Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Vizual > Mobil |   


Autor: Tatiana Scurtu Munteanu         Publicat în: Ediţia nr. 871 din 20 mai 2013        Toate Articolele Autorului

DELFT, oraşul regal olandez cu 600 de monumente istorice
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Olanda e o ţară pe cât de mică pe atât de spectaculoasă, în care omul şi-a ajutat şi protejat mediul în care locuieşte, i-a dat o formă şi o cadenţă, iar istoria a trecut peste aceste ţinuturi îmbogăţindu-le cu arhitectură inedită şi multă culoare.  

Delftul este oraşul în care principele Wilhelm de Orania, făuritorul Ţărilor de Jos, şi-a mutat reşedinţa în 1572 şi a fost înmormântat la scurt timp tot aici. Supranumit capitală a porţelanului olandez, Delftul este un orăşel din sud-vestul Olandei, cu o pupulaţie de aproximativ 100.000 de locuitori, ce datează încă din secolul al XIII-lea şi pare neschimbat, mărturie fiindu-i edificiile conservate atât de bine, în ciuda războaielor, a revoltelor şi a incendiilor care au cuprins oraşul de-a lungul istoriei.  

Pe lângă celebrul său bleu al ceramicii şi al porţelanului antic, clasic sau modern, Delftul cuprinde în paletă şi alte culori, cum ar fi albul, verdele, galbenul, negrul, roşul-cărămiziu sau policromia farfuriilor, a zidurilor şi a faianţei. Este un oraş pestriţ cu multe canale şi podeţe, scuaruri şi faţade frumoase, magazine de artizanat care îţi iau ochii şi îi învăluie în strălucire. Centrul cuprinde mai multe monumente impozante: Biserica Nouă, construită în 1381, cu un turn de aproape 109 metri şi 16 ferestre cu vitralii, este şi necropola casei regale. Vizavi, în Piaţa Makt, se află clădirea primăriei (1618-1620), un exemplu al stilului renascentist olandez, care a fost ridicată în jurul unui turn din secolul al XIII-lea, o fostă închisoare. Îndepărtându-ne, spre Cimitirul Duhului Sfânt, găsim cea mai veche biserică din Delft, construită în 1240. Interiorul Bisericii Vechi a fost restaurat în 1548 şi are 27 de vitralii deosebite. Aici îşi dorm somnul de veci mai multe personalităţi ale locului, printre care şi faimosul pictor Johannes Vermeer, unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentaţi ai stilului baroc şi autorul tabloului Fata cu cercel de perlă (1665). Sf. Agatha a fost cea mai mare mânăstire din interiorul cetăţii medievale a Delftului. Din secolul al XVI-lea clădirea mănăstirii a fost reorganizată, o parte a acesteia devenind rezidenţă regală, loc în care a şi fost omorât prinţul de Orania în 1584. Astăzi la Prinsenhof a fost amenajat muzeul municipal de pictură.  

Centrul de Ştiinţăface parte din Universitatea Tehnică din Delft şi este găzduit într-o clădire din 1911. Vizitatorii pot încerca aici diverse modele experimentale care aparţin domeniului de cercetare al universităţii. Ajungând la Fabrica Regală de ceramică înfiinţată în 1651, aflăm că este ultima rămasă din secolul al XVII-lea. Ceramica de aici este încă pictată în întregime manual. Procesul tehnologic poate fi urmărit, dar şi întreaga colecţie de suveniruri. Printre instituţiile culturale ale oraşului, este de remarcat Muzeul de Stat de Arme, aici se găseşte o colecţie nepreţuită de arme vechi. Călătorii ajunşi în Delft vor avea ocazia unică de a vedea exponate de valoare. O altă atracţie a oraşului este Poarta de Est, Oostpoort, construită în jurul anului 1400, singura care a mai rămas din vechile ziduri ale cetăţii.  

Există multe proverbe despre toleranţa şi politeţea locuitorilor acestui oraş. În Delft, ca nicăieri în lume, există mulţi apărători ai animalelor. Turiştii care se plimbă prin oraş cu haine de blană sau de piele naturală pot provoca populaţiei autohtone reacţii negative, de dispreţ. Chiar dacă localnicilor din Delft le place să se relaxeze sau să se distreze, în restaurantele locale nu se dansează. Pe de altă parte olandezii din această regiune, dar nu numai, sunt primitori, tratând turiştii ca pe nişte oaspeţi ai caselor lor, mereu zâmbitori şi dispuşi întotdeauna să ajute. Sâmbăta este considerată zi de piaţă, toată lumea din mediul urban merge la piaţă să cumpere peşte proaspăt, brânză, legume şi fructe. Fermierii şi pescarii se adună aici din împrejurimi, astfel încât diversitatea produselor este foarte mare. În afară de brânză olandeză, heringul este de asemenea considerat un produs popular şi oamenii din Delft îl pot mânca în fiecare zi. Bucătăria naţională se distinge prin simplitate, ea poate fi denumită şi rurală, aşa cum am putea spune şi despre cea românească, de altfel. Principalele feluri de mâncare conţin peşte şi legume.  

Mijlocul de transport cel mai popular din Delft şi în întreaga ţară este bicicleta. Florile sunt ieftine şi de o diversitate rar întâlnită, cunoscute fiind tradiţionalele lalele. Peste tot în Olanda putem vedea imagini ale morilor de vânt, spectaculos conservate şi întreţinute, unele dintre acestea depăşind cu uşurinţă jumătate de mileniu, dar locuibile încă, precum şi vestiţii saboţi de lemn, găsiţi astăzi de la dimensiunea unu suvenir de buzunar şi până la a unei bărcuţe.  

Dacă în Târgu-Jiu se înalţă Coloana Infinitului, pentru Paris reprezentativ este Turnul Eiffel, Atomul este simbol al Bruxelles-ului, New-York-ul are binecunoscuta Statuie a Libertăţii, la intrarea în Delft vom găsi o inimă de sticlă albastră, ce simbolizează ceramica autohtonă. Aceasta arată că Delftul este un oraş modern, într-o armură veche, dar srtălucitoare.  

Referinţă Bibliografică:
DELFT, oraşul regal olandez cu 600 de monumente istorice / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 871, Anul III, 20 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Tatiana Scurtu Munteanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!