Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Analize > Mobil |   



Două studii de Mariana Strungă şi prof.Doina Drăgan
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Două studii de Mariana Strungă şi prof.Doina Drăgan 
  
O VIAŢĂ ÎNCHINATĂ ŞTIINŢEI ŞI CULTURII ROMÂNEŞTI 
  
IONEL CIONCHIN ŞI COLOANA SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI 
  
MARIANA STRUNGĂ 
  
Personalitate marcantă a ştiinţei şi culturii româneşti, profesorul, istoric, Ionel Cionchin s-a născut pe data de 16 septembrie 1943, în comuna Omor din judeţul Timiş. Este absolvent a patru facultăţi, având un palmares profesional de excepţie. A fost profesor de istorie la Şcoala Generală nr. 21 şi conferenţiar la Universitatea Nicolae Mioc din Timişoara. Pentru întreaga activitate didactică i s-a decernat înaltul ordin şi medalia Meritul pentru învăţământ cu grad de cavaler în 2004. Din 1984 este membru al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi din 1989 membru al Centrului European de Studii Tracice. Este vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor Bănăţeni, preşedintele Cenaclului de Istorie Veche şi Paleo-lingvistică Română, redactor-şef al revistei de cultură istorică Clio, editată de Asociaţia Istoricilor Bănăţeni, secretar ştiinţific al revistei Heliolopolis, redactor la revista religioasă Lumina Divină. Opera Domniei Sale este vastă şi ne permitem să enumerăm câteva titluri: Monografia Şcolii Generale Denta (1976), Monografia comunei Denta (1978), Monografia comunei Denta, judeţul Timiş, din cele mai vechi timpuri până în anul 1918 (1998), Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii (1996), Geto-dacii de neam valac-pelasg (1997), Destin, om, nume (1998), Din galeria oamenilor de seamă (2002), O şcoală a Fabricului (2002), Etnonimul valac şi macro-toponimul Valachia (2002), Din faţa Altarului (2003), Studii şi articole pentru «Al IV-lea Congres Internaţional de Dacologie: Tărtăria 2003», Geto-dacii de neam valac/pelasg – Ediţia a II-a, revizuită şi completată (2004), Religia traco-daco-geţilor (2004), Mitul zeului traco-daco-get (2004), Taina monumentului sacru (2005), Martie – luna mărţişorului (2011), Crăciunul, mare sărbătoare creştină (2012), Banat, cuvânt şi pământ românesc, (2012), «Valachii sunt pelasgi, ei au un titlu mai real şi mai glorios pentru a se numi români» (2013), Columna lui Traian, monument unic al etnogenezei românilor (2013). 
  
În colaborare a editat volumele: O istorie a românilor din nord-estul Serbiei (cu Radu Păiuşan, 1998), Asociaţia Istoricilor bănăţeni. Un deceniu de existenţă (cu Radu Păiuşan, 2001), Insula Şerpilor, pământ românesc (cu Radu Păiuşan, 2002), O istorie a românilor din Ungaria (cu Radu Păiuşan, 2003), Zeul traco-daco-get. Mit şi realitate (cu Horia Ţâru, 2004), Conştiinţa unităţii de neam (cu Horiana Ţâru, 2004), O istorie a românilor din din nord-estul Serbiei, o ediţie revăzută (cu Radu Păiuşan, 2005), De la scrierea dacică la cea românească (cu Afrodita Carmen Cionchin, 2006), Ionel Cionchin, Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timişoara, oraş modern şi multicultural, (2013).  
  
Dintre lucrările editate în colaborare menţionăm următoarele: Inscripţii paleo-creştine din Banat, Ed. Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincenţiu Babeş în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni, regele gândirii luminate şi al judecăţii înţelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat al naţiunii şi religiei sale în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Iancu de Hunedoara în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Românii din afara graniţelor ţării: 90 de ani de la întregirea Regatului, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008. 
  
