune in repetate randuri: "Aveti credinta, caci odata veti afla tot!", iar aceasta nu se afla decat cu marturia credintei manifestata pas cu pas; asa dupa cum Isus spunea -"Eu sunt Calea , Adevarul si Viata!"- cuvinte simple ce sunt baza credintei pe care trebuie s-o urmam, s-o detinem si s-o pastram, caci vine si ca un liant de binefacere impotriva nestiintei, sau a stiintei noastre limitate... Credinta umple cu un aluat de pace ceea ce mintea framanta ca nu poate cuprinde...
Ori, Dumnezeu stie de ce noi oamenii nu putem mai mult... se pare ca omul ori de cate ori a vrut 'sa stie' mai mult, atunci rapid si-a manifestat si superioritatea fata de acela care 'cunoaste' mai putin... intervenind rapid daca nu autodistrugerea, cel putin apare disparitia unui seaman... Cine poate concepe spre exemplu distrugerea in masa pe care o produce 'marea descoperire' umana, bomba atomica?
Tot prin gandirea lui, Incomparabilul Eminescu a prevazut desertaciunea acestei existente lipsite de insotirea cu Dumnezeu, imprumutand astfel un pic de la ateul Schopenhauer (ce deveni-se in mod straniu o parte din sufletul poetului... desi, Kant era mai 'puternic' acolo!), caci spune in aceeiasi poezie:
"Poti zidi o lume-ntreaga, poti s-o sfaremi... orice-ai spune,
Peste toate o lopata de tarana se depune.
Mana ce-a dorit sceptrul universului si ganduri
Ce-au cuprins tot universul incap bine-n patru scanduri!"
De fapt, un asemenea autor nu avea cum sa imbratiseze operele doar a doi mari autori, deoarece ideea de "Punct Imobil care misca toate celelalte lucruri mobile, chiar prea mic fiind" pleaca de la Aristotel, teorie ce de altfel a fost intarita si dezvoltata de Sf. Toma de Avquino . Deoarece, in logica divina nu trebuie sa fi mare ca sa poti fi puternic, nu trebuie sa fi infinit ca sa cuprinzi imensitatile, nu trebuie sa ai viteza ca sa strabati universul cu gandul (desi, asta cred ca e de la mine), nu trebuie sa fi comparabil pentru a fi incomparabil, sau nu trebuie sa fi cognoscibil pentru a fi cu adevarat cunoscut, etc. (alta data poate voi reda aceasta teorie). Adevarata cunoastere de Dumnezeu nu poate fi data decat de credinta, iar primul pas in intelegerea acestui adevar nu este altul decat -introspectia! Cercetandu-te pe tine, lasandu-ti toate treburile deoparte si toate gandurile corupatoare, atunci il descoperi pe Dumnezeu!!  

 

 

Intregirea existentei umane prin Dumnezeu!  


Iubirea dac-o vrei, n-o poti obtine fara el! Iubirea si devotiunea Lui Dumnezeu nu poate fi niciodata rupta de iubirea de semeni, ci de exista, ea poate fi doar intregita. Asa dupa cum spune tot Marele si Incomparabilul nostru Poet, in poezia "Locul Aripilor":  


"Astazi insa nu-s ca flama cea profana si avara,
Inima mi-e sfanta astazi, cald si dulce-i pieptul meu,
Azi sunt cast ca rugaciunea si timid ca primavara,
Azi iubesc a ta fiinta cum iubesc pe Dumnezeu."


Prin Dumnezeu iubim oamenii, insa numai prin prefatarea unui chip diafan ce ingemaneaza puritatea dumnezeiasca putem iubi de la mult la si mai mult!!
 

Referinţă Bibliografică:
Dumnezeu, Dumnezeu ... (I) / Valerian Mihoc : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1035, Anul III, 31 octombrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Valerian Mihoc
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!