Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Interviuri > Mobil |   


Autor: Lucreţia Berzinţu         Publicat în: Ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011        Toate Articolele Autorului

Dialog cu Iulian I. Urban
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

* Senator de Ilfov (Grupul Parlamentar al PDL din Senat),
* Vicepreşedinte al Comisiei Juridice din Senatul României,
* member of American Lawyers Quarter,
* member of International Association of Commercial Collectors,
* member of Aca International,
* member of International Bar Association,
* Membru de onoare al UNMR,
* Preşedintele Asociaţiei www.AsistentaPentruConsumatori.ro
 
Alte detalii despre Iulian I. Urban, le aveţi prezentate aici: http://www.urbaniulian.ro/cv/
 
 
A trecut mai bine de un an de zile de când l-am contactat, pentru prima oară, pe domnul av. Iulian I. Urban, de a-i solicita o informaţie. Nu mă aşteptam ca să-mi răspundă atât de promt şi la obiect, având în vedere că până atunci, am avut şi alte experienţe, nu prea plăcute, din partea unor funcţionari, specialişti în domenii diferite sau demnitari de stat, politicieni... Nu-mi venea să cred! 

Apoi, văzând că domnul av. Iulian I. Urban candidează pentru funcţia de senator de Ilfov (Grupul parlamentar PDL), mi-am explicat, într-un fel, de ce dovedeşte promptitudine în rezolvarea problemelor pentru cei care-l solicită; Să-şi câştige încrederea în viitorii alegători, mi-am zis. 

Nu, n-a fost aşa! Practic, mi-a dovedit-o zilele trecute, când l-am contactat din nou, pentru a-i solicita o altă informaţie, acum dumnealui fiind în funcţia de senator de Ilfov. Mi-a răspuns cu aceaşi promptitudine. 

Iată că, avem şi un altfel de senator, poate un model pentru urmaşi, motiv pentru care l-am invitat la un dialog. 

Precizez că domnul av. Iulian I. Urban, din data de 30 noiembrie 2008, a devenit cel mai tânăr senator din România, la doar 33 de ani.
 
Lucreţia Berzinţu (L.B.): Ce v-a determinat să intraţi în politică, candidând pentru funcţia de senator de Ilfov?
 
Iulian Urban (I.U.): A contat foarte mult faptul că, mi-am dat seama că a sta pe margine şi a comenta sau a te plânge de nedreptăţile din jurul tău, nu este o soluţie; plătind de 16 ani de zile impozite şi taxe către statul român, fără să primim nimic înapoi afară de risipă, cred că toţi oamenii de afaceri de calitate, profesionişti ai domeniilor lor, trebuie să procedeze la fel, pentru că numai prin implicare directă putem corecta deviaţiile unui sistem, ale unei clase politice, conduse din păcate, de multe ori, de personaje vangheliene, care cu greu reuşesc din spatele celor maxim 8 clase şi acelea făcute la fără frecvenţă, să aducă un beneficiu real celor în numele cărora iau decizii.
 
L.B.: Cum vă simţiţi în calitate de senator? E uşor, e greu?
 
I.U.: Este mai degrabă ciudat. Asta pentru că, având şi uriaşul handicap - astăzi - că sunt cel mai tânăr senator, este extrem de greu să te impui, să determini colegi cu 40 de ani mai în vârstă, să ia decizii după ce te-ar asculta cu atenţie; este apoi vorba de inerţia unui sistem care promovează aproape mereu non-valoarea, pe criterii care ţin mai degrabă de cât de manipulabil şi şantajabil este cel promovat, decât de valoarea lui reală.
Este şi un avantaj pentru că, în 10 - 15 ani de zile, experienţa acumulată la doar 50 de ani, de politică, va fi o armă cu care se va putea trece la adevărata reformă a clasei politice. Adaug aici şi aproape cvasitotala lipsă a implicării societăţii civile, aceasta fiind manipulată de ONG-uri care în loc să lupte pentru drepturile şi libertăţile civile ale românilor, îşi văd de propriile interese, sau sunt manipulate şi controlate de cei cu care ar trebui să lupte.
 