Autor prolific, Ionel Cionchin a elaborat peste 1200 de studii şi articole de specialitate, atât în revistele din ţară, cât şi în cele din străinătate: Noi, tracii, Orizonti culturali italo-rumeni / Orizonturi culturale italo-române, revistă interculturală bilingvă (Italia), Fiii Daciei, Dacia Magazin (SUA), Cuvântul românesc (Canada), Libertatea, Tibiscus, Curcubeul timocean şi Floare de latinitate (Serbia), Timpul (Bulgaria), Clio, Heliopolis, Orizont, Agora, Lumina Divină, Columna 2000, Coloana Infinitului, Renaşterea bănăţeană, Mitropolia Banatului, Altarul Banatului, Timişoara mon amour, Anotimpuri literare (Timişoara), Ateneu (Bacău), Karpaten Rundschau (Braşov) ş.a.  
  
Autorul este cuprins în dicţionarul lui Constantin Toni Dârţu în Personalităţi române şi faptele lor, vol. V, Iaşi, 2003. 
  
O foarte frumoasă caracterizare i-o face colaboratorul şi prietenul său Radu Păiuşan, considerând că «lucrările istoricului Ionel Cionchin învederează atributele unei indiscutabile reuşite datorită subiectelor tratate, a modului de abordare a unor problematici dintre cele mai controversate, în care cercetători de elită, români şi străini au emis ipoteze... dar mai ales a personalităţii autorului care are tactul de a-şi aduce cititorul, până la punctul în care va descoperi singur adevărul». 
  
Istoricul Tiberiu Ciobanu remarca, la rândul său, că «Ionel Cionchin se impune în cadrul lucrărilor de specialitate prin varietatea temelor, bogăţie faptică, analiză pertinentă, demonstraţii convingătoare, aducând o contribuţie deosebit de valoroasă». 
  
Continuând tradiţia marilor istorici ai neamului românesc, istoricul profesor Ionel Cionchin şi-a dedicat întreaga viaţă culturii şi civilizaţiei străvechiului popor al traco-geto-dacilor, ai căror urmaşi peste milenii sunt românii. Încă înainte de 1989 publică în periodice naţionale şi internaţionale, în reviste de prestigiu mondial, «Noi, tracii», Roma, editată de Iosif Constantin Drăgan. 
  
Un rol deosebit în aceeaşi direcţie l-a avut doctor Napoleon Săvescu, care, începând din anul 1998 a înfiinţat la New-York Societatea Internaţională Reînvierea Daciei, cu scopul bine gândit şi mărturisit de a încuraja, sistematiza şi sprijini eforturile românilor de pretutindeni de a descoperi şi de a pune în valoare în lumina noilor izvoare documentare aflate în ţară şi-n marile biblioteci din străinătate, în marile muzee ale lumii, precum şi a vestigiilor de cultură şi civilizaţie a strămoşilor noştri. În acest sens, Napoleon Săvescu a organizat activităţi multiple, dintre care menţionăm câteva: achiziţionarea, traducerea şi editarea în limba română şi engleză a unor lucrări unicat din diferite perioade istorice, consacrate civilizaţiei traco-dacice; susţinerea financiară a unor investigaţii şi săpături arheologice, înfiinţarea unui site electronic special cu un muzeu al dacilor, editarea lunară a revistei Dacia Magazin; realizarea unor monumente (regele Burebista, Orăştie, 2008, Nicolae Densusianu, Densuş, 2002; plăcuţele de la Tărtăria, 2003); organizarea unor congrese internaţionale de dacologie cu o tematică variată, acordarea de premii şi de burse pentru cercetătorii tineri, pentru specializarea acestora în străinătate. Profesorul Ionel Cionchin a participat la Congresele de Dacologie organizate de «Dacia Revival International» din New York şi publicate în revista «DACIA MAGAZIN»: Pelasga/valaca – limba inscripţiilor de pe Tăbliţele de la Tărtăria ? 2003, nr. 5, p. 38; Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria – un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripţia paleocreştină de la Dierna/Orşova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul Monumentului, 2006, nr. 33, p. 27-28; Cetatea Helis – adevăr şi ficţiune, 2007, nr. 44, p. 31-32; Controversele istoriei: Cuvântul, 2008, nr. 51; Inscripţia românească de pe inelul de aur de la Sucidava / Celei, 2008, nr. 53, p. 19-20; «Caput Bubali» pe Tabula Peutingeriană, 2008, nr. 53, p. 21-23; 1900 de ani de la ctitoria sau reedificarea «Monumentului Sacru» de la Adamclisi, 2009, nr. 59, p. 59-62; Cetatea Sarmisegetusa, «inima Daciei», 2010, nr. 63, p. 23-24; Tricolorul «este însuşi drapelul naţionalităţii române din toate ţările locuite de români», 2010, nr. 63, p.24-25; «Scena secerişului» dinaintea bătăliei finale, 2010, nr. 63, p. 59-60; Oul – simbol universal, Târgu Jiu, 2012; «Cloşca şi puii de aur», mit şi realitate, Buzău, 2013.  
  
