Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Paul Gheorghiu         Publicat în: Ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014        Toate Articolele Autorului

Despre frumuseţea ispititoare
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

De ce a fost creată frumuseţea?  

Iată o întrebare pe care toţi ar trebui să ne-o punem la un moment dat.  

Chiar dacă frumuseţea este relativă pentru că întotdeauna ne raportam subiectiv la ea, totuşi, aici trebuie ca Dumnezeu să fi avut un scop atunci când a delimitat frumosul de urât. Apoi, frumuseţea este uneori ispititoare, ea având puterea de a corupe, precum puterea banilor, căci ea poate deveni o armă cu două tăişuri pentru cel ce se regăseşte în faţa ei.  

Să luăm ca exemplu, pentru început, frumuseţea femeii. Frumuseţea femeii reuşeşte să înduplece chiar şi pe cel mai orgolios bărbat. Oricât de inteligent, înţelept sau sigur ar fi pe el, bărbatul se va simţi de fiecare dată neputincios în faţa unei femei frumoase. Evident, lucrurile nu se opresc aici, iar femeia va profita de acest atu, lansându-şi în luptă şi celelalte arme, pentru ca apoi terenul de luptă să fie cu subtilitate stabilit.  

Un alt exemplu de frumusete, de data aceasta unanim acceptat de către oameni, este frumuseţea aurului, a argintului, precum şi a pietrelor preţioase. În decursul istoriei, puţini oameni au fost aceia care au reuşit să-şi oprească pornirile de îmbogăţire prin utilizarea dictonului machiavelic „scopul scuză mijloacele”.  

Apoi, chiar şi în natură, se pare că lucrurile stau la fel. Cu toţii cunoaştem faptul că o ciupercă frumoasă, viu colorată, deci atrăgătoare, este atât de otrăvitoare, încât ar putea omorî cu uşurinţă câteva sute de oameni dacă aceştia ar consuma otrava ei.  

Frumuseţea, nu numai că poate fi corupătoare, dar ea se comportă precum o capcană, deschisă oricui este gata să cadă în ea. Ea îşi atrage prada precum o plantă carnivoră, emanând mereu un miros atrăgător, apoi ea este şi viu colorată, iar insectei, i-ar fi imposibil sa nu cadă în capcană. Odată intrată în mijlocul plantei, insecta este sortită morţii. Iată în acest caz, un exemplu ce ne pune serios pe gânduri, dacă nu cumva ar trebui să fim mai atenţi atunci când ne aflăm în faţa frumuseţii ispititoare.  

Filosofic vorbind, dacă ar fi să dezvoltăm acest subiect, am putea concluziona faptul că cea mai importantă unealtă, ba chiar o putem numi “arma răului” , de cele mai multe ori, poate fi tocmai frumusetea ispititoare, iar atunci când aceasta lucrează în slujba „răului”, ea va dezechilibra mereu balanţa dintre bine şi rău.  

O altă latură a frumuseţii ispitoare, este aceea că, oriunde şi oricând, frumuseţea este mult râvnită de către oameni. Ei îşi doresc o soţie frumoasă, o casă frumoasă, o maşină frumoasă, iar pentru acestea, oamenii sunt dispuşi să facă orice, chiar dacă acest „orice” iese de cele mai multe ori din limitele bunului simţ.  

Precum condiţia carnală a omului, şi anume faptul că el este tributar lucrurilor materiale în primul rând, şi apoi elementelor spirituale în al doilea rând, frumuseţea este de cele mai multe ori căutată în exterior, şi doar uneori, după o eventuală evoluţie spirituală, în interior.  

Precum frumusetea trecătoare a unei femei, atunci când ne referim la frumuseţea ei exterioară, tot în acelaşi fel, şi frumuseţea aurului sau a obiectelor scumpe, atrăgătoare, poate păli în faţa frumuseţii interioare a omului. La urma urmei, cine şi-ar dori să ducă o viaţă de lux în preajma unei persoane urâte la interior? Deşi regăsim multe persoane dispuse la acest compromis, în special cele care apar mai des la televizor şi anume din rândul vedetelor, totuşi, înclin să cred că mai devreme sau mai târziu, adevărul tot va ieşi la iveală, pentru cei mulţi.  