L.B.: A trecut deja un an de când aţi fost ales senator de Ilfov. Dacă ar fi să vă faceţi bilanţul activităţii în acest domeniu, al politicului, aţi fi mulţumit? Ce realizări deosebite aveţi? Aţi avut şi eşecuri?
 
I.U.: Am avut în primul rând extrem de multe proiecte de lege, eminamente îndreptate spre îmbunătăţirea legilor care-i apără pe consumatorii români, pentru că aici există o uriaşă discrepanţă între puternicele multinaţionale, bănci, şi consumatorul român care este văzut doar ca o masă de manevră, sau ca o lămâie din care trebuie stoarse şi ultimele resurse financiare, fizice şi umane. Nu am promovat legi cu caracter politic, şi nu am promovat legi în domeniul asistenţei sociale, pentru că, aici am văzut că este o competiţie între partide: care dă mai multe drepturi sociale către cei deja 11 milioane de români care trăiesc din asistenţă socială, trăgând în jos societatea civilă şi mediul de afaceri; Multe proiecte de legi care vizau consumatorii, au fost însă respinse în Parlament pe fondul iraţionalei lupte politice, fără justificare, şi doar pentru că nişte partide care aveai înţelegeri olitice, trebuiau să demonstreze că îşi distrug adversarii, fără să se gândească că aceste legi ar fi adus scuturi de protecţie pentru consumatorii români; Sigur, multe iniţiative legislative pe care le-am promovat au devenit lege, şi mă refer aici la protecţia clienţilor din sectorul bancar. Este însă dezamăgitor faptul că, în calitate de Preşedinte al Asociaţiei http://www.asistentapentruconsumatori.ro/ am făcut foarte multe, am ajutat mii de români, însă aceştia continuă să mă înjure, să îmi adreseze gânduri şi cuvinte oribile pe site-ul meu, demonstrând că suntem o ţară în care, nu prea merită să faci nimic pentru nimeni aşa cum am scris aici:
http://www.urbaniulian.ro/2009/11/24/tara-in-care-nu-merita-sa-faci-nimic-pentru-nimeni/
 
L.B.: Despre Legea falimentului personal ce ne puteţi spune? Vă rog, câteva explicaţii pentru cetăţeanul român.
 
I.U.: Am pus în practică o normă europeană. Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolvenţă, normă comunitară obligatorie în dreptul tuturor statelor UE recomandă ca prevederile acestuia să se aplice procedurilor de insolvenţă, indiferent dacă debitorul este persoană fizică sau o persoană juridică, un comerciant sau o persoană particulară. În perioada următoare, atât statul, cât şi băncile şi instituţiile financiare nebancare (IFN) se vor îndrepta către recuperarea sumelor restante de la cetăţeni. Dacă proiectul de lege ar fi adoptat de Parlament, persoanele care nu îşi mai pot plăti restanţele ar putea decide să intre în insolvenţă, după depunerea unei cereri în instanţă.

Din momentul intrării în insolvenţă, datoriile îngheaţă şi nu se mai adună penalizări. Judecătorul studiază fiecare caz în parte şi poate aproba un plan de reeşalonare şi de renegociere a unor contracte care nu pot fi onorate. Timp de trei ani, datornicul se poate pune pe picioare fără să fie executat silit, dacă aduce dovezi că se poate redresa.

Dacă însă nu mai e nimic de făcut, este declarat falimentul: http://www.brc.ro/, iar bunurile îi sunt vândute. Totuşi, dacă debitorul http://www.urbansiasociatii.ro/ nu a ajuns în această situaţie din vina sa, el va putea rămâne în locuinţă încă doi ani, având asigurat şi traiul zilnic timp de un an. Pe de altă parte, debitorul http://www.urbansiasociatii.ro/ va pierde încrederea creditorilor http://www.brc.ro/.
 