Istoricul Ionel Cionchin, am putea spune că deţine cheile istoriei şi ale spiritualităţii omului (conform teoriei vocalelor, cele trei vocale de i, cele două de o şi una de e ni-l prezintă ca pe un gânditor profund cu impact asupra spaţiului terestru, ca pe un mesager al culturii şi ştiinţei istorice româneşti, europene şi universale. El oferă prin lucrările Domniei Sale coordonatele ştiinţifice menite să călăuzească paşii tuturor acelora care vor să cunoască cât mai mult despre ţara şi strămoşii lor, despre cei care au contribuit la consolidarea prezentă şi viitoare a patriei lor. 
  
Ionel Cionchin are o pregătire temeinică, solidă, nu numai în ştiinţa istoriei, ci în mai multe domenii: literatură, folclor, mitologie, lingvistică, semantică, semiotică, antropologie, estetică, istoria artelor, etc. Domnia Sa s-a concentrat asupra spaţiului carpato-danubiano-pontic, asupra originii, continuităţii şi dezvoltării locuitorilor acestor spaţii, asupra civilizaţiilor, nucleul străvechi al civilizaţiei europene. A combătut prin argumente solide dogmele originii exclusiv latine, urmărind sincronic şi diacronic evoluţia populaţiei autohtone de-a lungul timpului. A urmărit, de asemenea, continuitatea neîntreruptă a populaţiei române, transmisă prin secole de limbă în cultură, port, credinţe, datini, ritualuri şi obiceiuri, arhitectură, cercetări arheologice în ţinuturile geto-dace. Istoricul şi-a spus părerea despre zeiţa «şarpe», zeiţa «pasăre» (Andilanti ?), despre cavalerii danubieni, despre dubla Treime – «zeiţă+doi cavaleri danubieni», dar şi despre treimea limbă-lege-moşie, cultul soarelui existent la mai toate popoarele tracice (glia-mamă, soarele-tată). A urmărit simbolurile tracice: spirala, rombul, coloana, unghiul, cercul. A urmărit transformarea scrierii pictografice în scriere cuneiformă, a descoperit alfabetul pelasg şi a descifrat tăbliţele de la Sinaia şi de pe alte obiecte (inele, vase, etc). 
  
Lucrarea Domniei Sale, Columna lui Traian. Monument unic al etnogenezei românilor, Edituea Eurobit, 2013 este un veritabil manual modern de istorie antică (naţională şi universală), un ghid de orientare în labirintul istoriei. E Coloană spiritualităţii româneşti deszăvorâtă, incandescentă, tumultuoasă, iradiantă, e o înnobilare a neamului românesc. «Columna lui Traian» a făcut posibilă înălţarea dacilor din imensul cilindru marmorean pe Coloana Infinită a neamului românesc şi de acolo spre Coloana Cerului. Nu este oare curios faptul că revista Asociaţiei Culturale Constantin Brâncuşi a fost denumită Coloana Infinitului ? Am putea spune că Ionel Cionchin, ca şi Constantin Brâncuşi au înălţat fiecare câte o coloană întru nemurirea şi eternitatea neamului românesc. 
  
Lucrarea are un caracter unitar, ştiinţific, autorul având o viziune de ansamblu, integratoare şi în acelaşi timp, are înaltul merit de a deschide noi perspective asupra istoriei vechi a poporului nostru, mesajul, iniţiatic, am zice noi, a fost posibil prin acumulări, pregătire excepţională, voinţă, concentrare, inspiraţie şi intuiţie. Voinţa autorului a produs o reacţie în lanţ reactivând bogăţia informaţională de cunoştinţe depozitate în memorie, ţintind scopul pe care şi l-a propus. 
  
