Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aniversari > Mobil |   



DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cândva, pe vremea copilăriei mele, iernile erau pline de farmec fiind prilej de odihnă şi bucurie pentru ţărani. Pe uliţa mea erau mulţi băieţi şi fete, copilandri ca mine, dar şi flăcăi şi fete de măritat. Pe drum, nămeţii erau cât casa, iar noi, copiii, ne desfătam săpând “tranşee” în care ne ascundeam. După ce ne împărţeam în două echipe, alegeam un „şef”- băiat şi ... începeam lupta. Într-un grup, unii se ocupau cu săparea tranşeelor, iar alţii făceau bulgări de zăpadă. Lupta era aprigă, obrajii ni se îmbujorau, râdeam din te miri ce. O, eram atât de fericiţi! Nu simţeam frigul pentru că eram bine îmbrăcaţi cu haine din lână ... confecţionate de mamele noastre. Iar în ceea ce-i priveşte pe bunici, părinţi sau vecini, nimeni nu se tânguia. Şopronul era plin de lemne tocate, porcii erau puşi la garniţă sub formă de cârnaţi şi “bucăţi”, totul bine pregătit şi bine prăjit...O astfel de iarnă, ca aceasta a anului 2012, era o binecuvântare pentru grâne şi pentru copaci, fie ei din pădure sau din grădină. 
  
În ultimii ani ... se vorbeşte mult de Dragobete. Unii cred că va fi înlocuit de Sf. Valentin. Dar eu nu cred asta ... Românii au felul lor specific de a iubi şi de a-şi mărturisi dragostea. Până şi japonezii l-au împrumutat pe Sf. Valentin deşi sunt tradiţionalişti până în măduva oaselor. Ei sunt înţelepţi! Dacă tot s-a infiltrat printre tradiţiile lor ... nu-l resping. Se ştie că ceea ce este interzis ... capătă putere mare. Pentru că aşa este omul alcătuit ... De aceea, dragi români, Dragobetele nostru nu poate fi înlocuit cu nicio sărbătoare de import, dar ... ce facem ca să-l readucem complet ... la viaţă?! El există în memoria ancestrală a neamului, nimeni nu se îndoieşte de asta. 
  
Pe vremea copilăriei mele, „Ziua iubirii” avea o dată fixă, 24 februarie, zi care coincidea cu sărbătoarea, înscrisă cu crucea neagră în calendar, “aflarea capului Sf. Ioan”. În acea zi specială, sătenii se trezeau de cu zori şi se pregăteau pentru sărbătoare. Bărbaţii făceau curăţenie la vite şi le puneau în iesle nutreţ din belşug. Noi, copiii, le adăpam. Aveam grijă să le scoatem din grajd în timp ce se făcea curăţenie, dar şi pentru mişcare. Aşa că le duceam la „puţul lui Buric”, unde exista un jgheab special pentru adăparea vitelor. Gospodinele făceau curăţenie în casă, scoteau aşternuturile la aerisit, dar, mai întâi, hrăneau păsările din gospodărie şi pe cele ale cerului, îndeosebi vrăbiile. Deasupra grajdului exista o „fânărie” unde era depozitat nutreţul pentru hrana vitelor, iarna: mei, trifoi, paie de ovăz ş.a. Gureşele vrăbii se adăpostiseră la streaşina grajdului unde aveau hrană din belşug. Cu toate acestea, obraznice cum erau, mai furau şi din mâncarea găinilor şi a bibilicilor. În această zi însă ... erau tolerate. Se considera că este ziua lor, ziua când păsările se „logodesc”. Şi era bucurie mare... pentru că se strângeau în stoluri, ciripeau şi se giugiuleau. Îşi cântau dragostea! 
  
După masa de prânz, bunicuţa umplea „căldarea” mare cu zăpadă neatinsă de vreun om sau animal, şi o punea la topit în vatră, pe pirostrii. După ce se topea... ne făcea baie.Şi ştiţi ce adăuga în apa de baie? „Chita”(bucheţelul) de ghiocei şi viorele pe care bunicuţu, ca pădurar, o adunase din locuri numai de el cunoscute. Nouă, copiilor, ni se spunea să fim puri precum ghioceii şi să iubim albastrul Cerului de unde îngerii ne-au adus. Florile mai simbolizau şi venirea Primăverii, dar şi a împletirii iubirii dintre oameni. În natură, totul are pereche. 
  
