Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aniversari > Mobil |   



DEDICATIE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Articol scris de Zaharia Bonte - Bruxelles  

mai 2009  

Cu Octavian D. C. ne-am cunoscut în spaţiul virtual, unde am şi rămas: cunoştinţe, parteneri de dialog şi polemici, prieteni - prieteni virtuali, dar adevăraţi - şi fraţi în credinţă. Calitatea de frate e cea pe care o simt mai arzândă, prietenia o cultiv - o cultivăm - în fiecare zi, iar cea de polemist… cam de câte ori se iveşte ocazia. Nu ştiu ce i-a vorbit în mod deosebit din scrierile mele, că scriu rar, cuminte şi aşezat şi vrednic de admirat… şi mai ales nu public, sau public tot mai rar. Scriu însă din belşug ’cimilituri’ şi tot felul de note pe apucate şi pe păţite ori pe introvertite, din acelea pe care le fac, dar care nu le plac românilor; de unde ar fi să le placă americanilor, iar românilor americani nici pe atât.  

Iar dacă ar fi s-o spun pe cea dreaptă, aş recunoaşte aici, pe hârtie că atunci când mă încearcă vreo pizmă prin valurile vieţii, văd - evident că o văd în ceaţă - barca aceea de care nu ştiam şi pe care n-o visam, atunci când cei din generaţia mea treceau Dunărea cu ea şi apoi Atlanticul… Dar oricum, nu m-aş fi năpustit printre gloanţe şi obuze !  

 

Un prieten bun în America era oarecând o mare comoară, azi e tot pe atâta, oriunde l-ai găsi, aşa că ţin mult la Octavian, la lucrurile care ne apropie şi caut mereu altele noi; asta şi pentru că el a ajuns şi a reuşit în America; iată că un fericit prilej s-a şi ivit:  

În familia lui a poposit in dimineata zilei de 19 mai, 2009, un îngeraş de fetiţă ! Acum să nu mă întrebaţi dacă era dimineata la noi sau la ei, că am început să le amestec, la gândul că aş fi putut răzbi şi eu; aşa că vă voi povesti ceea ce stiu mai bine, că am aflat mai de demult…  

Octavian s-a născut, a copilărit şi s-a maturizat în Bihorul vecin mie. America l-a fascinat şi l-a atras pe când era cu sufletul sfâşiat de durerea pierderii tatălui său, prin anii ’97, dar n-au putut America şi Cordilierii şi Arizona cu Canioanele lor, cu soare, căldură şi răcoare, să-i răcorească pe deplin nici dorul, nici durerea unui suflet vajnic de român. Octavian a rămas un veşnic căutător. Am citit că a scris undeva să se fi bucurat copilăreşte şi atunci când m-a găsit şi pe mine în partea aproape opusă a globului pământesc, aşa că am rămas tot vecini: de la Oradea la Satu Mare sau din Arizona la Bruxelles… Când m-a apelat pentru prima dată, suferea iarăşi aceeaşi durere pricinuită de vremelnicia şi neputinţa triumfului vieţii pământeşti în faţa morţii - soţia lui pierduse prima sarcină.  

Că oriunde ai fi în lumea aceasta - şi America nu face excepţie - viaţa umană este vremelnică şi marcată de suferinţă. De aceea credinţa, pe care am căpătat-o deopotrivă, ca dar ceresc, ne este idealul cel mai de preţ pentru care luptăm, pe care îl păstrăm nealterat şi de mare preţ. În acest spirit am scris şi publicat eseurile despre Nicolae Moldovan, Octavian Paler…, de unde mi-a găsit el urma.  

dsc02749Ziceam că i s-a născut lui Octavian o fetiţă, cred eu ’un mesager anticriză’; şi dacă avem în vedere că la Naşterea Mântuitorului au venit din Răsărit nişte magi să-I aducă daruri Pruncului nou născut, mă gândesc că prinţesei lor mi-aş putea îngădui să le duc în zbor - prin spaţiul virtual, că în el am rămas - şi darul meu de bunic şi să mi-o alătur pe Janice celor şase, in curând şapte, nepoţei ai mei.  

