Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Interviuri > Mobil |   



Dialog cu Carmen Mărgan Despre un altfel de un teatru - Teatru-forum sau teatrul opresaţilor
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În meseria de dascãl, fiecare zi este o provocare. Universul şcolar este prin definiţie şi inevitabil, dominat de provocãri, din multe puncte de vedere. Şi aceasta pentru că educaţia în sine înseamnă schimbare şi dezvoltare. „Cu ceea ce trebuie sã rãmânem din şcoalã, atunci când vom uita tot ce am învãţat, este educaţia.”..., spune o veche cugetare. Iar Carmen Mărgan, profesor titular cu gradul I, de franceză şi engleză, la Şcoala Nr. 2 din Lugoj, judeţul Timiş, a consiliat generaţii de elevi cu personalitãţi diferite, având mereu în minte şi în suflet această vorbă cu tâlc. Pentru ea, satisfacţiile au venit în mod firesc, ca o desăvârşire şi o răsplată pentru munca, dragostea şi spiritualitatea cu care a ştiut să îşi practice îndeletnicirea de educator. Fiecare performanţã şcolarã a discipolilor ei înseamnă pentru Carmen Mărgan o şi mai mare împlinire. Fie că a fost vorba de elevi olimpici cu premii importante la concursuri de limba englezã şi francezã, fie de învăţăcei cărora le-a insuflat pasiunea pentru limbi strãine, continuându-şi formarea în acest domeniu, rezultatele obţinute reprezintă pentru dăscăliţa lor o experienţă care o recomandă. De altfel, Carmen Mărgan se simte pe deplin realizată profesional doar atunci când toţi elevii unei clase participã la procesul de predare-învãţare, iar cunoştinţele noi le achiziţioneazã în clasã. 
  
Carmen Mărgan s-a născut pe 11 decembrie 1960 la Fãget, în judeţul Timiş. Îşi aduce aminte cu mare plăcere de vacanţele copilăriei petrecute în casa bunicilor, la Orãştie. După absolvirea cursurilor preuniversitare în oraşul Lugoj, Mărgan este admisã în 1980 (în urma unui examen foarte dificil), la Facultatea de Filologie de la Universitatea din Timişoara. Îşi ia licenţa patru ani mai târziu şi îmbrăţişează cariera pedagogică. În paralel cu activitatea în învăţământ, Carmen Mărgan demarează în 2004 şi munca de cercetare în domeniul didacticii limbii franceze. Elaborează studii ce apar în diverse publicaţii din ţarã şi strãinãtate şi participă la simpozioane naţionale şi internaţionale. Carmen Mărgan locuieşte în prezent, la Lugoj, este căsătorită şi are doi copii. 
  
- Cum şi de ce ai ales învăţământul? 
  
- Am simţit cã mi se potriveşte. De altfel, mama mea este tot profesoarã, probabil cã mi-a insuflat dragostea pentru aceastã meserie. În plus, am un spirit de libertate foarte dezvoltat. Nu cred cã aş fi putut lucra într-un birou...Nu suport stereotipia, simt nevoia sã ies mereu din cotidianul anost, şi cum altfel decât înconjuratã de copii? Alãturi de ei sunt mereu la curent cu noul, intru în lumea lor, ascult muzica lor, dansãm împreunã, ne petrecem o parte din timpul liber împreunã, facem drumeţii, organizãm excursii, tabere, activitãţi extraşcolare, concursuri, serbãri, mergem la teatru, vizitãm muzee, ţãri strãine... 
  
Abia aştept sã înceapã şcoala dupã vacanţã! Eu nu am avut concedii niciodatã, doar vacanţe... 
  
- Cum arată o zi de muncă obişnuită pentru tine, având în vedere că eşti cadru didactic, consilier educativ şi responsabil în comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii? 
  
