Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Documentar > Mobil |   


Autor: Ioan Ciobota         Publicat în: Ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011        Toate Articolele Autorului

documentar ALCOOLISMUL – EXISTĂ TOTUŞI SPERANŢĂ !
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ALCOOLISMUL – EXISTĂ TOTUŞI SPERANŢĂ ! 
  
Rezumatul documentarului omonim, realizat de Ioan Ciobota pentru Radio Vocea Evangheliei Timisoara si difuzat initial de reteaua Radio Vocea Evangheliei. 
  
Petre Stanoievici:  
  
În familia mea, unde nu era zi lăsată de bunul Dumnezeu să nu beau cel puţin o jumătate şi să fumez câte două pachete de ţigări, nu exista săptămână să nu fie două-trei scandaluri, Dumnezeu a făcut un colţ de rai.  
  
Pe lângă faptul că mi-am pierdut prima căsnicie a doua era sa se ducă de râpă. Am făcut analizele şi mi-a spus doctorul că în doi ani cel mult ajung în mormânt dacă nu nu mă las de alcool, dau în ciroză.  
  
Reporter:  
  
Stimaţi cititori, unul dintre cele mai răspândite droguri medii pe plan mondial la ora actuală este alcoolul.  
  
Ce este alcoolismul? Care sunt efectele alcoolismului şi care ar fi câteva soluţii în cazul alcoolismului? 
  
Dr. Radu Vraşti, medic psihiatru: 
  
Dependenţa psihică este evidentă la alcoolic prin faptul că are o dorinţă sau un nesaţ, o râvnă. Ştiinţific se foloseşte un cuvânt englez care este aproape intraductibil în engleză dar care înseamnă această dorinţă şi nesaţ de a bea.  
  
Alcoolicul se scoală dimineaţa şi are o dorinţă teribilă: caută alcoolul pentru că îi plac efectele. Dependenţa fizică este legată de anumite simptome care le descoperă sau anumite semne pe care le descoperă omul treptat-treptat.  
  
După aceea se ajunge treptat-treptat la simptome mai importante: transpiraţiile, tremurăturile extremităţilor, a mâinilor şi a vârfului limbii. Apoi o fizionomie aparte care o ştie toată lumea: pomeţii roşcaţi-vineţii, ochii injectaţi.  
  
Elena Iacoban: 
  
Viaţa mea dinainte de a-L cunoaşte pe Domnul Isus Cristos a fost un calvar, a fost un chin, a fost o mizerie.  
  
Pacient 1 - Spitalul de psihiatrie: 
  
Am ajuns până la un kilogram şi jumătate de votcă pe zi.  
  
Radu, fiul Elenei Iacoban: 
  
Odată eram la sat la bunici. Am plecat împreună cu mama pentru că ei îi era frică de tatăl meu. Băuse din nou şi îi era frică să nu ia bătaie.  
  
Acolo, tot aşa, bea, cerea bani de la bunică-mea pentru băutură, banii din pensia bunicii. Mergea în sat, bea. Pe mine bunica mă trimitea după ea: „Du-te după ea să o aduci acasă!” Eu, cum eram mic, trebuia să mai chem un băiat după mine. Îmi era ruşine să o iau de acolo de la birt. Câteodată, Dumnezeu să mă ierte, am şi dat în ea.  
  
Persoana 2 - pe strada: 
  
Alcoolul distruge vieţile oamenilor, inclusiv vieţile copiilor în familie. Am pe cineva în familie - a fost şi este un dezastru. Din cauza alcoolului s-au neglijat multe. Trăind doar pentru a mânca, a dormi, a bea şi a te trezi din nou să bei, să mănânci, şi iar să dormi şi iar să te trezeşti, neglijând copiii şi unele lucruri, unele responsabilităţi din jur au dus la dezastru.  
  
Persoana 10 - pe strada: 
  
Despre alcoolism am o părere foarte proastă. De la alcoolism vine violul, crimele, hoţia, banditul şi toată escrocherimea vine de la alcool. Asta v-o spun. Despărţire, familie, batjocură de copii, de tot. De la alcoolism, cele mai josnice cuvinte, cele mai proaste lucruri vin de la alcolism.  
  
