Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   



Dimensiunea pshipatografică şi de obiectivizare în proza lui Gib I.Mihăescu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
~Al. Florin Ţene: „Dimensiunea psihopatografică şi de obiectivare în proza lui Gib I. Mihăescu“ 
  
Odată cu romancierii Garabet Ibrăianu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu , Camil Petrescu şi Mircea Eliade se produce o adevărată schimbare de ansamblu a tehnicilor narative. O parte din prozatorii novatori s-au impus mai greu în atenţia publicului, cum ar fi Gib I.Mihăescu, Anton Holban, Mihail Sebastian şi Max Blecher, în ciuda faptului sau chiar datorită acestui demers modelizant,în proiectul lor de a se înscrie, după teoria sincronismului dezvoltat de criticul Eugen Lovinescu, într-o matrice a modernismului universal. Scriitorul Gib Mihăescu, care abordase nuvela cu mult curaj şi într-o manieră originală, încă din anul 1919, a dat tonul nuvelei psihologice, prin publicarea celebrelor sale volume”La Grandiflora” şi “Vedenia.” Cele două nuvele care dau şi titlul volumelor de debut sunt frisonate de elemente autobiografice , fiindcă şi viaţa autorului derula un farmec într-un oraş de province în care nu se întâmpla nimic, cum spunea Sadoveanu despre Fălticeni lui. Însă boala iubitei ţinută în secret, pentru care nutrea o iubire platonică, devenise o tragedie în contextul ratării provinciale. Personajele masculine din proza lui Gib I.Mihăescu, mai ales cele din romane, au comportamente axate pe aventura bizară sau fatală a iubirii, sunt , mai précis, măşti ale sinelui auctorial, în contextele sociale şi istorice parcurse în studenţie şi maturitate. În romanele Braţul Andromedei, apărut în 1930,Zilele şi nopţile unui student întârziat, care a văzut lumina tiparului în 1934, Donna Alba, în 1935, au ca structură narativă principală o tendinţă a imaginarului psihotic şi a conturării trăirilor trupeşti în patima chemării sângelui. Literatura sa este analitică cu elemente stranii în comportamentul personajelor cu o atmosferă a derutei, a geloziei, a cinismului şi suportabilităţii erotice, glisând, nu de puţine ori, spre masochism şi agresiune sadică. Locotenentul Ragaiac din nuvela Rusoaica, Andrei Lazăr, din , Mihnea Băiatu, din Zilele şi nopţile unui student întârziat care are şi el un tiz , urmând Dreptul la Bucureşti, Mihai Aspru din nuvela Donna Alba , sunt împinşi de conjucturi psihopatice spre acte necontrolate, şi să fie bântuiţi în stilul dostoievskian de acestea, în plin plan fiind adulterul, iubirea interzisă, faţă de femeia ce se găseşte în altă condiţie socială, a vârstei, sau chiar, al mentalităţi că face parte din o altă etnie. Criticul literar Nicolae Balotă în capitolul dedicat lui Gib Mihăescu din volumul Labirint, apărut în 1970, interpretează în grilă psihanalitică agravarea obsesiilor şi devierilor comportamentale pe care personajele lui Gib. Mihăescu, ajung să le suporte drept consecinţe ale unor acte, uneori ratate. Nicolae Balotă subliniază că ceea ce provoacă anxietatea personajelor sunt fantasmele, nu realitatea, reprezentările imaginare ale unei situaţii conflictuale inconştiente. Eroii au o apetenţă spre imaginar şi o eroare de cele închipuite, de halucinaţiile, obsesiile şi delirul lor. Această ambivalenţă îmi aduce aminte de Baudelaire, de dubla apetenţă: extaz al vieţii, oroare a vieţii. Tocmai dedublarea şi tensiunea conflictuală este cea care provoacă anxietatea din proza lui Gib I.Mihăescu. 
  