- Dimineaţa plec la şcoalã la ora 7.45, am cursuri pânã la 13.00-14.00, de luni pânã vineri, continui dupã cursurile obligatorii cu ore suplimentare de pregãtire pentru elevii care doresc sã lucreze în plus pentru participarea la concursuri sau cu activităţi recuperative pentru elevii cu ritm lent de lucru, alteori pregãtim activitãţile de proiect, articolele pentru revista şcolii, repetiţiile pentru serbãri... În general, pe la ora 15.00-16.00 mã întorc acasã, pregãtesc prânzul pentru familia mea, mã ocup de fiul meu cel mic ( cel mare e student), adicã îi verific temele. Mã aşez la computer şi îmi fac şi eu „temele” pentru ziua urmãtoare, îmi verific corespondenţa, mai „navighez” uneori. Seara, obligatoriu lecturez reviste în limbi strãine, doar aşa mã menţin în formã din punct de vedere profesional. Week-end-ul îl dedic în general, activitãţilor domestice. Probabil vã întrebaţi când mai am timp şi pentru ceea ce numiţi dumneavoastrã „academic work”. In vacanţã. 
  
- “La chanson en classe de francais langue etrangere” şi “Le francais dans le monde” sunt o altfel de carte de vizită a lui Carmen Margan. Am dori să ni le prezinţi pe scurt. 
  
- Sunt articole de didacticã a limbii franceze pe care le public în ţarã şi strãinãtate. Le francais dans le monde este una dintre cele mai importante reviste a profesorilor de limba francezã din lumea întreagã editatã la Paris, iar faptul cã mi-au publicat un scenariu didactic este pentru mine o mare onoare şi o recunoaştere a activitãţii mele de cercetare în domeniul didacticii. 
  
- Eşti membru în colectivul de redacţie al mai multor publicaţii. Despre ce publicaţii este vorba? 
  
- Împreunã cu elevii din şcoalã redactãm în fiecare an revista şcolii, 2 în general . Eu mã ocup de pagina numitã Culturã şi civilizaţie . De asemenea, am fãcut parte din colectivul de redacţie al mai multor publicaţii ce au constituit produse finale ale proiectelor ce se desfãşoarã în şcoala noastrã : broşura ”Stories”, în cadrul proiectului Comenius 1, broşura - „Step into...The Roman Empire”, revista „Steluţele Europei”, „Dicţionar multilingv ilustrat”, „Discover European Food” - carte de bucate, „Teatru Forum Gest Stop!”–ghid pentru cadre didactice. 
  
- În perioada 2006-2008 ai fost colaborator la Proiectul de granturi “Teatru-forum Gest Stop”. Care este legătura dintre publicaţiile anterior menţionate şi acest proiect? În ce a constat “Teatru-forum Gest Stop” şi cui s-a adresat? 
  
- Proiectul a fost desfãşurat în şcoala noastrã, cu participarea elevilor, cadrelor didactice şi a adulţilor participanţi la spectacolele elevilor. 
  
Teatru-forum sau teatrul opresaţilor este o tehnicã de teatru interactivã. Elaboratã de cãtre regizorul de teatru Augusto Boal în Brazilia, aceastã tehnicã teatralã îşi propune sã transforme “monologul” pieselor tradiţionale de teatru într-un “dialog” între audienţã şi scenã. In timp ce unii oameni fac teatru, spune Boal, noi toţi suntem teatru. Vizând formarea, animaţia şi prevenirea privind unele teme sensibile, ea permite conştientizarea mecanismelor de opresiune. Publicul care asistã la un scenariu oprimant este invitat sã reacţioneze , sã propunã soluţii şi sã le aplice pe scenã. Piesa se reia, se joacã din nou, ţinându-se cont de propunerile publicului. Temele tratate în spectacolele de teatru opresaţilor sunt dintre cele mai diverse: rasism, SIDA, droguri, violenţã, alcool, emoţii, etc. 
  
Prin acest proiect ne-am propus realizarea şi promovarea unui spectacol şcolar prin metoda teatrului-forum. Acest proiect face parte din categoria proiecte care sprijinã procesul de predare-învãţare prin activitãţi extra-curriculare. Obiectivul a fost realizarea unui spectacol cu mesaj educativ de cãtre elevii Şcolii cu cls. I-VIII Nr. 2 Lugoj, cu scopul de a revitaliza oferta formativã extracurricularã prin familiarizarea copiilor, dar şi a cadrelor didactice referitor la beneficiile metodei teatrului social. Elevii şi cadrele didactice implicate au participat la un training de formare şi la o tabãrã de creaţie, în cadrul cãreia a fost pregãtit spectacolul jucat apoi, de elevi, în diferite locaţii . Am redactat apoi, ghidul pentru formatori şi s-a elaborat programa pentru un curs opţional. Cei 102 elevi participanţi au susţinut nouă reprezentaţii de teatru pentru şase sute de elevi din 12 şcoli din oraş şi localitãţile învecinate. A fost o experienţã unicã, ineditã chiar, pentru elevii care s-au implicat direct în activitãţile specific teatrale ( scenariu, actorie, sonorizare, regie, scenografie) şi au realizat activitãţi auxiliare ( afişe, invitaţii, fotografii, interviuri, bannere, broşura). 
  
