Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Interviuri > Mobil |   



Dialog cu Mara Babiciu despre cum este să faci artă cu o foaie de hârtie
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Interviu realizat în iunie 2009  

Origami (în limba japoneză, oru=a plia, kami=hârtie) este o artă tradiţională niponă, în care prin plierea unei foi de hârtie se obţin modele de creaturi vii, obiecte neînsufleţite sau forme decorative abstracte. Origami înseamnă creativitate, pasiune, precizie matematică, dar şi gândire originală şi înclinaţie către valori estetice înalte. Mara Babiciu, bibliotecar la Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu din Baia Mare, s-a apucat de origami în urmă cu patru ani. Acum, ea practică această veche artă din Ţara Soarelui Răsare de plăcere, pentru relaxare, dezvoltare şi în scop educativ.  

Mara Babiciu s-a născut pe 14 iunie 1977 la Baia Mare. Şi-a petrecut primii ani la bunici, într-un sătuc de munte, iar amintirea cea mai frumoasă pe care o are din copilărie este copilăria însăşi. Se simte atrasă de artă încă de la o vârstă fragedă. Părinţii ei, (tatăl – medic veterinar, iar mama – asistentă medicală) o ajută să îşi dea seama că a venit pe lume cu talent şi pasiune pentru frumos. De altfel, Mara Babiciu are ocazia să lucreze în domeniul artelor plastice, mai exact, în ceramică şi stucatură, imediat după absolvirea cursurilor Facultăţii de Filosofie din Cluj, la Universitatea Babeş Bolyai. Cu un masterat în filosofie antică deja obţinut, ea munceşte şi urmează în paralel, şi psihologia. Cu această ocazie descoperă psihodrama, ce se dovedeşte a fi o adevărată revelaţie. În timpul liber, Mara Babiciu face voluntariat pentru o fundaţie care se ocupă de adolescenţi.  


- Ai fost dintotdeauna o persoană creativă sau ţi-ai descoperit pe parcurs acest dar?
- Am fost foarte creativă de mică, dar am conştientizat acest lucru frecventând un cerc de pictură. Primul meu profesor care m-a iniţiat şi m-a făcut să iubesc arta a fost pictorul Iosif Hamza. El m-a ajutat să cred în mine şi să fiu conştientă de talentul meu. Pe parcursul vieţii, creativitatea simt că mi s-a estompat. Cotidianul estompează inevitabil, creativitatea. M-am simţit mereu ruptă între integrarea socială impusă de cei apropiaţi şi ceea ce trăiam interior.
 

- Dacă ţi-ai descoperit pe parcurs acest dar, cum ai ajuns să îţi dai seama de acest lucru, ai încercat în mod activ să detectezi dacă ai creativitate sau revelaţia a venit pe neaşteptate?
- La început, nu eşti conştient că ai potenţial pentru ceva sau altceva şi nu te gândeşti să-ti descoperi înzestrările, eventual se gândesc părinţii, dar eu fiind un copil curios, fără teamă şi mereu dispus să inventeze ceva, am acoperit o paletă largă de preocupări. Nu îmi dădeam seama dacă am sau nu un anumit talent, dar auzindu-i pe adulţii din jurul meu vorbind despre asta, am ajuns cu timpul, să conştientizez.
 

- Cum şi când ai început să te ocupi de origami?
- În urmă cu patru ani, când am descoperit la bibliotecă prima carte de origami. La început, vroiam să vad dacă reuşesc să fac un singur lucru din carte şi nu mă gândeam că o sa fie mai mult. Mi-a plăcut, aşa că am epuizat toate cărţile ştiute şi am continuat să caut pe Internet modele noi.
 

- De unde te inspiri atunci când creezi?
- Mă inspir din alte modele, fac modificări pe figuri existente şi am creat câteva modele uşoare. Nu vreau să ajung profesionistă în domeniu, etapa la care sunt este foarte potrivită pentru mine. Fac origami de plăcere, pentru relaxare, dezvoltare şi în scop educativ.
 

- Cum, când şi cu ce ocazie ai descoperit origami?
- Fără să ştiu că se numeşte aşa şi că este o artă, ca majoritatea copiilor am descoperit primele modele în perioada preşcolară şi şcolară când am fost învăţaţi să facem din hârtie: broscuţe, avioane, bărcuţe, coifuri, etc. Mai târziu, am aflat câte ceva despre arta japoneză din cărţi, dar pentru prima dată am văzut expusă tehnica origami într-o carte de la bibliotecă. În scurt timp, biblioteca a achiziţionat mai multe cărţi de origami şi eu am trecut la treabă. Am exersat, am perseverat, am avut răbdare şi până la urmă am înţeles şi am simţit această artă.
 

