Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Vizual > Mobil |   


Autor: Ioana Moldovan         Publicat în: Ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011        Toate Articolele Autorului

Despre China - informaţii culese din lucrările de semestru ale unei colege
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Am crescut într-o lume în care „Made in People’s Republic of China“ era apogeul luxului proletar. Pasta de dinţi MAXAM sau ciocolata în ambalaj auriu care încadra perfect fotografia unui pod erau motive pentru ca fiecare zi în care le găseam în casă să semene a Crăciun. De atunci lucrurile s-au schimbat radical. China a devenit simplu „Made in China”, o ţară care, odată cu preluarea Hong Kongului şi Macao, în 1999, a început să pună la grea încercare doctrinele economico-politice potrivit cărora, pentru ca o ţară să fie capabilă de o puternică şi sănătoasă dezvoltare economică, numai sistemul capitalist dublat de democraţie, ca formă de guvernare, e singura combinaţie posibilă. 
  
China este ţara cu cele mai atractivă economie, în creştere constantă din 1978, anul în care partidul unic comunist a decis liberalizarea ei, punând accent pe investiţii şi exporturi. Produsul intern brut aşează China pe locul doi în lume, după Statele Unite, cu o cifră de aproape 5 trilioane de dolari.  
  
Degeaba am schimbat regimul politic, degeaba am schimbat continentele, când vine vorba de cumpărături, pe orice pui mâna în Statele Unite, totul este „Made in China“. Nimic nu mai pare un teritoriu protejat. Toate firmele de prestigiu au lăsat în urmă atelierele şi fabricile din Ecuador, Mexic, Guatemala, Honduras, Sri Lanka şi s-au mutat în China. La Macy’s, cele mai vândute cizme au fost cele din cauciuc, care le imită perfect pe cele de călărie şi, evident, sunt „Made in China”; la fel ca şi punga de hârtie lucioasă şi roz pe care scrie, cu litere aurii, numele celei mai apreciate firme care deserveşte publicul feminin: Victoria’s Secrets. 
  
China nu-şi permite să greşească în contextul economic actual. Poziţiile pe care le deţine în prezent sunt consolidate şi datorită unor măsuri guvernamentale ca cea care intră în vigoare foarte curând, în 1 februarie, şi se referă la jurnaliştii economici ce relatează despre bursa chineză. Potrivit acestei măsuri, doar jurnaliştii cu minim doi ani de experienţă în zona economică au voie să relateze despre bursă, iar editorii ştirilor economice trebuie să aibă cel puţin cinci ani vechime în domeniul. În acest fel guvernul de la Beijing doreşte să se asigure că acţiunile în derulare pe bursă vor fi protejate de fluctuaţii cauzate de zvonuri. Măsura, care poate se încadrează în intervenţionismul unui regim totalitar, se justifică în contextul în care bursele din Shanghai şi Shenzhen la un loc formează cea mai mare piaţă, la nivel mondial, pentru companiile care îşi fac oferta publică pentru prima dată. 
  
Dintre aceste companii, cele care s-au remarcat în ultimii doi ani sunt cele care fabrică panouri solare, China devenind cel mai important jucător în multe din componentele acestei industrii, în primul rând datorită subvenţionării eficiente pe care guvernul chinez o practică. Cu doar o săptămână înaintea vizitei oficiale pe care preşedintele chinez Hu Jintao o va face la Washington, Barack Obama a semnat un document potrivit căruia panourile solare necesare Departamentului Apărării vor fi de producţie internă, americană, chiar dacă în acest fel costurile s-ar putea să fie mai mari. Departamentul Apărării foloseşte panouri solare în toate zonele în care soldaţi americani sunt angajaţi, fiind o modalitatea sigură şi autonomă de gospodărire a resurselor necesare vieţii într-o zonă de conflict, fără a depinde de cineva. 
  
* * * 
  
În 2009, cu ocazia vizitei în China, Preşedintele american a promis o simplificare în procedura acordării de vize pentru studiu studenţilor chinezi care doresc să studieze în Statele Unite. Acest fapt a făcut ca numai într-un an numărul chinezilor care aleg SUA ca destinaţie academică să crească cu 27,5 %. Cei mai mulţi dintre studenţii chinezi provin din rândurile a trei universităţi: Universitatea Peking, Universitatea Tsinghua şi Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie a Chinei.  
  
Cei aproape un milion de studenţi chinezi care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ american, la toate nivelurile, ajung să fie acceptaţi datorită efortului depus de firme de consultanţă la care aceştia apelează. Prea puţini dintre tinerii chinezi reuşesc sa facă singuri curte unei universităţi americane şi sa fie acceptaţi datorită efortului personal depus. Dosarele celor care doresc să studieze în SUA sunt realizate cu scrupulozitate de firme de consultanţă care funcţionează legal în China. Pentru serviciile lor, acestea percep între 20.000 şi 50.000 RMB, echivalentul a 3.000-7.500 de dolari americani. Deţinute de chinezi care la rândul lor au studiat în SUA, aceste firme de consultanţă se implică într-o paletă întreagă de lucruri, de la descoperirea unui program academic care să corespundă cu cerinţele studentului - client, până la efectiv completarea documentelor online necesare pentru a aplica la o universtate americană, completarea documentelor necesare obţinerii de viză şi chiar cumpărarea de bilet de avion până la destinaţie. Firmele de succes sunt cele care reuşesc să trimită cât mai mulţi studenţi chinezi în SUA, iar numele lor este cunoscut de clientela interesată.  
  
Schimbul de informaţii între studenţii plecaţi la studii şi colegii rămaşi în China se face prin Renren (în traducere reţeaua din campus), un fel de facebook chinezesc, folosit în special de studenţii din universităţile chineze şi care numără peste 40 de milioane de utilizatori.  
  
Studenţii chinezi nu discuta politică niciodată, nici despre a lor dar nici nu comentează chestiuni la ordinea zilei care se întâmplă în Statele Unite sau aiurea, în lume. Wei –Wei Wang este bursieră Getty, în jurnalism, originară din Taiwan dar care îşi desfăşoară activitatea la Beijing. În articolele ei a povestit lumii întregi despre o serie de clădiri aparţinând unor foste fabrici dezactivate şi care, ani la rândul au fost folosite, cu acordul autorităţilor, ca spaţii - galerii şi studio de către tineri artişti chinezi. În timp zona a devenit cunoscută sub numele de 798 Art District şi un fel de magnet pentru o nouă elită, un nucleu al tinerei generaţii care însă a fost rapid etichetată de către aceleaşi oficialităţi ca fiind „tineri furioşi”. Drept urmare, zona a fost culcată la pământ, distrugându-se o serie de graffitti şi alte forme de artă urbană. Numeroşi artişti care au încercat să-şi protejeze operele au fost arestaţi şi sunt în continuare închişi, chiar şi la această oră, pentru nealinierea lor.  
  
China defineşte în acelaşi timp două entităţi: guvernul şi poporul. Suprapunerea nu mai este perfectă.  
  
Ioana MOLDOVAN*, Los Angeles, 31 ianuarie 2011 
  
------------------------------ 
  
 
  
* Ioana Moldovan este bursier Fulbright la School of Theater din cadrul University of Southern California, Los Angeles. (n.r.) 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Despre China - informaţii culese din lucrările de semestru ale unei colege / Ioana Moldovan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 32, Anul I, 01 februarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioana Moldovan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioana Moldovan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!