L.B. : De ce ar fi împotriva acestei Legi, Asociaţia Română a Băncilor (ARB)? 
 
I.U.: Pentru că ar pierde avantajul actual obţinut prin controlul instituit asupra românilor care, din cauza crizei financiare, nu îşi mai permit să achite ratele restante. Invit pe toţi cei interesaţi să vadă argumentele bancherilor şi modul în care noi, iniţiatorii legii le demontăm, să acceseze acest link: http://www.urbaniulian.ro/2009/09/23/contre-si-dispute-intre-bancheri-si-senatorul-urban-pe-tema-insolventei-particularilor/
 
L.B.: Se poate vorbi despre abuzuri bancare în detrimentul românului de rând?
 
I.U.: Îndrăznesc pe baze statistice concrete să spun, că în acest moment, raportându-ne la numărul total de reclamaţii primit de ANPC şi Asociaţia http://www.asistentapentruconsumatori.ro/ într-un an de zile, de la consumatori, că de departe, cel mai mare număr de reclamaţii vizând abuzuri împotriva consumatorilor, vizează sectorul bancar.
 
L.B.: Înafara crizei financiare globale, România este marcată şi de criza politică, socială... Cum se manifestă criza în ţara noastră? Care factori decisivi ar trebui puşi în funcţiune pentru a pune capăt crizei?
 
I.U.: În primul rând, trebuie închis rapid acest circ mediatic pus în scenă de PSD; În acest moment, între umilinţă şi PSD există o sinonimitate. Au aruncat ţara în criză politică odată cu demiterea guvernului Boc, au refuzat validarea guvernului Croitoru, au refuzat discutarea validării guvernului Negoiţă, au cerut renumărarea voturilor nule urlând că aici a fost fraudă, şi s-a văzut că cele mai multe voturi nule, erau de fapt furate candidatului Traian Băsescu; Trebuie să închidem urgent acest capitol numit criză politică; Apoi trebuie să se formeze un Guvern, susţinut în Parlament de o majoritate de dreapta, pentru că primul pas este acela ca FMI să ne acorde urgent tranşa financiară cu care să putem depăşi începutul anului 2010.

Apoi, trebuie luate măsuri protecţioniste, de apărare a mediului privat, astfel încât să salvăm cât mai multe din firmele româneşti, care acum se zbat între viaţă şi moarte. Trebuie în 2010, să luăm deciziile dure sau necesare de limitare a cheltuielilor şi risipei bugetare, trebuie să reducem drastic numărul de bugetari eliminându-i pe cei angajaţi în funcţii pe criteriul salarii contra voturi. Și avem nevoie de minim 2 ani de zile, fără alegeri, fără criză politică, astfel încât să reuşim să ne redresăm economic. Întâi la nivelul mediului de afaceri privat şi apoi la nivelul familiei româneşti, a individului.
 
L.B.: Dacă se face o comparaţie între criza financiară actuală şi cea din anii 1929-1933, cum ar trebui să acţioneze puterile de stat pentru a ieşi din acestă situaţie cât mai repede, şi fără urmări grave?
 
I.U.: Să acţioneze concertat, să se evite crizele politice, şi să marşeze puternic pe măsuri de dreapta, în plan economic. Trebuie să luăm toate măsurile pentru a evita să ajungem în situaţia Greciei, care zilele acestea se confruntă cu mari probleme, mai ales că sunt extrem de multe asemănări între cauzele care au dus la blocajul financiar din Grecia, şi ce se poate întâmpla la noi.
 
L.B.: În ultima perioadă am asistat cu toţii la campania electorală prezidenţială destul de dură, pentru alegerea preşedintelui României. Cum caracterizaţi respectiva campanie?
 
