Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Naratiune > Mobil |   


Autor: Silvia Katz         Publicat în: Ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011        Toate Articolele Autorului

DREPTUL LA VIAŢĂ::::FRAGMENT
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
DREPTUL LA VIAŢĂ 
  
FRAGMENT 
  
DE 
  
SILVIA KAŢZ IANĂŞI 
  
Ana a vrut să-i răspundă, dar tocmai atunci Claudia a intrat în cameră, radiind de fericire. S-a oprit văzând faţa tristă a Anei şi i-a spus pe un ton ironic.  
  
-De ce te uiţi la mine parcă ai fi o stafie? Eşti foarte palidă şi nu înţeleg de ce nu te ocupi puţin de persoana ta? O să mă căsătoresc curând cu Andrei şi vom intra în lumea bună, iar eu nu vreau să mă faci de ruşine. Arăţi ca o menajeră! A, da, am uitat că asta şi eşti de fapt. Mâine o să mergem să-ţi cumpăr câteva haine, dar după- amiază, deoarece la prima oră voi merge la birou.  
  
A plecat apoi mândră de ea ca o prinţesă, care deja intrase în lumea bună la care visa. 
  
Ana a privit în urma ei şi s-a cutremurat de falsitatea Claudiei, iar cuvintele pe care le-a spus aceasta au durut-o foarte mult. Tristă, a luat copilul de mănă şi a mers să-l culce. A stat mult lângă ei privindu-l, apoi a ieşit să se plimbe prin grădină. 
  
S-a aşezat pe o banca şi cu multă durere în suflet a privit întrebătoare cerul. Oare va fi şi ea vreodată fericită? Va cunoaşte dragostea şi umbrele de pe viaţa ei vor pleca? A plâns mult şi când s-a mai liniştit, s-a ridicat să intre în casă, unde somnul i-a şters lacrimile de pe faţa ei frumoasă.  
  
Andrei se despărţise cu greu de nepotul lui şi în drum spre casă avea în faţă imaginea acestuia. Acum ştia de ce atunci când l-a văzut prima oară ochii lui îi aminteau de cineva cunoscut. Privirea copilului era la fel cu a lui Silviu, când era mic. Deodată dorul de familia lui l-a copleşit şi o lacrimă i-a curs în amintirea lor. Credea că a rămas singur pe lume, dar avea un nepot! În sufletul lui încerca să-l ierte pe Silviu pentru felul cum se purtase cu Claudia şi se simţea răspunzător faţă de ea. Oare sentimentele lui vor deveni mai puternice de acum încolo sau îi va fi indiferentă? Va reuşi să o iubească din nou? Încă îl mai atrăgea cu frumuseţea ei şi poate a judecat-o greşit. Poate! A oftat prelung, dorind să scape de povara acestor gânduri şi după ce a parcat maşina în garaj, a urcat gânditor treptele, care duceau spre dormitorul lui de burlac. Obosit, a dormit şi a visat-o din nou pe mama lui, care l-a sărutat pe frunte şi i-a dăruit un trandafir galben, apoi a plecat plutind şi a dispărut într-o lumină strălucitoare.  
  
În săptămâna următoare s-a făcut textul de paternitate, care a dovedit că băiatul era într-adevăr nepotul lui. În zilele care au urmat Andrei îşi dorea tot mereu să-l vadă, aşa că împreună cu Claudia plecau la sfârşit de săptămână cu toţii în excursii. 
  
De fiecare dată o întreba de ce nu o invită şi pe sora ei, dar primea acelaşi răspuns, că nu se simte bine şi preferă să stea în casă. Realitatea era că ea se temea ca frumuseţea şi farmecul Anei să nu îl atragă pe Andrei, deoarece observase că atunci când au mers pe mare, el părea fascinat de privirea acesteia.  
  
Au trecut câteva luni şi relaţia lor mergea din ce în ce mai bine. Claudia nu îl presa şi aştepta ca totul să vină din partea lui. Tot timpul venea la birou cochetă şi strălucitoare în speranţa că el o va iubi din nou. Rezolva cele mai dificile dintre problemele firmei, iar Andrei o felicita de fiecare dată şi era conştient că uneori încă se mai simţea atras de frumuseţea ei. Gândul că poate s-a grăbit şi a judecat-o greşit nu-i dădea pace. Vedea că este o mamă admirabilă pentru nepotul lui şi îl vroia pe băiat alături de el, dar nu să-l despartă de Claudia. Încet, încet, gândul căsătoriei îşi făcea din nou loc în mintea lui.  
  