- Cum percepi acest meşteşug al împăturirii hârtiei din punct de vedere tehnic?
- Din perspectivă tehnică, acesta implică o anumită vedere în spaţiu, noţiuni de bază de matematică şi geometrie, o înţelegere anticipată a formei, o rigurozitate şi exactitate a îndoiturilor, o gândire logică şi învăţarea îndoiturilor de bază de la care încep majoritatea modelelor.
 

- Prin urmare, se poate vorbi de matematică şi geometrie în origami?
- Sunt multe elemente de matematică şi geometrie în origami şi sunt studii făcute pe acest subiect. Există un tip de origami care se numeşte geometric sau modular deoarece se realizează module geometrice din una sau mai multe bucăţi. Folosită în educaţie şi şcoală, aceasta ajută la învăţarea şi înţelegerea formelor geometrice. Se pot face calcule complexe pe împăturituri, se foloseşte numărul şi secţiunea de aur, aceste elemente fiind proprii matematicii şi geometriei.
 

- Are origami şi un rol educativ?
- Cu siguranţă da! În anii 30, origami a devenit în anumite regiuni, o disciplină şcolară.
Valoarea sa educativă este recunoscută de oamenii de ştiinţă şi de psihologi. Şi eu am aplicat origami în activităţile mele cu copiii de la fundaţie şi am făcut un mic studiu. Pe lângă aplicaţiile în matematică şi geometrie sau educarea gustului estetic, cea mai valoroasă din punctul meu de vedere ar fi dezvoltarea creativităţii. Câteva domenii în care acţionează dezvoltarea creativităţii sunt: probleme de identitate, probleme psihiatrice, probleme de acceptare/asimilare, probleme de relaţionare, probleme privind izolarea/singurătatea, probleme psihosomatice, tulburări de comportament. Creativitatea diminuează problemele, le face mai uşor de suportat. Se manifestă de asemenea în refuzarea mijloacelor stereotipe de gândire, se manifestă prin rapiditate, adaptabilitate, exactitate, originalitatea gândirii, bogăţia imaginaţiei, simţul umorului, înclinaţia către valori estetice înalte, gradul de detaliere a problemei, este un factor puternic de dezvoltare a personalităţii, care determină capacitatea schimbare şi refuzul unor stereotipuri. Creativitatea se manifestă prin caracterul unic şi irepetabil al fiecărui om.
 

-Cine sunt artiştii de origami pe care îi admiri cel mai mult şi de ce?
-Nu am artişti preferaţi. Îi apreciez pe toţi pentru că e vorba de multă muncă, trăiri personale, sacrificiu şi pasiune. Am anumite preferite la modele în sensul ca-mi plac unele mai mult decât altele, dar fiecare artist poate avea piese care sa-mi placă şi altele pe care să nu le simt vibraţional sau pot să-mi placă anumite detalii sau un stil anume sau o idee deosebită.
 

-Ai participat la manifestări naţionale sau internaţionale în domeniu?
- Nu am participat la astfel de manifestări, tocmai pentru că deocamdată nu tind să devin un artist profesionist, dar am avut modele expuse la Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu din Baia Mare.
 

- Poate fi considerat origami artă?
- Cu siguranţă, origami este artă. Are valoare estetică, se bazează pe creativitate şi imaginaţie, ne îmbogăţeşte spiritual, solicită talent şi anumite calităţi artistice, foloseşte un limbaj universal, ne transmite emoţii. Cred cu pasiune în artă, pentru că astfel, oamenii ies din carapace şi comunică, se joacă, intră în legătură cu alţi oameni.
 

- Spre ce se îndreaptă origami, care sunt cele mai noi tendinţe?
- M-au surprins aplicaţiile origami în diferite domenii. Se creează obiecte inedite şi originale, acum când originalitatea este tot mai greu de găsit. În arta în sine a modelării hârtiei, am observat că o parte a artiştilor păstrează şi conservă tradiţionalismul şi există celălalt curent al artiştilor care dezvoltă această artă spre un abstracţionism şi minimalism prezent acum în aproape toate formele de artă. În această nouă tendinţă, hârtia nu mai este împăturită şi nu prea mai are muchii, ea fiind direct modelată foarte plastic, cu rotunjimi şi fără linii clare. În zilele noastre această artă acoperă o zonă largă de manifestare şi forme, trecându-se de la reprezentarea din trecut a formelor materiale spre cea actuală care exprimă mai degrabă spiritul, decât forma unei imagini.
 