Ionel Cionchin pare a fi conectat direct la lumea suprasensibilă, la lumea divină. Intenţia Domniei Sale a fost de a reda românilor vechiul blazon de nobleţe a propriei lor istorii şi pentru aceasta a lucrat conştiincios, cu migală de bijutier, analizând şi sintetizând bogăţia de fapte şi evenimente istorice şi toate acestea preţ de o viaţă, o viaţă de om. Autorul şi-a stabilit un proiect vast, i-a decis structura internă, a adunat date: anamneza, diagnoza, prognoza şi a stabilit ipotezele de lucru, a căutat argumente, problematizând, algoritmizând, concluzionând şi asumându-şi propriile puncte de vedere. În mod firesc intră în dialog cu cititorii, cu scopul vădit de a-i conştientiza de descendenţa lor nobilă, dar, lăsându-i să discerne şi să mediteze pentru a-şi forma opinia lor personală. 
  
Autorul are darul de a sesiza dintr-o dată esenţa lucrurilor, manifestându-şi firesc vocaţia pentru adevăr, pentru autenticitate. Prin limbă (limbaj) încearcă să recupereze, pas cu pas, istoria străbunilor, a autohtonilor, din negura uitării şi nepăsării, ordonând materialul faptic în conformitate cu descoperirile noi şi vechi, cu adevărul. Istoricul îmbină simfonic conţinutul cu forma potrivită, exprimarea Domniei Sale fiind ştiinţifică, inteligibilă pentru cititori şi în acelaşi timp emoţionantă. Efortul său lucid e dirijat cu grijă spre mesaj, un mesaj profund umanist, prin încărcătura de idei, sentimente, semnificaţii, atitudini, comunicate prin opera sa istorică. 
  
Lucrarea e un studiu analitic şi sintetic asupra societăţii străvechi omeneşti. Originalitatea gândirii evidenţiază contribuţia majoră pe care lucrarea o aduce în patrimoniul ştiinţei şi culturii naţionale şi universale.  
  
Ionel Cionchin acordă o atenţie deosebită cuvintelor, surprinzând diferitele nivele ale acestora, straturi mai vechi şi mai noi, rădăcina, aplicând metode diferite: metoda semantică, metoda lingvistică, metoda semiotică, metoda istorică-comparată. O atenţie deosebită o acordă analizei semantice a textelor, modelului comun al semnului şi semnificantului său, caracterului procesual, care dă naştere conţinutului şi formei. Autorul a studiat fenomenul şi stadiile evenimenţiale, sincrone şi diacronice şi, în acelaşi timp, a relevat faptul că viaţa materială, culturală şi spirituală trebuie înţeleasă în lumina adevărului. Desigur că au existat foarte puţine scrieri antice, dar, în lumina descoperirilor arheologice, atât scrierile antice, cât şi cercetările care sunt un bun comun al tuturor popoarelor din această zonă şi al întregii civilizaţii europene trebuie să fie cunoscute în lumina adevărului. De exemplu, semnele arhetipale, spirală, romb, unghi, cer, scară, S şi M sau zeităţile dunărene au fost preluate de vechii greci (Dionysos). Autorul prezintă, de asemenea şi părerile unor cercetători de marcă asupra primelor scrieri. Părerea lui Boris Perlov: scrierea s-a format în sud-estul Europei. Tăbliţele de la Tărtăria sunt identice cu scrierea mesopotamiană, doar că cele din Carpaţi sunt cu un mileniu mai vechi şi Vladimir Gheorghiev: ...prima scriere din lume a apărut în sud-estul Europei, la Tărtăria sau Maria Gimbutas: în mileniul al şaptelea î.Ch., în Carpaţi era o civilizaţie puternică, prima şi singura din lume. 
  
Folosind o bibliografie vastă, note bibliografice, lucrări antice şi moderne, propunând noi ipoteze privind limba geto-dacilor, limba zeilor pelasgi, aşa cum îi place autorului să spună, decriptând simboluri, localizând dave, descifrând tainele reportajului de piatră al Columnei, dar şi ale Monumentului Sacru de la Adamclisi (Dobrogea), autorul a făcut din lucrarea Domniei Sale Columna lui Traian, un monument al spiritualităţii neamului românesc menit a deschide porţile unor noi cercetări. 
  