- Te rugăm să ne vorbeşti despre colaborarea pe care ai început-o în anul 2000 la proiectele „Comenius”. 
  
- Mã bucur cã mi-aţi pus aceastã întrebare. Se vorbeşte mult dar se ştie puţin despre aceste proiecte deosebit de eficiente în domeniul educaţional. Scoala noastrã a participat la cinci astfel de proiecte, începând cu anul 2000. Pe scurt, o şcoalã europeanã elaboreazã un proiect în domeniul educaţiei, pe care îl desfãşoarã în colaborare cu alte şcoli europene care doresc sã participe la proiectul respectiv. Practic, este vorba despre activitãţi comune desfãşurate cu elevii ( cam o activitate pe lunã) , stabilite de comun acord în cadrul meeting-urilor de proiect ce au loc de douã ori pe an, într-una din şcolile participante la proiect. Cadrele didactice participante la aceste meeting-uri au ocazia de a cunoaşte sistemele de învãţãmânt din ţãrile respective, participã la ore, fac comparaţii, îşi îmbogãţesc experienţa didacticã, iau contact cu aspectele de civilizaţie şi culturã a popoarelor europene, schimbã opinii, idei...Toate aceste aspecte ale proiectelor Comenius contribuie la dezvoltarea profesionalã a participanţilor , reuşind sã creeze legãturi şi relaţii de colaborãri viitoare. Un astfel de proiect a dus la înfrãţirea şcolii noastre cu o şcoalã din Monopoli, Italia, a oraşului nostru cu oraşul Monopoli. Am realizat apoi douã schimburi şcolare cu aceastã şcoalã (patru vizite reciproce), care s-au dovedit deosebit de fructuoase, în special pentru elevi. 
  
In ceea ce priveşte colaborarea mea la aceste proiecte, s-a întâmplat firesc, având în vedere specialitatea mea ( limbile strãine). La început, prezenţa mea a fost o necesitate, în principal pentru a uşura comunicarea între participanţii la proiect. Oficial, limba vorbitã este limba englezã. Practic, se vorbesc toate limbile. La primele întâlniri eram foarte solicitatã, mai apoi oamenii au învãţat sã se descurce singuri, chiar dacã nu ştiau limba englezã. Italienii vorbesc bine franceza, francezii, şi ei vorbesc bine franceza, maltezii vorbesc italianã, spaniolii înţeleg mai degrabã franceza... Au fost şi momente când fiecare a vorbit în limba lui şi sã ştiţi cã ne-am înţeles. Dupã atâţia ani, am învãţat o limbã comunã, limba „Comenius”. Glumesc, evident. 
  
Pe lângã activitãţile extraşcolare, elevii au avut ocazia sã intre în legãturã cu elevii şcolilor participante la proiect, sã comunice cu ei pe Internet, sã primeascã informaţii despre modul lor de viaţã, obiceiuri, sãrbãtori, sistemul şcolar, modul în care îşi petrec timpul liber, pasiuni, dorinţe, aspiraţii. 
  
Fiecare proiect cuprinde o secţiune de realizare de produse finale legate de tema proiectului respectiv: broşuri, ghiduri turistice, dicţionare, reviste şcolare, jocuri, prezentãri Power Point. Toate aceste produse sunt realizate de elevi sub îndrumarea cadrelor didactice. Informaţiile circulã pe Internet, sunt adunate şi constituie baza de date pentru produsele finale. 
  
- Cum ai descrie proiectele Brâncuşi şi Grigorescu-Vuia? Cum au demarat? Cine au fost cei care au participat la realizarea lor? 
  
