Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



Dr. Mite Măneanu. Problema elitelor în trecutul românesc.
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Dr. Mite Măneanu. Problema elitelor în trecutul românesc.  

Boierii Mehedinţi şi rolul politico-militar al acesora în secolele XII-XVII  

 

 

După căderea şi distrugerea, de către turci, a cetăţii Severinului (1524) şi stabilirea graniţei de vest a Ţării Româneşti pe Cerna şi munţii Mehedinţilor (1529), situaţia administrativă şi militară din această parte de ţară cunoaşte unele evoluţii şi transformări.1  

În noul context politico- militar determinat de victoria otomană de la Mohach(1526) şi desfiinţarea, practic a Regatului Maghiar, urmată de stăpânirea şi controlul de către turci a Belgradului, Banatului şi Ungariei, şi formarea Marelui Principat aproape independent al Transilvaniei la graniţa nordică a Ţării Româneşti, era necesară supravegherea atentă a hotarului care numai în zona Mehedinţiului (între Iloviţa şi Cloşani) avea 15 pasaje de trecere spre Banat (în general poteci pentru oameni şi animale), dintre care unele erau mai lesnicioase( pemiteau şi mersul cu carul ), ocolind drumul vechi Severin – Orşova.-Mehadia – Caransebeş, ajungând chiar la Teregova şi Armeniş2. Alături de vechii potecaşimoşneni de la poalele Munţilor Mehedinţi – sunt aduşi noi cete de moşneni la Balta , Izverna , Gornoviţa, Podeni, Prejna, Costeşti, etc. numiţi în documente din descălecat. 3şi se constituie chiar un corp de oaste-Oastea Mehedinţilor, care opera nu numai în zonă, dar şi împreună cu Oastea Ţării, în situaţii deosebite (lupta de la Selimbăr, oct. 1599, spre exemplu) .  

Principalul drum care, de asemenea, trebuia supravegheat, pornea de la Cerneţi (atestat din 1571)4, urcând pe râul Topolniţa până la Schitul Topolniţa (după tradiţie citoria lui Nicodim, rectitorită după 1646 de Lupu Buliga Mehedinţeanu5) şi de aici pe platoul Godeanu urca la Nevăţ unde exista o cetăţuie (atestată încă în 1579)6, apoi coboara la Crivelnic – Mănăstirea Coşuştea 7(ctitorită de boierii mehedinţeni în perioada 1535-1545) de unde trecea la Bala de Sus şi Baia de Aramă şi de aici la Tismana.  

În aceste condiţii o parte dintre moşnenii şi boierii mehedinţeni ai acestei perioade îndeplineau sarcini administrative şi militare , bine stabilite, având posibilitatea să acceadă, prin merite proprii, la ranguri, să se ridice şi să strângă averi. Aşa se explică atestarea, în această perioadă, a unor boieri noi, unii de origine modestă (dintre moşneni), iar alţii dintre străini, atraşi de noile oportunităţi administrative şi militare ale zonei – sârbi, croaţi, români bănăţeni sau ardeleni, unguri chiar.8 (Ciar cei doi oameni de încredere ai marelui paharnic Lupu Mehedinţeanu erau un sârb rascian, Buzdugan şi un roman bănăţean , Vlădica , îngrijitorul moşiei de la Ponorălu a marelui paharnic , unde a şi murit )  

Pe aceştia se va sprijini Mihai Viteazul în îndeplinirea dregătoriei de Ban (Bănişor) de Mehedinţi şi apoi ca Domn în luptele sale naţionale .  

 

 

 

 

 

 

 

 

Note  

 

  1. Mite Măneanu, Repere istorice româneşti, 1 Oltenia medievală şi modernă, Drobeta Tr Severin , 1999, p. 39-40.
  2. Idem, Agricultura şi comerţul românesc în secolele XVIII-XIX . Aspecte generale, regionale şi specifice, Editura Autograf MJM, Craiova, 2009, p. 204-205. Între aceste poteci era, şi cea de la Fântâna Paharnicului sau Pietrele Vinete păzită de moşnenii din Podeni, aflată în hotarul Ponorălu(ibidem, p. 205) unde tradiţia, păstrată până în secolul XX, şi menţionată de C.V.Obedeanu, vorbeşte de o Cetate a Paharnicului (ibid.)
  3. Ibidem, p. 151-184
  4. Idem, Repere istorice şi culturale în Oltenia epocii moderne, Editura MJM, Craiova, 2009, p. 106.
  5. Ibidem, p. 12.
  6. Idem, Repere istorice româneşti, p. 194.
  7. Ibidem, p. 194-195
  8. Pe unii dintre aceştia îi regăsim în conscripţia austriacă din 1719, redată în anexa 1 de la sfârşitul cărţii. Pentru situaţia marilor dregători din Ţara Românească vezi Nicolae Stoicescu, Sfatul Domnesc şi marii dregători din Tara Românească şi Moldova (sec. XIV-XVIII), Editura Academiei, Bucureşti, 1968 , passim ; Idem, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1971, passim

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
Dr. Mite Măneanu. Problema elitelor în trecutul românesc. / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 892, Anul III, 10 iunie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!