Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Impresii > Mobil |   



Dubla lansare de carte ( proză şi poezie).Omagiu adus scriitorului Mircea Micu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Dubla lansare de carte. 
  
( coordonator, Valentina Becart ) 
  
Cella Negoiescu ( imagine). 
  
“vineri, 7 octombrie, orele 17.00, la sediul Central Mihail Sadoveanu (str.Tache Ionescu 4), sala Mircea Eliade (parter) a avut loc lansarea antologiilor: "Declin" ( proza) şi "55 de poeţi contemporani" ( poezie). Omagiu adus sriitorului Mircea Micu. 
  
Ca în fiecare an, oraşul Tecuci a găzduit cea de a XIX-a ediţie a Festivalului Naţional de Poezie Costache Conachi, eveniment sărbătorit printr-o serie de lansări de carte, urmate de recitări şi recitaluri muzicale. Premianţii au fost selectaţi cu greu dintre cei 67 de participanţi de către un juriu exigent, avându-l ca preşedinte pe poetul Ion Pintea. 
  
Interesată, ca-ntotdeauna, de evenimentul literar, poeta Valentina Becart s-a aflat printre invitaţi ca reprezentantă de onoare a publicaţiei Moldova literară, revistă fondată de Liga Scriitorilor din România, Filiala Iaşi - Moldova. 
  
Perseverentă şi tenace, poeta purcede cu dezinvoltură spre un alt eveniment, de data aceasta sub directa sa coordonare. Având ca loc de desfăşurare sediul Bibliotecii Metropolitane "Mihail Sadoveanu" din Bucureşti, dubla lansare a antologiilor (de poezie şi proză) realizate de Valentina Becart s-a bucurat de succes. Moderatorul acţiunii, poetul şi scriitorul Miron Manega a lecturat pentru început poezia Pasărea de-acasă preluată din antologia de poezie (55 poeţi contemporani - pagini alese), deschizând, în felul acesta, un alt moment anunţat publicului: Omagiu lui Mircea Micu - poetul decedat la 18 iulie 2010, în vârstă de 73 de ani. 
  
E de datoria noastră să revenim asupra celor scrise într-o recenzie anterioară intitulată Poezia - zbor spre eternitate, apărută în aceeaşi revistă, iunie 2010, nr. 3(5), după prima lansare a antologiei de poezie. Reproşam, într-un fel, la ora aceea, că includerea lui Mircea Micu printre poeţii de dată recentă e neadecvată, poetul meritând un tratament aparte, cele câteva zeci de volume conferindu-i girul unui etalon pentru generaţia tânără. Cunoscându-i activitatea ne arătam, de fapt, indignarea faţă de marginalizarea operei sale, gândindu-ne că tocmai această "uitare" a condus la ideea că poetul ar fi un necunoscut. Într-adevăr, poetul dispărut a fost dinadins marginalizat, altminteri nu ne putem explica de ce o emisiune literară de excepţie - nu greşim dacă o numim unică - precum Convorbiri duminicale al cărei moderator era, găsise un spaţiu de emisie redus (o oră şi jumătate), pe un canal de televiziune prea puţin cunoscut (D.D.T.V.), la o oră când mulţi dintre noi răsuceau mititeii sau fleicile pe grătar. Niciodată în ultimii 20 de ani n-am aşteptat cu atâta interes o emisiune desfăşurată sub auspicii eminesciene - fiecare ediţie începând cu recitarea unor versuri din opera marelui poet - pentru a urmări cu emoţie părerile şi amintirile unor personalităţi de renume precum pictorul Sabin Bălaşa, profesoara Margareta Labiş, sora poetului dispărut mult prea devreme, profesorul Ion Coja sau marele eminescolog Constantin Barbu, invitaţi de marcă ai emisiunii. E foarte adevărat că în clipa decesului toate cotidienele au semnalat trecerea în eternitate a poetului, aducându-i rânduri laudative, găsind în acest moment tragic un subiect de senzaţie. Sigur că nimeni n-avea să ştie că, dincolo de aparenţe, mucalitul, expansivul şi veşnicul în vervă Mircea Micu era măcinat de o maladie ascunsă şi perversă care avea să-l reducă la tăcerea totală. 
  
De aceea, mi se pare remarcabilă, acum, iniţiativa premonitorie a Valentinei Becart de a-l introduce printre poeţii antologiei, numele său rămânând, astfel, legat de cel al marelui dispărut ca unul dintre ultimii editori ale celor mai reprezentative poeme din opera maestrului. Alăturăm scuzelor de rigoare şi aprecierea că marile spirite trebuie readuse în memoria contemporanilor cât îi mai avem printre noi, dăruindu-le omagiul şi respectul nostru, ceea ce Valentina Becart a înţeles şi a ştiut s-o facă la timpul potrivit. 
  