- Proiectul „Famous People” este unul dintre produsele finale ale proiectului Comenius „ Let's discover Europe using new technologies” ( 2006-2009). Fiecare ţarã participantã ( Italia, Franţa, Malta, Polonia, Spania, Letonia, România, Portugalia) a pregãtit un astfel de proiect. La ultima întâlnire de la Jesi, Italia ( mai 2009), elevii din fiecare ţarã participanţi la meeting şi-au prezentat proiectele. Lucrãrile finale vor fi postate pe Internet . 
  
Elevii şcolii noastre ( cei care au dorit) au pregãtit prezentãri în programul Power Point , prezentãri realizate în Centrul de Documentare şi Informare al şcolii, sub îndrumarea cadrelor didactice. S-a lucrat pe echipe ( de câte doi elevi). Elevii au folosit noile mijloace de comunicare şi informare ( computerul, Internetul) pentru a culege informaţiile şi imaginile de care aveau nevoie. Au fost trei secţiuni: „Scriitori români renumiţi”, „ Pictori şi sculptori români”, „ Oameni de ştiinţã români”. S-a organizat un concurs , iar câştigãtorii ( 2 elevi) au realizat proiectul comun ( prezentarea finalã ce a cuprins selecţii din toate proiectele elevilor), au tradus în limba englezã informaţiile scrise, şi l-au prezentat la meetingul de proiect de la Jesi, Italia. 
  
- Numeşte-ne câteva dintre articolele ştiinţifice al căror autor eşti. Ce reviste de specialitate naţionale şi internaţionale ţi-au publicat aceste articole? 
  
"„La correspondance scolaire en classe de FLE” – CD cu lucrãrile prezentate în cadrul simpozionului internaţional „Les moyens de communication entre les jeunes”, Lugoj, 2007 ; 
  
"„Noile tehnologii de informare şi comunicare în ora de limba francezã-limba strãinã” 
  
"„Les documents televisuels en classe de FLE” „ - C.D. cu lucrările prezentate în cadrul simpozionului Învăţământul contemporan pe coordonate europene , Lugoj, 2008 ; 
  
"„Le document de la civilisation dans la classe de français-langue etrangère”- publicaţie cu lucrările prezentate în cadrul simpozionului „Diversitate în tradiţie şi culturã”, Bucureşti, 2008, 
  
" „Les nouvelles techniques d'information et de communication (NTIC) en classe de FLE”- CD cu lucrãrile prezentate în cadrul simpozionului „Strategii didactice interactive”, Petroşani, 2003, 
  
"„Le document authentique en classe de FLE”- CD 
  
"„Sãrbãtoarea de Crãciun în ora de limbã francezã”- CD cu lucrãrile simpozionului „Crãciunul în context european”, Lugoj, 2008 , 
  
"„L'Internet en classe de FLE” - CD 
  
"„Le document de type „Temoignage” en classe de FLE 
  
"„Larticle de presse ecrite en classe de fle”- 
  
"„Sur le pont d'Avignon”- fiche d'exploitation pedagogique – revista „Florile gândului”, dec. 2008, 
  
"„Projet didactique”- revista „Actori pe scena educaţiei” , nr.23, 2008,  
  
"„Faits de culture et civilisation françaises " travers le texte litteraire”- revista „Congruenţe”, Simian, 2008, 
  
"„Suntem înfrãţiţi cu şcoala...”- revista „2 în general”, 2008 , 
  
"„La petite annonce”- fiche d'exploitation pedagogique, revista „Congruenţe”, nr. 21-22, decembrie 2008, 
  
"„ A vendre, " louer”- scenario pedagogique, revista „Le français dans le monde”, Paris, ianuarie 2009 . 
  
- Ai luat parte la proiecte de parteneriat cu Poliţia Lugoj, Direcţia de Asistenţã Socialã şi Comunitarã Lugoj, Casa de culturã a municipiului Lugoj, Biblioteca Muncipalã, Cabinetul şcolar, Consiliul local. Cui se adresează aceste proiecte? Ce finalitate au avut? 
  
- Proiectele cuprind activitãţi în parteneriat cu aceste instituţii. Obiectivele acestor parteneriate sunt legate de procesul educaţional, în general. Organizãm activitãţi cu elevii şi pãrinţii, concursuri, dezbateri, vizionãri de spectacole, expoziţii, excursii, participãm la workshop-uri pe teme diverse. Toate aceste activitãţi extraşcolare vin în completarea activitãţilor şcolare menite sã formeze însuşirile intelectuale, morale şi fizice ale personalitãţii elevilor, într-un cuvânt educaţia lor. 
  