 

CASA CU ZÂMBET  

 

Casa cu zâmbet şi soare şi vorbe domoale;  

Toţi calcă pe vârfuri să nu mi te scoale  

Pe tine, prinţesă, ce bine-ai venit,  

În casa cu nou răsărit !  

 

E soare şi multă căldură,  

Veselia şi harul casa umplură;  

Cum pot să citesc pe chipul ceresc,  

Bucuria, lumina, curajul, ce toţi îti doresc ?  

 

 

Ca magii, cu daruri, de pretutindeni venim  

La casa-n lumină… să vă împărtăşim  

Bucuria ce Domnul vouă v-a dat,  

Rodul iubirii binecuvântat.  

 

Un sol de iubire  

Îmbrăcat în inul subţire,  

Un zâmbet de mai pe al vostru plai  

În casa voastră cu soare, zâmbet şi cu alai !  

 

*****  

 

Că nu-s bucuriile vieţii şi nici orele dimineţii  

Mai duioase ca pruncii făcuţi în anii tinereţii  

Ferice este de oricine tolba şi-o umple cu ei  

Iar voi, Roxi şi Tavi, şi fericitul vostru temei…!  

 

Ziceam că îi ştiu pe Octavian şi pe Roxana Curpaş ca pe nişte căutători de comori, comori aşezate în vase de lut, căutători adică, de suflete sensibile, iubitoare de arta cuvântului, aşa cum sunt şi ei. Nu mi-a fost încă dat, dar sunt sigur că dacă m-as număra printre participanţii la o sindrofie literară în casa lui,… l-aş auzi recitând cu voce de bariton:  

« Venisem flăcău de pe Crişuri/ Cu sufletu-n trei învelişuri:/ De jale, de dor…  

de libertate’(sau poate de literatură) ! »  

Şi asta pentru că este nu doar un talentat şi harnic cronicar literar, cunoscător şi păstrător al limbii străbune, ci şi un luptător şi un factor şi un sol al găsirii şi al strângerii laolaltă a multor fii ai neamului împrăştiaţi prin lumea largă, suflete sensibile ce se mângâie şi se încurajează reciproc, prin puterea cuvântului rostit răspicat, scris frumos.  

Venit parcă din epoca patriarhală, pentru Octavian, familia trebuie sa fie mare, unită şi întregită. Aş putea spune că în Suveranitatea Lui nelimitată, Dumnezeu i-a îndeplinit doar în parte dorinţa; asemeni patriarhului Avraam, prieteul meu l-a pierdut pe tatăl său încă de tânăr, aşa cum şi părintele soţiei lui i-a părăsit pentru plaiuri mai bune, cereşti, de mulţi ani de zile.  

janice 1Pe mica prinţesă o întâmpină în Arizona, plaiul cel mai însorit din toată America, alături de mama si tata, fericiţii părinţi, cele două bunici, unchi, mătuşi, verişori, biserica unde tatăl ei este prezbiter, că familia trebuie să fie mare, unită, să locuiască aproape… Familia trebuie să fie şi biserică şi biserica trebuie să fie familie.  

Şi noi suntem aproape, noi, cei pe care Octavian ne-a găsit, ne-a preţuit şi ne stimează, vrea să ne aibă în juru-i în spatiul nostru comun, fie şi virtual, moştenirea străbună: literatura creştină, morala şi cultura iudeo-creştină.  

Ne bucurăm cu tine, prieten drag, ne bucurăm de fiica ta. Te întâmpinăm în numele Domnului, Janice, şi iţi descifrăm zâmbetul, gânguritul: Domnul fie lăudat !  

 

Referinţă Bibliografică:
DEDICATIE / Octavian Curpaş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Octavian Curpaş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!