Cea de-a doua antologie (de proză) a primit, în cadrul aceluiaşi eveniment, pentru prima dată "botezul" publicului, adevărata lansare efectuându-se acum la aproape un an de la apariţia ei (noiembrie 2010) la editura Arhip Art din Sibiu. 
  
La fel de voluminoasă ca şi cea de poezie, antologia Declin reuneşte lucrările a 30 de scriitori români din ţară şi din afara graniţelor. Autoarea alege, şi de data aceasta, creaţii cu tematică şi stiluri variate, parcurgerea celor 500 de pagini oferind lectorului o veridică destintere mentală. Recenzia domnului Florin Contrea, didactic alcătuită, conţine referiri definitorii fiecărui autor în parte, realizând pentru fiecare un fel de carte de vizită ce poate fi oricând detaşată de restul textului. Dintre cei 30 de autori de proză scurtă, doisprezece sunt trecuţi şi în antologia de poezie (Cristian Lisandru, Alexa Gavril Bâle, Miron Manega, Elena Păduraru, Sorin Micuţiu, Ioana Voicilă Dobre, Mirela Şova, Ioan Mugurel Sasu, Viorel Muha, Boris Ioachim-Costel Geană, Maria Doina Leonte, Valentina Becart) ceea ce-i desemnează din start drept subtili mânuitori ai metaforei, ai unui stil încărcat de sensibilitate şi lirism. De altfel, multe dintre textele aflate în volum pot fi considerate, fără rezervă, adevărate poeme în proză, fiece autor reuşind să surprindă printr-o atmosferă adecvată temei tratate: caldă şi odihnitoare la Emil Iliescu şi Aurel Oancea, plină de mister la Adrian Păpăruz şi Viorel Muha, fantastică la George Arhip şi Florin Contrea, magică la Mirela Şova şi Sorin Micuţiu, evocatoare şi plină de culoarea epocii la Ion Ionescu Bucovu, uşor ilară la Cristian Lisandru sau satirică la Miron Manega. 
  
Elementele filosofico-meditative se întâlnesc în toate textele, autorii înzestrându-şi eroii cu sentimente şi vibraţii emoţionale în deplină concordanţă cu împrejurările în care se găsesc. Personajul lui George Ioniţă din povestirea Între două ţărmuri apare indecis, trăind momente de nelinişte sufletească; tatăl din fragmentul de roman Icorigibilul al lui Boris Ioachim-Costel Geană, manifestă autoritate şi convingeri de nestrămutat; Dafina din Medalionul de argint de Carmen Duvalma, transmite peste timp sensibilitatea şi orgoliul ce-au caracterizat-o; fata din Monologul dulapului de Mirela Şova e iniţiată în tainele Universului de către sutele de cărţi păstrate de vechiul dulap, ceea ce-i stârneşte o emoţie puternică; posedata, din povestirea lui Victor Ovidiu Rusu, trăieşte o adevărată tragedie, în timp ce personajele lui Miron Manega filosofează pe marginea unor probleme de viaţă, arătându-se atotcunoscătoare faţă de sexul opus. 
  
Rafinaţi psihologi cei mai mulţi dintre autori se identifică cu personajele lor, eul liric al naraţiunii devenind un alter ego al povestitorului. E drept că unele scrieri au un caracter autobiografic evident precum Ultima toamnă a Valentinei Becart, fragmentul de roman al Mariei Apetroaiei sau naraţiunea lui Mihai Ştirbu - autori cunoscuţi nouă prin preocupările extraliterare - dar şi povestirile doamnei Anni-Lorei Marinka, aflată departe de ţară, convingătoare prin dorul şi nostalgia resimţită după cartierul natal. 
  
