Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Simona Botezan         Publicat în: Ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012        Toate Articolele Autorului

De vorbă cu Eugen Lucan - Membru al Comitetului Economic Social European de la Bruxelles
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
De vorbă cu o Personalitate a Anului 2011 despre România Europeană  
  
Interviu cu domnul Eugen Lucan, Membru al Comitetului Economic Social European de la Bruxelles 
  
În data de 24 noiembrie 2011, centrul ArCub a marcat Ziua Europeană a Concurenţei şi Competivităţii în România. Evenimentul organizat de EUROLINK- House of Europe, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui Uniunii Europene, a avut ca scop recompensarea unor personalităţi din Europa şi din România pentru efortul de apropiere a societăţii româneşti de principiile, valorile şi standardele europene. Festivitatea de decernare a premiilor "Personalitatea anului pentru o Românie Europeană" s-a bucurat de prezenţa ASR Principele Radu al României şi a preşedintelui Emil Constantinescu. În cadrul aceleiaşi festivităţi s-au decernat Diplomele de Excelenţă pentru Jurnalism European. 
  
Una dintre Personalităţile Anului 2011 pentru o Românie Europeană este domnul Eugen Lucan, Vicepreşedintele Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali, reprezentant al României în Comitetul Economic Social European de la Bruxelles. Eugen Lucan este specialist în economie socială şi preşedinte-fondator al Asociaţiei ANGEL, care dezvoltă programe de asistenţă socială şi intervenţie pentru persoane aflate în situaţii de sănătate sau financiare precare, persoane fără un loc de muncă sau familii fără adăpost. 
  
În luna septembrie a anului curent, Avizul SOC 408 Homelessness, avându-l ca raportor pe Eugen Lucan, a fost votat în plenul secţiunii SOC a Comitetului Economic Social European cu o majoritate covârşitoare (84 de voturi pentru, 4 abţineri şi un vot împotrivă). Raportul precizează că 30 de milioane de cetăţeni ai UE suferă din cauza spaţiului insuficient şi a condiţiilor precare de locuit, care-i expune la un anumit risc de sărăcie şi excluziune socială. Unul din şase europeni afirmă că este dificil să-şi plătească costurile cotidiene ale întreţinerii locuinţei, iar 26% dintre cetăţeni consideră că o locuinţă decentă este prea scumpă în societatea noastră. Avizul a fost postat pe site-ul Asociaţiei ANGEL www.angel.org.ro pentru a da posibilitatea celor interesaţi să adauge amendamente şi comentarii. 
  
Dacă înainte de 1989 motivele politice erau cele care-i determinau pe români să ia calea exilului, după 1990 motivele care stau la baza emigraţiei sunt economice şi sociale. Domnul Eugen Lucan a avut amabilitatea să-mi răspundă la câteva întrebări legate de problemele românilor din diaspora, locul şi rolul României în Uniunea Europeană şi în lume.  
  
1. Felicitări pentru activitatea bogată şi diversă pe care o desfăşuraţi şi pentru premiul pe care l-aţi obţinut în luna noiembrie! Vă rog să ne spuneţi cum arată România Europeană şi ce reprezintă pentru cariera dumneavoastră distincţia “Personalităţile Anului pentru o României Europeană”?  
  
Eu sunt un om foarte optimist, eu văd pentru România o poziţie centrală în context European: din punct de vedere politic, economic, social, cultural-spiritual, educaţional, moral şi ştiinţific. Ar trebui să luăm în considerare faptul că portofoliul comisarului cu cel mai mare buget european este al domnului DACIAN CIOLOŞ, Comisar al Agriculturii şi al Dezvoltării Rurale în UE. 
  
Semnificativ şi simbolic, cred eu, cele două litere RO care reprezintă abrevierea tării noastre se află postate central (ca silabă) în cuvântul EuROpa. Poziţia politică pe care o are România în UE ar trebui să se reflecte în toate domeniile. În 2011 creşterea economică din România a fost dată de rezultatele foarte bune din agricultură. Eu zic să fim optimişti, e un semn că Natura ne susţine! 
  
Acest premiu a fost o surpriză şi pentru mine. În primul rând nu ştiam că există această disctincţie în Romania şi în al doilea rând este o premieră faptul că la categoria “Oficiali ai instituţiilor europene” aceasta a revenit pentru prima dată unui consilier CESE. În 2010 disctincţia la această categorie a fost acordată eurodeputatului Petru Luhan din Parlamentul Europei. Faptul că ea a revenit în 2011 unui consilier în Comitetul Economic şi Social European reprezintă o confirmare a faptului că societatea civilă din România este bine reprezentată în acest for european şi că oferă un nivel de expertiză şi poate chiar de influenţă politică similar celorlalte instituţii europene. Eu sunt ferm convins că de fapt toate organizaţiile şi toţi cei care în 2006 şi în 2010 au susţinut candidatura mea în acest for europen merită fiecare în parte această distincţie.  
  