Lt.Col. Ioan Băla, Comandantul Penitenciarului Timisoara: 
  
Cei care consumă în mod sporadic şi săvârşesc infracţiuni fără a fi etilici reprezintă un procentaj de chiar până în 90% din numărul celor aflaţi în închisoare. Una dintre cauzele care generează fenomenul infracţional, unanim recunoscute şi regăsite în documentele din dosarele penale ale infractorilor care sunt privaţi de libertate, este consumul de alcool. De la banalele furturi, şi până la infracţiuni cu violenţă, cu un grad de sadism şi de agresivitate extraordinar regăsit în geneza infracţiunilor de omor deosebit de grav.  
  
Una dintre cele mai răscolitoare situaţii este aceea a unui deţinut multirecidivist, cunoscut ca având un comportament agresiv, violent, sub imperiul băuturilor alcoolice în exces a ucis-o cu sânge rece pe concubina temporară pe care acesta o avea. Fiind într-o stare de ebrietate atât de avansată şi el şi victima încât după ce a omorât-o, acesta a dormit efectiv pe cadavrul concubinei lui. În ziua următoare transportând-o de la etajul III unde locuia, până la parter, trasă de picioare, cu capul căzând pe scările blocului în care locuia, situaţie la care au asistat şi vecinii acestuia. În prezent este condamnat pentru lovituri cauzatoare de moarte şi mai multe infracţiuni de tâlhărie.  
  
Reporter:  
  
Cum priveşte Biblia problema alcoolismului?  
  
Daniel Cocar, pastor: 
  
În cartea Proverbe, capitolul 23, versetul 20 scrie: „Nu fi printre cei ce beau vin” este poziţia lui Dumnezeu, a Cuvântului lui Dumnezeu. Şi pe urmă versetele 29 şi 30: „Ale cui sunt vaietele, ale cui sunt oftările, ale cui sunt neînţelegerile, ale cui sunt plângerile, ale cui sunt rănile fără pricină, ai cui sunt ochii roşii?” Răspuns: „A celor ce întârzie la vin şi se duc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin când curge roşu în pahar şi face mărgăritare şi alunecă uşor dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilic.” 
  
Beţia distruge nu numai trupul, nu numai familia. Ci beţia distruge sufletul şi distruge relaţia cu Dumnezeu. Şi alcoolismul este păcat.  
  
Marius Ioana, preot:  
  
Alcoolismul este o patimă, este un păcat pentru că face ca viaţa noastră să se dubleze. Îţi creează o viaţă imaginară aici pe pământ, o viaţă care după câteva ore poate să te readucă în realitatea crudă pe care o trăieşti şi cel mult poate  
  
să-ţi ofere un confort oarecare pentru puţinul timp pe care-l petreci într-o stare de ebrietate.  
  
Viaţa unui om care a căzut în această patimă a alcoolului este tragică nu numai pentru societate, nu numai pentru familie, dar este un dezastru personal. Este tragic din clipă în clipă, din zi în zi, periodic să te dedublezi, este o dramă sufletească. Această dedublare, această recurgere la drogul acesta care este alcoolul.  
  
Războiul nostru este un război nevăzut cu duhurile acestei lumi care de fiecare dată, parcă-ţi şoptesc la ureche: „Mai încearcă o dată. Lasă, a trecut clipa aceasta, hai să mai fi o dată fericit. Mai încearcă. Uite îţi dau toată lumea! Toată lumea aceasta este a ta!” În momentul în care eşti în stare de ebrietate ai impresia că toată lumea este a ta.  
  
Este exact ceea ce spunea Diavolul când l-a suit pe Mântuitor pe aripa Templului: „Dacă mi te închini mie Îţi voi da toată lumea!” Şi cam aşa se întâmplă cu cei care cad în patimi. În momentul în care au căzut, de acolo de jos li se pare că lumea este a lor. Este a lor, dar este o lume pierdută pentru ei. Este o lume pierdută... 
  