Într-o seară când au rămas amândoi până mai târziu la birou, Claudia s-a îndreptat spre bar, de unde a venit cu două cupe pline de şampanie. Andrei a privit-o mirat şi s-a ridicat în picioare, ca să i-a paharul din mâna ei şi i-a spus zâmbind. 
  
-Sărbătorim ceva şi eu nu ştiu?  
  
Claudia i-a întins un contract pe care tocmai îl semnase şi el a observat că în dreptul  
  
unde era trecută data, Claudia scrisese ; Ziua mea de naştere;  
  
-Iartă-mă, Claudia, dar nu ştiu cum s-a întâmplat să uit. Cred că sânt de neiertat, mai ales că îmi aminteşte de zilele frumoase pe care le-am petrecut împreună în urmă cu un an în străinatate, când am sărbătorit şi semnarea celui mai valoros contract pentru firma noastră. Hai să luăm o pauză şi te invit la un club să ne distrăm, ca să-mi cer iertare pentru greşeala mea! 
  
Au plecat împreună, iar Claudia era în culmea fericirii. Au dansat şi au băut şampanie până după miezul nopţii, iar când au plecat Andrei a invitat-o la el acasă. A fost o noapte nebună de dragoste şi a doua zi de dimineaţă când s-a trezit, el era lângă ea şi a sărutat-o, apoi a scos din sertarul de lângă pat o casetă şi i-a întins un inel.  
  
-Vrei să fii soţia mea? 
  
Claudia a sărit din pat şi a făcut înconjurul camerei, apoi a venit la pieptul lui şi a spus. 
  
-Da ,da, de milione de ori da! Pentru toată viaţa îmi doresc să fiu alături de tine, iubitule, şi să nu uiţi că te iubesc enorm! 
  
După ce au servit micul dejun, au plecat împreună să se ocupe de actele necesare pentru căsătorie, apoi ea a sunat-o pe Ana să pregătească masa de seară, deoarece va veni împreună cu Andrei să le dea o veste. Din vocea ei şi după faptul că noaptea nu a venit acasă, Ana a băniut ce veste îi aducea aceasta, aşa că a pregătit totul şi a rămas în aşteptare, emoţionată la gândul că îl va vedea din nou pe Andrei. Nu ştia de ce, dar în preajma lui, simţea cum un val de căldură îi inunda tot corpul şi inima ei îşi acelera ritmul. A încercat să se abţină şi să pară calmă când cei doi au intrat pe uşă. 
  
Cristian foarte bucuros a sărit imediat în braţele lui Andrei, care apoi a venit spre Ana şi a îmbrăţişat-o.  
  
A fost o seară foarte plăcută şi când sora ei i-a spus vestea cea mare, Ana i-a felicitat, apoi s-a scuzat că este târziu şi trebuie să-l culce pe Cristian. Nu după mult timp a plecat şi Andrei, iar Claudia a venit în camera Anei şi când a văzut-o plângând i-a spus pe un ton dulceag, încercând să fie cât mai convingătoare.  
  
-Nu plânge, dragă, că nu te las singură! Am stabilit cu viitorul meu soţ că după căsătorie, ne vom muta cu toţii în casa lui. Este foarte mare şi vei avea apartamentul tău. Te vei îngriji în continuare de Cristian în lipsa noastră. Andrei mi-a promis că îl va înfia şi va deveni copilul lui! Sunt fericită că băiatul meu va avea în sfârşit un tată, iar tu ar trebui să te bucuri de fericirea mea şi de faptul că vom trăi ca două doamne!  
  
Ana nu i-a răspuns şi Claudia a ieşit din cameră ridicând din umeri. Îi era indiferent ce gândeşte sora ei atâta timp cât nu-şi revenea din amnezie, ca să-i încurce treburile. 
  
Avea ea un plan foarte bine pregătit şi în cazul când acest lucru s-ar întâmpla, de aceea nu îşi făcea prea mari probleme. Acum se gândea doar la fericirea ei, că va deveni în câteva zile soţia lui Andrei. A întrat în cameră şi s-a întins în pat, iar somnul a venit repede după o zi atât de agitată. A adormit cu zâmbetul pe buze.  
  
SFÂRSIT 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
DREPTUL LA VIAŢĂ::::FRAGMENT / Silvia Katz : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Silvia Katz : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Silvia Katz
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!