Fire complexă, predispus să plonjeze în sfera imaginarului tot atât de intens ca în viaţa de zi cu zi, înclinat spre obscuritatea impulsurilor, Gib I.Mihăescu se simte atras de scriitorii în operele cărora găseşte evaziunea şi dorinţa de imaginar,cum ar fi Sadoveanu, Gorki şi Gogol, mărturisire pe care o descoperim în nuvela Donna Alba, dar este atras şi de Claude Farrere şi Pierre Loti. Îl preocupă obsesiile conştiinţei turmentate. Toate nuvelele lui Gib poartă amprenta analizei stărilor sufleteşti ce populează abisul fiinţei umane, inconştientul acesteia. Explicaţia freudiană a genezei stărilor nevrotice este plauzibilă. În analizele psihice ale situaţiilor şi ipostazelor eroilor săi, face o autentică explorare psihanalitică, prin instinctul său de analist şi mai puţin printr-o aplicare a informaţiilor sale în această disciplină.În nuvela Vedenia, unde este vorba de o infidelitate conjugală: doamna Naicu îşi înşeală soţul cu ordonanţa. Venind acasă îi surprinde pe cei doi în pat. Este o situaţie nedorită pentru naicu, pe care nu o acceptă. Comportamentul lui oscilează între compulsiunea reparării imediate a onoarei şi a îndoielii, ce se finalizează printr-o indecizier până la apragmatism. Sfârşitul nuvelei e o exemplificare a realităţii luată drept închipuire, car urmare a influenţei fastuasei parade a universului stelar care îi modifică percepţia, melajată în straniul plasmatic al fanteziei. Nuvela Semnele lui Dănuţ prezintă un bolnav psihastenic.Obsesia este fiica eroului titular, pe care o aşteaptă să vină în vacanţă, cu trenul, de la pensionul craiovean. O presimţire funestă îl copleşete de două-trei zile pe Grigore Dănuţ, şeful gării din Băbeni, prin semne anticipatoare, asemănătoare cu cele ce-l “persecutaseră“ la moartea primului copil. Totul se desfăşoară într-o atmosferă psihică de acaparare a conştiinţei de aceste semen premonitorii, cu strâmtoarea şi destrămarea până la obnubilare a acesteia, cu effect disociant al întregii personalităţi, cu tulburări somato-vegetative şi un comportament de agitaţie psihomotorie, cum ar fi bătăile ochiului care sunt asociate cu aşteptarea tragediei, ia imaginarul drept realitate şi-l trăieşte ca atare, o atmosferă de anxietate majoră, c eating limitele nebuniei. Întreaga acţiune se desfăşoară având aceste elemente de psihopatologie. Intensitatea, persistenţa şi structurarea acestei stări obsessive poate apărea, ca un context symptomatic, ca melancholia, cum apar în cazul de faţă, uneori chiar în simptomatologia unei schizofrenii, exclusă în această nuvelă. Multe din scrierile lui Gib I.Mihăescu excelează prin motivaţii de semiologie psihatrică.Cum ar fi în Troiţa, o capodoperă a prozei româneşti. În proza lui Gib I. Mihăescu descoperim simptome din psihiatria marginală, ca stări nevrotice de diferite feluri, cum ar fi anxietatea, depresia, fobia, obsesia şi chiar recţii de intensitate psihotică. Iar în romanul de mari dimensiuni Rusoaica 
  
, unde Ragaiac este Gib, descoperim stări obsessive, fiind vorba de aşteptarea unei femei ideale, aşa cum a conceput-o imaginaţia sa, cu elemente ale realităţii şi ale reminiscenţelor sale, lecture din literature rusească, şi care , cu toate experienţele prin care trecfe, rămâne o simplă dorinţă neîmplinită, ce nu l-a eliberat de tensiunile psiho-afective. 
  
Gib Mihăescu este un mare descoperitor al sufletului uman şi un mare analist al stărilor normale şi patologice. 
  
AL.FLORIN ŢENE 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Dimensiunea pshipatografică şi de obiectivizare în proza lui Gib I.Mihăescu / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1026, Anul III, 22 octombrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!