CARTEA ANULUI 2013: «COLUMNA LUI TRAIAN – MONUMENT UNIC  
  
AL ETNOGENEZEI ROMÂNILOR» 
  
S-au împlinit 1900 de ani, de când, la Roma, împăratul Traian a inaugurat Columna (12 mai 113), monument făurit de Apolodor din Damasc, stârnind admiraţia contemporanilor şi a posterităţii. Marcând evenimentul, profesorul Ionel Cionchin a publicat volumul Columna lui Traian, monument unic al etnogenezei românilor, Editura Eurobit, Timişoara, 2013, 496 p. 
  
„Columna lui Traian, replică dusă la Roma a Columnei Cerului din Carpaţi – menţiona Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, Prorectorul Universităţii «Ioan Slavic» Timişoara, în Prefaţa volumului – are o triplă valoare: documentară, topografică şi artistică. Scenele Columnei sunt ilustrarea fidelă a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat”.  
  
Volumul se structurează în cinci cărţi / părţi: 
  
• Cartea I: La început a fost cuvântul; 
  
• Cartea a II-a: Columna Cerului; 
  
• Cartea a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; 
  
• Cartea a IV-a: Columna lui Traian; 
  
• Cartea a V-a: «Zalmoxis şi Eminescu – genii ale neamului românesc». 
  
Columna, martor al războaielor dacice ale lui Traian, elogiază victoria romană, dar şi demnitatea şi vitejia dacilor. «Columna lui Traian» a vestit lumii că a fost cucerită «Columna Cerului» din Carpaţii Daciei. Original monument al artei antichităţii, a geniului artiştilor romani şi greco-romani, «comoară cu şapte peceţi» – cum a denumit-o Momsen, Columna este speranţa de 19 veacuri a unui popor care-şi caută un loc între popoarele Europei. Ridicată în Forul lui Traian din Roma, situată pe o tăietură artificială făcută în stâncă, Columna a fost inaugurată la 12 mai 113. Înaltă de 39,83 m din care fusul coloanei de 26,62 m, cu un diametru de 3,83 m la bază şi 3,66 m la vârf, Columna are o bandă sculptată pe o lungime de 200 m şi peste 2.500 de figuri reprezentate în 124 episoade. Soclul de formă paralelipipedică (măsoară 5,37 m) adăpostea urna de aur cu cenuşa împăratului Traian, care a dispărut în Epoca Μedievală. Scara interioară cu o lăţime de 0,65 m are 185 de trepte până în vârful Columnei. În vârful Columnei se afla statuia împăratului Traian, înlocuită cu cea a Sfântului Petru, în timpul Papei Sixtus V (1585-1590).. Este deosebit de importantă inscripţia deasupra porţii ce permite intrarea în soclul Columnei: 
  
SENATUS POPVLVSQVE ROMANVS 
  
IMP. CAESARI. DIVI. NERVAE. F. NERVAE 
  
TRAIANO. AUG. GERM. DACICO. PONTIF 
  
MAXIMO. TRIB. POT. XVII. IMP. VI. COS. VI. P. P 
  
AD. DECLARANDUVM. QVANTAE. ALTITVDINIS 
  
MONS. ET. LOCVS. TANTIS. OPERIBVS. SIT. EGESTVS 
  
care întregită se citeşte: 
  
SENATUS POPULUSQUE ROMANUS 
  
IMP(eratori) CAESARI DIVI NERVAE F(ilio) NERVAE 
  
TRAIANO AUG(usto) GERM(anico) DACICO PONTIF(ICI) 
  
MAXIMO TRIB(unicia) POT(estate) XVII IMP(eratori) VI CO(n)S(uli) 
  
VI P(atri) P(ATRIAE)  
  
AD DECLARANDVM QVANTAE ALTITVDINIS 
  
MONS ET LOCVS TANTIS OPERIBVS SIT EGESTUS  
  
cu traducerea: 
  
«Senatul şi poporul Roman (au ridicat acest monument) Împăratului Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus, învingătorul germanilor, învingătorul dacilor, mare pontif, învestit pentru a XVII-a oară cu putere de tribun, aclamat pentru a VI-a oară, ca imperator (comandant suprem învingător), consul pentru a VI-a oară, părinte al patriei, pentru a arăta înălţimea muntelui şi a locului săpat cu eforturi atât de mari». 
  