I.U.: A fost o campanie electorală, care se apropie de specificul celei americane, iar un rol major aici l-au avut consultanţii americani angajaţi de MG; Este tipul de campanie care se bazează NU pe promisiuni economice (americanii ştiu că este greu să câştigi alegeri promiţând lucruri care nu le vei putea ulterior respecta), astfel încât se merge pe tipul de campanie murdară, pe votul emoţional, care însă iată că are darul de a tabloidiza campania electorală şi de a scoate oamenii din casă să vină la vot. Trebuie să ne obişnuim cu aceste lucruri, care însă ajung să invadeze dramatic viaţa personală a candidaţilor, şi care modifică structural, emoţional şi sufleteşte inclusiv alegătorul.
 
L.B.: Dacă aţi fi Preşedintele României, pe cine aţi numi prim-ministru? Ce fel de Guvern ar fi benefic pentru ieşirea din criză?
 
I.U.: Dacă aş fi preşedintele ţării cred că în vizorul meu ar fi doi oameni pentru postul de prim-ministru: Mugur Isărescu sau Daniel Daianu. Oricum pe Daianu l-aşţine rezervă pentru Ministerul Finanţelor Publice; Mă uit de exemplu la bulgari care şi-au făcut un guvern format din oameni extrem de competenţi profesional, şi care au început să contabilizeze primele rezultate concrete. Oricum, trebuie să fie un Guvern format din profesionişti care să fie însă puternic ancorat politic, pentru ca măsurile dure, drastice şi dureroase pe care va trebui să le ia în 2010, să aibă susţinere parlamentară.
 
L.B.: Cum vedeţi o reformare a politicii româneşti?
 
I.U.: Aceasta se poate face doar de către oameni hotărâţi, şi numai prin punerea piciorului în prag; Clasa politică românească, mai ales cea formată din politicienii de peste 50 de ani, NU îşi doreşte niciun fel de reformă, acest lucru îndepărtându-i de privilegiile cu care s-au obişnuit şi fără care nu ştiu să trăiască. Uitaţi-vă la chestiunea cu reducerea numărului de parlamentari; 75% din parlamentari s-au opus, şi numai voinţa populară a înfrânt refuzul lor de a se schimba. Numai aşa, tâind în carne vie, de către oameni decişi, se va putea reforma clasa politică românească, iar această reformare trebuie să fie făcută în interesul cetăţenilor, care în acest moment nu mai au niciun fel de încredere în cei pe care-i trimit să le reprezinte interesele.
 
L.B.: Ce-i sfatuiţi pe românii de rând, în această perioadă de criză? 
 
I.U.: Să fie extrem de precauţi, să îşi limiteze cheltuielile la strictul necesar, să înveţe să nu mai arunce banii pe lucruri inutile. Anul 2010 este unul al supravieţuirii. Îmi aduc aminte că aveam prieteni care la final de săptămână, aruncau plase de mâncare, cumpărate cu o săptămână în urmă, şi pe care nu ajungeau să le consume. Acum, îşi drămuiesc banii, au eliminat risipa, şi se simt mai bine. Cumpătare şi prudenţă, sunt cele două componente ale anului 2010.
 
L.B.: Aveţi vreun mesaj de transmis cititorilor de pretutindeni?
 
I.U.: Să aibă încredere în ei, să fie uniţi în jurul familiilor lor, să fie solidari cu prietenii lor, şi să încerce să nu se lase intoxicaţi de informaţia uşoară, gen tabloid, şi să se documenteze, să se educe, să poată gândi şi trece prin filtrul logicii minţii lor, absolut tot ce se întâmplă în jurul lor.
 
L.B.: Vă mulţumesc pentru acest dialog şi vă doresc mult succes în continuare!
 
Lucreţia Berzinţu,
Israel, 13 decembrie 2009
 
 

Referinţă Bibliografică:
Dialog cu Iulian I. Urban / Lucreţia Berzinţu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 15, Anul I, 15 ianuarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Lucreţia Berzinţu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Lucreţia Berzinţu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!