Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   


Autor: Mihai Leonte         Publicat în: Ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012        Toate Articolele Autorului

DESPRE ISTORIA TUNELURILOR
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

DESPRE ISTORIA TUNELURILOR  

 

Voi încerca să aduc cititorilor o parte din istoria tunelurilor din antichitate şi până aproape de zilele noastre. Datele care doresc să le prezint sunt extrase din volumul; COMPENDIU DE CIVILIZAŢIE TEHNICĂ a reputatului inginer de mine Alexandru SIMIONESCU, care a lucrat timp de peste 40 ani la realizarea unor lucrări de mare anvergură ca; hidrocentrala de la Bicaz, barajele de pe Argeş, Lotru, Someş Draga, participând la executarea a peste 100 kilometri de tunele, 5 caverne(lucrări de mari dimensiuni), 12 puţuri de mină verticale şi înclinate. Autor a 6 lucrări de specialitate, a publicat numeroase articole. Voi încerca să sintetizez din lucrarea eminentului autor, doar informaţiile de interes pentru cititori, trecând peste anumiţi termeni pur tehnici, acolo unde nu sunt strict necesari. Ca fost maistru miner principal sunt în cunoştinţă de cauză şi cu termenii mai populari.  

Ca definiţie un tunel este o excavaţie subterană orizontală necesară unui anumit scop; tunele feroviare, metrouri, pentru circulaţia auto, pentru aducţiuni de apă (apeducte). Despre toate voi vorbi eşalonat, pe cât posibil cronologic şi voi încerca să nu plictisesc cititorul cu prea multe detalii tehnice.  

De ce au fost necesare tunelurile? Datorită faptului că omul scormonitor al pământului, nu a mai găsit anumite resurse la suprafaţă, şi a început să le caute în subteran(subsol). Primele lucrări miniere subterane se regăsesc în istoria marilor civilizaţii antice ale; Egiptului, Mesopotamiei, Indiei, Chinei ş.a. Cu toate că mijloacele de lucru erau rudimentare; ciocane de piatră şi pene de lemn, totuşi se scoteau blocuri de piatră de dimensiuni destul de însemnate. Plimbându-ne prin istorie vom vedea că s-au descoperit galerii şi puţuri de extracţie a diverselor materiale utile, lucrări care şi astăzi mai există. Pornind de la fenicieni care au descoperit bronzul (un aliaj de cupru şi cositor) ce a predominat omenirea până aproape de anul 800 î.d.Hr. interesant este faptul că diversele metale se aduceau din Spania şi Britania. Meseria de miner are rădăcini în istorie destul de adânci. Să nu se creadă că minerii de atunci erau sclavi, ci erau cetăţeni liberi şi bine apreciaţi. Numele de ,,tunel” este de origine feniciană, fiind dat unei galerii de coastă lungă de 1500 paşi, la o mină din Spania. La spargerea stâncilor se folosea focul după cum spunea istoricul latin Titus Livius, în cartea XXI a lucrării ,,De la fundarea Romei” această metodă a ajuns să fie folosită până în secolul XIX d.Hr.  

Evreii şi-au adus şi ei contribuţia la dezvoltarea construcţiei de tuneluri pentru aducţiunea apei de la distanţe mari, aşa numitele qanaaturi, fiind folosite în Palestina, Siria şi Africa de Nord. Se cunoaşte qanaatul care alimenta oraşul Alep din Siria lung de 15 kilometri amplasat la 300 metri adâncime sub pământ. Tehnologia folosită la săparea apeductelor din Palestina a fost aplicată şi la minele din Rhodezia până în secolul IX î.d. Hr.  

Am inclus aceste linkuri pentru cei care vor avea posibilitatea să citească acest articol în varianta electronică.  

 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tunel  

 

http://travel.descopera.ro/6584578-Tuneluri-de-top-ale-lumii-paradisuri-subpamantene  

 

Referinţă Bibliografică:
DESPRE ISTORIA TUNELURILOR / Mihai Leonte : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 651, Anul II, 12 octombrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Leonte
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!