Reporter: 
  
Renunţarea la alcool datorită schimbării modului de gândire cu ajutorul lui Dumnezeu se face dintr-o dată şi fără urmări nefaste. În schimb, renunţarea la alcool pe baza propriilor eforturi şi cu ajutorul tratamentului medicamentos este o experienţă dificilă. Sevrajul care se instalează în primele zile poate dura mult şi există pericolul recăderii.  
  
Dr.Lucia Rădescu, medic psihiatru: 
  
În sevraj pot apărea crize de mânie, de furie. Pacientul poate fi foarte agitat. În funcţie de personalitatea lui se poate manifesta agresiv faţă de alţii sau faţă de sine. Este un pacient foarte greu de stăpânit, un pacient violent care îşi pune în pericol viaţa lui şi viaţa celor din jur, în funcţie de personalitate.  
  
Sunt şi cazuri în care pacientul devine foarte deprimat şi sevrajul se manifestă doar prin tulburările sale somatice, prin alterarea stării generale, deshidratare, lipsa poftei de mâncare şi o serie de simptome somatice care arată că organismul său încearcă să se adapteze la, să funcţioneze, să-şi regăsească echilibru sau homeostazia în situaţia întreruperii bruşte de alcool.  
  
Membru AAA: 
  
La liceu am avut un cerc de prieteni cu care ne întâlneam destul de des la chefuri. Fiind la îndemână, simţind nevoia să trec acel prag de timiditate, am început să beau un pahar, două, trei. Mi-a plăcut gustul. Am început să văd cum e şi băutura asta şi cealaltă şi aşa mai departe.  
  
Şi aşa astăzi am început cu un păhărel, a doua zi am mai băut un păhărel. Păi zic: Dacă merge un păhărel, mai merge încă unu, că ce-i un păhărel?  
  
Dar nu era nici o problemă. Chiar dacă s-a întâmplat să mă îmbăt, a doua zi îmi era rău. Mă scuzaţi, se întâmpla să vărs. Şi nu mă mai gândeam la băutură săptămâni sau luni de zile.  
  
Dar crescând, a venit un moment când am simţit deja nevoia să beau zilnic. Este un prag insensibil. Nu pot să spun nici acum când am trecut acel prag invizibil de la un băutor normal, chiar un băutor abuziv să zicem, la faptul că am ajuns dependent de băutură.  
  
CULMEA ESTE CĂ PĂRINŢII PRIETENILOR ŞI PRIETENELOR MELE NE LĂSAU SINGURI ÎN APARTAMENT ŞI NE PUNEAU LA DISPOZIŢIE CANTITĂŢI DESTUL DE SERIOASE DE BĂUTURĂ.  
  
Ajunsesem să fiu atât de degradat, atât de disperat pentru că nu mai puteam să încetez băutul, sub nici o formă încât am hotărât să-mi pun capăt zilelor. Am cochetat câteva săptămâni cu fel şi fel de metode. Am luat nişte somnifere, calmante. Am luat o sticlă de votcă. Le-am înghiţit cu jumate din votcă. Am scris o scrisoare de adio şi m-am culcat.  
  
După 12 ore m-a găsit soţia într-o comă profundă.  
  
Se pare că Dumnezeu a avut alte planuri cu mine pentru că mai exist. Am trăit o nouă viaţă acum.  
  
Elena Iacoban: 
  
Diavolul a încercat să-mi ia mintea în aşa fel încât să-mi iau zilele. Şi până acolo am ajuns. Mă gândeam zic: Oh, cât durează? Şi aşa acuma n-o să mă mai ierte soţul meu sau. Mă gândeam: Cât durează în faţa unui tren să mă arunc sau cu o funie la gât sau. Să ştiţi că Diavolul este foarte obraznic şi foarte şmecher.  
  