Cu siguranţă că domnul Florin Contrea a beneficiat de mai multe informaţii, dar noi suntem mai reticenţi având ca punct de vedere o serie de noţiuni ce aparţin teoriei literare. Fără a ne pierde în uzitarea unor termeni pretenţioşi, putem aminti câteva dintre tipurile de naratori întâlnite în atâtea şi atâtea pagini de literatură. Termeni ca narator homodiegetic, autodiegetic sau intradiegetic vor fi înlocuiţi cu denumirile simple de autor-personaj, autor-martor sau cu cel de autor concret, implicat în acţiune sau care asistă la întâmplări şi cu cel de autor abstract - o proiecţie literară a sinelui concretizată prin elaborarea operei - cel pe care-l simţim în spatele acţiunii şi care poate fi o simplă plăsmuire a minţii, un fel de alter ego al autorului. Oricum, indiferent de poziţia autorului faţă de acţiune, elementele autobiografice se strecoară în mai toate operele scriitorilor cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi. În treacăt, referindu-se la romanul Ion, Rebreanu însuşi mărturiseşte în volumul Cred că gestul ţăranului de a săruta pământul ca şi numele personajului principal sunt absolut autentice. De altfel, acelaşi scriitor ne dă de înţeles că în figura lui Titu Herdelea, tânărul încă necopt, fiul învăţătorului Herdelea, a strecurat multe dintre concepţiile sale de tinereţe, personajul devenind o copie fidelă a tânărului scriitor, pe atunci ajutor de notar într-un sat vecin cu cel în care văzuse lumina zilei. Ctitor al romanului românesc modern, Rebreanu foloseşte un stil clasic, întâmplările fiind povestite la persoana a III-a. 
  
Rândurile de mai sus trebuie privite ca o pledoarie pentru o serie de creaţii catalogate ca fiind autobiografice, autorul substituindu-se doar personajului său, realizând prin introspecţie pasaje psihologice emoţionante. Un exemplu concludent îl poate oferi scriitura lui Petru Birău care, experimentat în pictură şi arte vizuale, ştie să le speculeze şi în literatură, ceea ce-i conferă stilului o armonie aparte. Aceeaşi participare, din umbră, transpare şi din unele texte ale Mariei Doina Leonte, căci chipul dăscăliţei descris în povestirea Îşi asumă libertatea lacrimilor (şi dorul) aduce, probabil, în prim plan trăiri ale autoarei, ea însăşi modelatoare de mlădiţe umane. 
  
Varietăţii tematice îi corepunde şi o varietate stilistică. Modernitatea stilului din lucrările lui Cristian Lisandru, Pavel Nedelcu, Miron Manega, Mihai Carabet, Mihai Victus se împleteşte cu stilul clasic, natural şi spontan al lui Emil Iliescu, George Arhip, Emil Bucureşteanu, Boris Ioachim, Maria Apetroaiei, Aurel Oancea, Mihai Ştirbu, Ioana Voicilă Dobre, Elena Păduraru, Maria Doina Leonte, Menuţ Maximilian. 
  
Deosebite prin stilul elegiac, sensibil şi romantic, ne apar creaţiile Valentinei Becart, ale Mariei Apetroaiei sau ale lui Emil Bucureşteanu, ultimii doi având la activ ani grei de dăscălie. De altfel, toţi cei care şi-au desfăşurat activitatea în preajma tinerilor dovedesc, în scris, delicateţe şi sensibilitate, atribute specifice adevăratului educator care ştie să-şi împărtăşească ştiinţa, dar să şi înveţe de la tinerii învăţăcei, principiu sine-qua-non pentru ştergerea diferenţelor dintre generaţii. 
  
În concluzie, antologia de proză scurtă o detaşează pe autoare ca pe una dintre personalităţile prolifice ale literaturii contemporane, o temerară în domeniu, culegerea textelor destinate unei astfel de lucrări vizând, de cele mai multe ori, un colectiv de redacţie. Nu ştim dacă titlul Declin ar fi fost cel mai potrivit, autoarea mărturisind că a avut în vedere perisabilitatea fiinţei umane, dar noi venim s-o asigurăm că numele "adunat pe-o carte" (după spusa lui Arghezi) eternizează şi se păstrează fie şi într-un colţ prafuit de bibliotecă. Descoperită peste ani, răsfoită în treacăt, cartea reînvie, pentru o clipă, autorul uitat care-şi transmite gândurile şi trăirile de odinioară, dovedindu-se un cronicar al unor vremuri apuse. 
  
Pentru tenacitatea şi generozitatea dovedită confraţilor săi, autoarea, Valentina Becart, merită nu numai felicitările noastre, dar şi mulţumirile celor reuniţi în paginile antologiei (Declin) care va rămâne în timp ca o dovadă concretă a strădaniilor lor spirituale, ca alte pietre de temelie aşezate în panteonul nostru cultural. 
  
Prof. Cella Negoiescu ( pictor, poet, critic literar) 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Dubla lansare de carte ( proză şi poezie).Omagiu adus scriitorului Mircea Micu / Valentina Becart : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 323, Anul I, 19 noiembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Valentina Becart
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!