Un alt aspect în ceea ce priveşte frumuseţea, ar fi acela că ea poate stârni sentimente negative, uneori chiar imediat după percepţia acesteia.  

Să ne imaginăm o persoană care admiră un obiect frumos (din punctul de vedere al admiratorului). Dacă în prima clipă, omul reuşeşte să recunoască frumoseţea acelui obiect, totuşi, în clipa următoare, este posibilă experimentarea unui sentiment negativ, şi anume acela de a încerca cu orice chip să posede acel obiect. Imposibilitatea de a poseda obiectul frumos, care în clipa următoare devine un obiect dorit, poate face de multe ori ca omul să fie cuprins de sentimente de invidie ori frustrare.  

La fel se întamplă şi atunci când o persoană călătoreşte într-un loc frumos, cu peisaj paradisiac, un loc în care individul îşi va petrece câteva zile, în vacanţă, ori concediul mult aşteptat. Chiar dacă pentru o perioadă de câteva zile, şederea omului a fost una placută, spre finalul concediului, omul începe să regrete că este nevoit să plece. După întoarcerea în oraşul natal, ori de domiciliu, sentimentul negativ poate deveni copleşitor. Diferenţa mare dintre frumuseţea locului unde individul şi-a petrecut concediul şi locul în care acesta este nevoit să trăiască, îl poate face pe acesta să sufere depresii, uneori.  

Din păcate, asemenea sentimente au trăit şi puţinele persoane, care, în perioada comunismului din România, au avut ocazia să viziteze câteva ţări străine, în special cele din vestul Europei sau cele ale Americii. Având ocazia de a vedea şi observa cum alte popoare îşi duc traiul de zi cu zi, începând cu nivelul de trai crescut şi terminând cu abundenţa de produse ce se regăseau în magazine, acele persoane, revenind din călătorii, au ajuns să trăiască ani de zile cu o adevarată durere în suflet, realizând că poporul lor abia işi ducea existenţa de pe o zi pe alta, având lipsuri, puţină libertate (sau deloc) şi chiar mai puţină speranţă pentru vremuri mai bune.  

Deşi în unele cazuri, acestea par a fi doar simple aparenţe, chiar şi aparenţele ar putea avea efectul prezentat mai sus, un sentiment de neîmplinire sufletească a individului, atunci când frumuseţea poate fi văzută ori atinsă, chiar si pentru o scurtă perioadă de timp.  

Apoi, în aceste vremuri ciudate, nu mai este frumos ce îi place individului, ci este considerat frumos acel obiect, persoană sau imagine, impusă de industria mass-media, în presă ori la televizor. Iată cum mass-media încearcă să construiască propria variantă de frumos, una impusă oamenilor, subtil, dar agresiv.  

Un lucru este însă evident:că uneori ne lăsăm conduşi de simple aparenţe, iar aceasta este una dintre marile greşeli pe care omul le poate face.  

Oamenilor le este greu să iasă din tiparele stabilite de către societate, iar efectul căutat devine o stare de fapt; societatea impune şabloane de frumos, ea încearcă şi reuşeşte, să traseze direcţii în ceea ce priveşte percepţia oamenilor despre frumuseţe.  

După ce am dezbătut acest fenomen, văzut din unghiuri diferite, putem concluziona că nu trebuie să vă lăsaţi înşelaţi de frumuseţi ispititoare, căci raţiunea trebuie să iasă învingătoare. Căutaţi de fiecare dată frumusetea la ea acasă, acolo unde o puteţi găsi mereu, în interiorul sufletului unui om.  

Paul Gheorghiu.  

Referinţă Bibliografică:
Despre frumuseţea ispititoare / Paul Gheorghiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1137, Anul IV, 10 februarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Paul Gheorghiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paul Gheorghiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!