- Ce subiecte ai abordat şi cu ce rezultate, la simpozioanele la care ai participat cu comunicări ştiinţifice? 
  
- Subiectele abordate de mine sunt de didacticã a limbii franceze. Simpozioanele nu sunt concursuri cu rezultate materializate în premii. In schimb, experienta câştigatã este de neînlocuit. Sunt secţiuni diferite, organizate în funcţie de tema abordatã. Dezbaterile oferã ocazia fiecãrui participant de a-şi prezenta cercetarea efectuatã şi de a disemina noi abordãri în domeniul educaţional. Aceste simpozioane se organizeazã în România, de câţiva ani. Ele constituie o modalitate de a ne informa şi a dezbate teme de interes general în domeniul educaţiei. Toate lucrãrile participanţilor sunt publicate, accesul la dezbaterea generalã fiind astfel facilitat. 
  
- Ai primit Diploma de excelenţã din partea Inspectoratului Şcolar al Judeţului Timiş, în 2007. Ce realizări ţi-au fost recunoscute prin decernarea acestei diplome? 
  
- Diploma de excelenţã se acordã cadrelor didactice cu rezultate deosebite în activitatea didacticã. Se ia în considerare activitatea cadrului didactic din toate punctele de vedere - şcolarã, extraşcolarã, de cercetare, socialã. 
  
- Ce implică în cazul tău, calitatea de membru al Asociaţiei Lugoj-Orleans? 
  
- Sub aceastã titulaturã, Asociaţia Lugoj-Orleans a funcţionat între anii 2000-2007. Incepând cu anul 2009, se numeşte Asociaţia francofilã Lugoj. In primii ani , membri asociaţiei s-au ocupat , în mod special, cu activitãţi de colectare şi repartizare în şcolile din Lugoj a mijloacelor şcolare donate de Asociaţia Orleans-Lugoj. La Orleans, oraşul înfrãţit cu oraşul nostru, asociaţa organiza campanii de strângere de fonduri pentru achiziţionarea de materiale şcolare, mobilier şcolar, fond de carte, pentru şcolile din Lugoj. Noi, la Lugoj, aveam sarcina de a repartiza aceste donaţii în funcţie de nevoile fiecãrei şcoli. 
  
Am profitat de calitatea mea de membru al acestei asociaţii şi am reuşit sã realizez o colaborare cu Colegiul Louis-Guilloux din Orleans. Am iniţiat o corespondenţã şcolarã între elevii şcolii noastre şi elevii din Orleans. Am mers chiar mai departe şi am reuşit sã efectuãm un schimb şcolar. Elevii şcolii noastre au avut astfel, ocazia de a vizita în anul 1995 oraşul Orleans , fiind gãzduiţi de corespondenţii lor. 
  
Tot în cadrul asociaţiei, organizăm şi participăm la vizitele delegaţiei franceze din Orleans la Lugoj, cu diferite ocazii - Ziua Lugojului, transporturile umanitare, Ziua Naţionalã a României. In mai 2003, la invitaţia Asociaţiei din Orleans, am fãcut parte din delegaţia lugojeanã invitatã la sãrbãtoarea specificã oraşului Orleans, „Les fêtes de Jeanne d'Arc”. 
  
De doi ani, noua asociaţie în colaborare cu cea de la Orleans şi-a schimbat obiectivele. Avem în vedere, în principal, activitãţi de promovare a limbii franceze în rândul instituţiilor de învãţãmânt primar. Concret, este vorba despre implementarea unui program de iniţere în cunoaşterea limbii franceze desfãşurat în grãdiniţele din Lugoj, de cãtre voluntari din rândurile elevilor de liceu sau ale profesorilor de limba francezã . 
  
- Te rugăm să ne dai o definiţie a educaţiei. 
  