În vederea sărbătoririi, mămica frământa aluat pentru plăcinta cu dovleac, pregătea boabele de porumb pentru fiert şi dovlecii pentru copt în sobă ... Între timp, fetele mari şi flăcăii erau tare harnici în gospodăria proprie pentru ca părinţii să-i lase la „claca” ce se ţinea la noi acasă. De cum se însera, fetele se spălau , se primeneau, îşi puneau busuioc în sân şi veneau la noi. La fel făceau şi flăcăii. Părinţii lor, oameni de bună credinţă, credeau că tinerii vin la curăţat de porumb, la „păpuşit” de tutun sau la tors de lână. Adevărul era altul ... Unii erau "în vorbă" cu alţii, adică erau iubiţi. Unde se adună tinerii glumele sunt în toi, voia bună fiind molipsitoare. Erau flăcăi care cântau la fluier sau caval, bunicuţu cânta la cobză cântece de vitejie sau de dragoste. Era sărbătoare! După ce se înfruptau din bunătăţile de pe masă, tinerii ieşeau în tindă, pe rând câte o pereche. Numai aşa îşi puteau mărturisi dragostea, în taină. De acolo, fetele se întorceau îmbujorate, iar băieţii cu câte un zâmbet ştrengar ... în colţul gurii. După feţele lor se deducea că s-au „înţeles”, în sensul de a-şi fi făcut "jurământul" de iubire şi fidelitate. Şi, era clar că aveau să urmeze multe nunţi ... în vara şi toamna acelui an. 
  
Când am crescut mai mare, şi am început a pricepe mai multe, bunicuţu mi-a povestit ce este cu această sărbătoare căreia i se zice Dragobete, şi de unde îi vine numele: 
  
- Se zice că Dragobete era feciorul iubit al babei Dochii. Deşi avea mai mulţi feciori, pe acesta îl iubea cel mai mult, „baba”. Băiatul era atât de frumos, şi grăia aşa de dulce ... încât nicio fată nu-i rezista. Fetele visau la el, dorindu-şi să-l întâlnească şi să fie sărutate, măcar o dată, de pătimaşul îndrăgostit. De aici i se trage şi renumele, „Dragobetele sărută fetele”. Fiind atât de îndrăgit, de-a lungul timpului, i s-a mai spus „Cap de Primăvară”, „Logodnicul Păsărilor” etc. Despre cei care îl sărbătoreau se zicea că vor fi feriţi de boli şi vor avea noroc în dragoste. Sărbătoarea era benefică şi pentru gospodari, nu numai pentru flăcăi şi fete, pentru că avea să urmeze un an în care copiii aveau să le fie frumoşi şi sănătoşi, un an bogat în roade, cu păsări şi vite multe... 
  
... şi era acest fecior atât de năvalnic în dragoste încât Maica Domnului l-a metomorfozat într-o plantă de dragoste numită Năvalnic. Şi azi, năvalnicul, este folosit în „vrăjile” pentru dragoste ... Ţine minte, nepoată, nicio vrajă nu poate aduce dragostea dacă n-o ai în inimă ... ”Dacă dragoste nu e ... nimic nu e!” 
  
...şi am ţinut minte! 
  
Iubirea noastră ...  
  
Noaptea, 
  
precum un fluviu cu ape cristaline, 
  
ducea spre veşnicie 
  
iubirea noastră, 
  
corabie de aur şi rubine, 
  
cu toate pânzele desfăşurate 
  
pe calea spre Eternitate. 
  
Sub înfloriri de roze 
  
romantice-n visare, 
  
am străbătut milenii 
  
trecând peste hotare 
  
de lumi celeste... 
  
Iubirea noastră sublimă 
  
îşi risipea în noapte 
  
dulceaţa-i divină 
  
şi la marginea lumii 
  
sosise tinereţea noastră 
  
să ne vadă, precum un şoim, 
  
din înălţimi albastre. 
  
DACĂ VREI SĂ FII IUBIT, IUBEŞTE! :)  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI / Floarea Cărbune : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 419, Anul II, 23 februarie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Floarea Cărbune
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!