Pentru că marea majoritate a lucrărilor privitoare la războaiele dacice ale lui Traian s-au pierdut, Columna reprezintă «reportajul în piatră» al acestora»: «Istoricul I. Cionchin, în studii şi articole publicate în ţară şi străinătate, bazat pe simbolurile episoadelor Columnei şi studiile referitoare la aceasta a reuşit să localizeze pe teren, parte din scenele monumentului: Podul împăratului Traian, în «ORIZONT», Timişoara, 1985 (an XXXVI), nr. 35 (907), p. 6; Cetatea daco-getă «Caput Bubalis», în «ORIZONT», Timişoara, 1986 (anul XXXVII), nr. 41 (1025), p. 6; «Marea victorie» a geto-dacilor împotriva romanilor, în «ORIZONT», Timişoara, 1986 (an XXXVII), nr. 46 (1030), p. 6; Aspecte privind războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, p. 15-20; Războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, pp. 15-21; Podu la Denta – o aşezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr. 196, p. 20-23; Valaco-pelasgica – limba primilor scribi ai omenirii, Editura Ando Tours, Timişoara, 1996, 80 p.; Geto-dacii de neam valac/pelasg, Editura «Ando Tours», Timişoara, 1997, 172 p.; Columna lui Traian, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 10 (117), p. 4; Decebal (87-106), marele rege al dacilor, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 12; Traian, strămoşul neamului românesc, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 6; Taina «Monumentului Sacru», Editura Eurostampa, Timişoara, 2005, 212 p.; Decebalus, ‘al dacilor rege', în «DACIA MAGAZIN», publicaţie editată de «Dacia Revival International», 2006, nr. 33, p. 15-16; «Caput Bubali» pe Tabula Peutingeriană, în «DACIA MAGAZIN», publicaţie editată de «Dacia Revival International», 2008, nr. 53, p. 21-23; 1900 de ani de la ctitoria sau reedificarea «Monumentului Sacru» de la Adamclisi, în «DACIA MAGAZIN», publicaţie editată de «Dacia Revival International», 2009, nr. 59, p. 59-62; Cetatea Sarmisegetusa, «inima Daciei», în «DACIA MAGAZIN», publicaţie editată de «Dacia Revival International», New York, 2010, nr. 63, p. 23-24; «Scena secerişului» dinaintea bătăliei finale, în «DACIA MAGAZIN», publicaţie editată de «Dacia Revival International», New York, 2010, nr. 63, p. 59-60; Banatul, cuvânt şi pământ românesc, Editura Eurobit, Timişoara, 2012, 226 p; Columna lui Traian, «comoară cu şapte peceţi», în revistă interculturală bilingvă «ORIZONTI CULTURALI ITALO-RUMENI» / «ORIZONTURI CULTURALE ITALO-ROMÂNE», Italia, nr. 5, mai 2013; «Columna lui Traian» în scrierile academicianului Constantin Daicoviciu, comunicare la Simpozionul Internaţional «Oameni de seamă ai Banatului», Ediţia a XVII-a, Uzdin / Universitatea «Ioan Slavici» Timişoara, 10 aprilie 2013, precum şi în alte reviste din ţară şi străinătate. 
  
Vasta bibliografie consultată, precum şi notele biografice cuprind lucrări ale scriitorilor antici şi cercetătorilor moderni. Ilustraţiile şi hărţile prezentate, selectate cu mare grijă, întregesc conţinutul lucrării. Volumul pune la dispoziţia cercetătorilor şi specialiştilor o serie de probleme controversate ale Istoriei Românilor. Cercetările reconstituirile şi teoriile profesorului Ionel Cionchin propun o serie de ipoteze privind limba daco-geţilor, simbolistica, localizarea unor aşezări de pe Columnă. 
  
Prin conţinutul variat, bogat şi interesant, prin analiza extrem de riguroasă şi de serioasă ţinută ştiinţifică, prin tema abordată, volumul se recomandă ca o contribuţie valoroasă la lucrările de referinţă în literatura istorică şi lingvistică. 
  
PROF. DOINA DRĂGAN  
  
Preşedinte Asociaţia «Ligii Scriitorilor»Filiala Timişoara Banat 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Două studii de Mariana Strungă şi prof.Doina Drăgan / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1141, Anul IV, 14 februarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!