- Educaţia unei persoane reflectã totalitatea calitãţilor sale intelectuale, morale şi fizice. Când spunem despre cineva cã este educat, înţelegem cã personalitatea sa este caracterizatã de multe calitãţi. Dar ce facem cu defectele? Existã oare om fãrã defecte? Nu cred, de aceea consider cã educaţia mai înseamnã şi abilitatea de a ne conştientiza defectele şi de a ni le asuma. Tot prin educaţie învãţãm sã luptãm contra defectelor noastre, chiar dacã, uneori, lupta este foarte grea. Educatorii, adicã noi, profesorii, avem aceastã dificilã responsabilitate, de a forma educaţia tinerilor. Aceia care nu au în vedere decât formarea intelectualã a elevilor , consider cã eşueazã în munca lor de educatori. 
  
- În prezent eşti implicată în vreun proiect? Dacă da, te rugăm să ne descrii în câteva cuvinte în ce constă. 
  
- Tocmai m-am reîntors de la ultimul meeting al proiectului Comenius - „Sã descoperim Europa utilizând noile tehnologii”. Cu siguranţã vor urma şi altele... 
  
- Ce planuri de viitor ai? 
  
- Intenţionez sã redactez o carte de didacticã a limbii franceze, unde sã adun toate articolele şi lucrãrile mele de pânã acum. De asemenea, am de gând sã deschid un birou de traduceri. 
  
- Ce recomandare ai dori să le faci tinerilor care doresc să aleagă o carieră în învăţământ? 
  
- Este o meserie care poate oferi multe satisfacţii. Împlinirile sunt mai degrabă, spirituale decât materiale. Deci, dacã iubiţi copiii şi vã simţiţi fericiţi printre ei, meritã sã intraţi în lumea lor. Dacã nu, mai bine renunţaţi, pentru cã nu veţi fi doar voi nefericiţi, ci şi elevii voştri, care nu vã vor ierta niciodatã. Şi ar fi o povarã pe care nu aţi putea sã o duceţi! 
  
- Dar elevilor tăi? 
  
- Elevilor mei? În clipa în care am încetat a mai fi copii, vom fi morţi deja.”Sã fie ei înşişi. Sã fie sinceri şi veseli mereu. Sã încerce sã vadã la cei din jur doar calitãţile, nu defectele. Sã nu le treacã o zi fãrã sã spunã cuiva ( oricui - mamei, tatãlui, bunicilor, prietenilor) “te iubesc” sau “mi-eşti drag”. Sã nu uite sã fie copii. Pentru cã, aşa cum a spus marele nostru sculptor Constantin Brâncuşi , ” 
  
- Ce hobby-uri ai? 
  
- Cânt la ghitarã din când în când, mult mai rar decât în adolescenţã. Joc tenis de câmp ( vara), ping-pong şi badminton în familie , dar şi cu elevii. Nu prea ratez nicio ocazie sã cãlãtoresc în ţarã sau în strãinãtate. Citesc mult , prefer biografii şi reviste de actualitate (“Paris Match”). Iubesc nespus teatrul, sunt prezentã la mai toate spectacolele ce au loc pe scela teatrului din Lugoj ( şi nu sunt puţine). Iubesc mult şi dansul ( dansez prin casã când simt nevoia). 
  
- Cum îţi petreci timpul liber? 
  
- Cu pasiunile. 
  
- Ce mesaj ai dori să le transmiţi cititorilor noştri? 
  
- Sã citeascã revista dumneavoastrã, în special acest interviu... Cred cã am reuşit printre rânduri, sã ofer o minireţetã a fericirii. 
  
publicaţie cu lucrãrile colocviului „Theorie et pratique du français”, Rm.-Vâlcea, 
  
„- CD cu lucrãrile simpozionuuli Gândind asemenea vorbim diferit”, 
  
cu lucrãrile simpozionului- „Comunicarea altfel”, Lugoj, 2008, 
  
cu lucrãrile prezentate în cadrul simpozionului Multiculturalitatea dimensiune europeanã a vieţii noastre”, Timişoara, 2008, 
  
La chanson en classe de FLE „ - C.D. cu lucrările prezentate în cadrul simpozionului Învăţământul contemporan pe coordonate europene , Lugoj, 2007 ; 
  
- publicaţie cu lucrările prezentate în cadrul simpozionului Învăţământul contemporan pe coordonate europene , Lugoj, 2006 ; 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Dialog cu Carmen Mărgan Despre un altfel de un teatru - Teatru-forum sau teatrul opresaţilor / Octavian Curpaş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 352, Anul I, 18 decembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Octavian Curpaş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!