- În ce mod ţi-a schimbat viaţa origami?
- În primul rând, mi-a îmbogăţit viaţa prin faptul că este o experienţă nouă, mi-a uşurat înţelegerea culturii japoneze, mi-a dezvoltat răbdarea, m-a făcut să redescopăr simplitatea, copilul din mine, şi totodată mi-a dat posibilitatea de a mă deconecta de la probleme, de la cotidian, înlesnindu-mi introspecţia şi autoanaliza.
 

- Există ceva ce îţi displace în origami?
- Deocamdată, nu. Aş putea spune eventual, că formele modulare şi foarte geometrice nu sunt preferatele mele, deoarece nu-mi lasă o mare libertate de a mă juca cu ele. Prefer modelele cât mai plastice.
 

- Ţi-ai dorit vreodată să fii artist cu normă întreagă?
- A fi artist cu norma întreagă presupune a nu mai face altceva pe lângă artă. Dacă în trecut îmi doream să fiu artist cu normă întreagă, acum când am învăţat să fiu mai aproape de oameni prin psihodramă şi prin voluntariat, nu aş mai putea să-mi dedic tot timpul artei. Oamenii sunt cei mai importanţi în viaţa mea.
 

- Cum se îmbină origami cu munca pe care o faci?
- Îmi completează munca. Lucrând la relaţii cu publicul într-o bibliotecă, trebuie mereu să fii calm, să ai răbdare, să asculţi, să ajuţi, aceste calităţi fiind foarte bine exersate şi dezvoltate de practicarea artei origami. După o zi de muncă, această activitate te relaxează şi te reîncarcă. În munca de voluntar are un rol practic de învăţare, educare şi uşurare a comunicării cu copiii.
 

- Cum crezi că îşi poate descoperi cineva un anumit talent creativ şi cum îl poate cultiva?
- Prin curiozitate şi cultivare prin exerciţiu. Curiozitatea, dorinţa de cunoaştere, de a ne depăşi propriile limite, ne face să experimentăm lucruri noi. În unele încercări suntem buni, în altele nu, dar un rol foarte important îl au chiar încercările în sine pentru că ne îmbogăţesc experienţa de viaţă şi de autocunoaştere. Nu trebuie să ne mulţumim doar cu ce ni s-a dat, ci trebuie să ne îmbogăţim fondul personal. Omul trebuie să se creeze pe sine, să îşi găsească autenticitatea. Avem norocul şi şansa să putem face asta pentru noi.
 

- Ce planuri de viitor ai?
- Să-mi ofer şansa de a mă dezvolta mereu. Nu-mi doresc carieră, recunoaştere sau statut, doar posibilitatea unei dezvoltări personale şi umane. Crezul lui Dalai Lama, ‘’religia mea este bunătatea’’ îl am mereu în minte. Ce frumos ar fi dacă fiecare dintre noi am include în planurile de viitor practicarea compasiunii, iubirii şi bunătăţii !
- Ce recomandare le-ai face celor care doresc să se apuce de origami? - - Le-aş recomanda câteva reguli de bază pentru un început bun în arta origami:
- Alegeţi o hârtie potrivită. Cu puţin noroc, puteţi găsi în papetării pătrăţele colorate de hârtie.
- Învăţaţi mai întâi simbolurile şi formele de bază.
- Înainte de a începe să împăturiţi hârtia, studiaţi cu atenţie figura pe care doriţi să o realizaţi.
- Este obligatoriu să vă spălaţi pe mâini înainte de a începe lucrul.
- Pentru împăturire, folosiţi suprafeţe netede şi tari.
- Împăturiţi cu grijă, fiind atenţi la colţuri şi la muchii.
- Urmăriţi fiecare pas al diagramelor.
- Exersaţi mai mult fără a renunţa pentru că probabil, nu o să aveţi succes din primele încercări.
 

- Cum obişnuieşti să îţi petreci timpul liber?
- Citesc, am preocupări artistice, mă ocup de adolescenţii de la fundaţia la care fac voluntariat, mă întâlnesc cu prietenii, dar aş vrea să fac mult mai multe dacă mi-ar permite timpul: să călăresc, să merg în excursii la munte, să învăţ să cânt la pian, să zbor cu parapanta sau planorul, să înot, să vorbesc mult cu oamenii simpli de la ţară, să studiez cultura şi spiritualitatea diferitelor popoare.
 

- Ce ai dori să le transmiţi cititorilor acestui interviu?
-Tot ce fac, să facă autentic şi din suflet.
 

Octavian Curpaş  

Phoenix, Arizona  

iunie 2009  

Octavian  

Referinţă Bibliografică:
Dialog cu Mara Babiciu despre cum este să faci artă cu o foaie de hârtie / Octavian Curpaş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Octavian Curpaş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!