Petre Stanoievici: 
  
Mă adânceam pe zi ce trecea tot mai mult în mocirla păcatului. S-a predicat în acea seară de 9 martie, din Evanghelia după Luca, de la capitolul 6 unde se vorbeşte din acel text scurt cum Domnul Isus l-a vindecat pe un om cu mâna uscată, mâna paralizată, un om neputincios. Acel om neputincios, din predica pastorului Dugulescu eram eu. Eu care de ani de zile doream să mă las de alcool şi n-am putut. Domnul Isus l-a vindecat pe acel om neputincios. S-a înfiripat în mintea mea gândul că acel Isus poate să mă vindece şi pe mine.  
  
Vreau să vă mărturisesc, că în acea seară, în cele 40 de minute de predică, Dumnezeu mi-a vorbit în mod deosebit. Şi am avut o stare sufletească deosebită. La terminarea predicii, pastorul Dugulescu a făcut un apel şi a spus: „Dacă cineva doreşte să se împace cu Dumnezeu poate să facă lucrul acesta acum şi aici. Dacă eşti în sală şi doreşti să te împaci cu Dumnezeu arată-I acest lucru.”  
  
Daniel Cocar, pastor:  
  
Vreau să facem un test acum, foarte pe scurt. Gândiţi-vă la cifra 7, puneţi-vă în minte cifra 7. Ne gândim toţi la cifra 7. Acuma nu vă mai gândiţi la cifra 7. Tot acolo ne gândim, nu? Ei, ce să fac ca să-mi scot din minte cifra 7? Trebuie să o înlocuiesc cu altă cifră.  
  
Gândiţi-vă acum la cifra 1000. Împărţiţi 1000 la 4. 250, nu? Ei, împarte 250, cât e 250 împărţit la 2? 125. Deja ţi-ai scos şaptele din minte. Observi?  
  
E adevărat că este un exerciţiu mental dar Isus Cristos spune că creştinimul începe cu un exerciţiu mental acela de schimbare a minţii. Acesta l-am numit eu principiul, principiul înlocuirii. Încearcă-l şi vei vedea că va da rod. Dar cu ce să înlocuieşti? Aici este un mare semn de întrebare.  
  
Reporter:  
  
Sugestia psihologiei laice de a căuta ajutorul în noi înşine este ca un fel de prăbuşire spre interior. Creştinismul spune că DOAR Dumnezeu ne poate ridica din mocirlă. 
  
Dr. Radu Vraşti, medic psihiatru: 
  
Alcoolicul se prăbuşeşte înspre sine însuşi dar nu mai găseşte nimic nici acolo. El este un om extraordinar de singur.  
  
Daniel Cocar, pastor:  
  
Cu ce se înlocuieşte vidul din tine? Cu două mari valori. Prima este Isus Cristos. Am spus că pentru a deveni creştin, pentru a fi iertat de păcatele tale, pentru a primi puterea lui Dumnezeu în viaţa ta trebuie să-L inviţi pe Isus Cristos în viaţa ta.  
  
Pune-te pe genunchi CHIAR ACUM, împreunează mâinile şi roagă-te. Şi spune-I: „Doamne Isuse, recunosc că sunt păcătos, recunosc că am problema aceasta.” Nu-ţi fie jenă să-ţi nominalizezi păcatul. Acesta este primul pas spre eliberare: să-ţi nominalizezi păcatul, să recunoşti: „Da, eu problema aceasta alcoolismul şi nu numai.” Nu-ţi fie ruşine pe urmă să spui: „Doamne Isuse, să devin copilul Tău, vreau să devin creştin, ajută-mă. Te invit Doamne Isuse în inima mea şi te fac Domnul şi Mântuitorul meu personal.”  
  
Când din toată inima îl vrei pe Isus Cristos în viaţa ta, când prin credinţă crezi că Isus Cristos a murit pentru tine, crezi că este Dumnezeu, că este Fiul lui Dumnezeu, El va intra în viaţa ta. Şi Duhul lui Dumnezeu va intra în viaţa ta.  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
documentar ALCOOLISMUL – EXISTĂ TOTUŞI SPERANŢĂ ! / Ioan Ciobota : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 208, Anul I, 27 iulie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Ciobota : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioan Ciobota
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!