Pentru mine acest premiu este un mare “MULŢUMESC!” oferit tuturor acelora pe care i-am întâlnit în cariera mea profesională şi în special celor care m-au susţinut şi cu care am colaborat. Multumesc unui vechi Prieten care m-a învăţat cu aproape 20 de ani în urmă cum să sper, să cred şi să acţionez pentru a da sens şi valoare Vieţii. 
  
Aş dori să mulţumesc EuroLink, care a oferit disctincţia, precum şi societăţii civile româneşti pentru această apreciere. Multumesc colegilor de la CRED şi CERES (www.economiesociala.net), echipei şi tuturor partenerilor Asociaţiei ANGEL, fără ei nu aş fi reuşit! Multumesc tuturor celor care mi-au fost alături când am avut cel mai mult nevoie de sprijin: mulţumesc organizaţiilor sindicale din România (în special domnilor: Petru Dandea, Sabin Rusu, Dumitru Fornea, Sorin Stan, Minel Ivaşcu), mulţumesc CNASR şi în special lui Ovidiu Haidu de la FNASR, mulţumesc tuturor!  
  
Multumesc instituţiei prezidenţiale şi domnului preşedinte Traian Băsescu, Ministerului Muncii, Reprezentanţei României din Bruxelles, Comisiei şi Consiliului UE, în special ambasadorilor ţărilor membre în COREPER II care au validat numirea mea în CESE. Aş dori să mulţumesc şi următoarelor organizaţii internaţionale care m-au susţinut în această perioadă: E.N.S.P. cu sediul în Bruxelles, I.S.A. cu sediul în Londra şi Asociaţiei Internaţionale a Asistenţilor Sociali din SUA. Multumesc UGIR, în special domnului Ştefan Valrvalfi. Aş dori să mulţumesc tuturor celor care deşi m-au ajutat şi susţinut, nu îi cunosc personal sau au dorit să rămână anonimi.  
  
Mulţumesc tuturor colegilor din CESE! Cred că oricare dintre ei merită acest premiu!  
  
Această distincţie arată că la eforturi considerabile puse în slujba celor pentru care activezi, când promovezi idei europene noi, cum ar fi de exemplu “economia socială”, mai devreme sau mai târziu vor apărea şi aprecieri. În sinteză, aş defini “reţeta” acestui succes ca o rezultantă sinergică dintre perseverenţă, optimism, entuziasm, experienţă, dăruire faţă de ce faci sau faţă de oamenii pentru care lucrezi, parteneriat, inovaţie şi chiar şansă. 
  
2. Aveţi o carte de vizită impresionantă - sunteţi diplomat european, preşedinte –fondator al Asociaţiei ANGEL; membru fondator al asociaţiei ASCENDENT şi faceţi parte din conducerea acesteia şi a Asociaţiei ARHETIP. Care au fost modelele şi reperele dumneavoastră? De ce aţi ales munca în slujba comunităţii? 
  
Îmi plac Oamenii şi îmi place să-i ajut. E o provocare să-i ajuţi tocmai pe cei care aparent au şanse mai puţine în viaţă. Cred că asta face parte din destinul meu. 
  
Binele, Compasiunea şi Justitia Socială ca valori, le-am ales ca repere în activitatea mea. Mă încurajează mesajul lui Dalai Lama care afirmă: “Fii BUN ori de câte ori e posibil. Şi e posibil întodeauna.”  
  
Înainte de a fi consilier european, sunt mai întâi asistent social. Sunt unul din promotorii Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România - www.cnasr.ro a standardului profesiei de asistent social şi a liberei practici, ca formă de exercitare a profesiei în sistem liberal în România. Sunt adeptul teoriei potrivit cpreia cei mai buni experţi, consultanţi sau traineri în asistenţă socială sau în programele de promovare a bunăstării sunt mai întai cei mai buni practicieni.  
  
Prin activitatea pe care o desfăşor am căutat să înţeleg omul şi în special persoanele aflate în nevoie, din mai multe perspective şi uneori simultan, îndeplinind pe rând şi ierarhic diferite atribuţii şi funcţii: voluntar, educator social (Terre des Hommes Elveţia), asistent social (centrul maternal Sinergii, Fundaţia Familia şi Ocrotirea Copilului, Asociaţia CRED, Medicines sans Fronteieres Belgia), coordonator (Centrul de Consiliere Mamă-Copil), manager programe sociale, trainer, preşedinte executiv (Asociaţia ANGEL), evaluator-supervizor (Fondul Român de Dezvoltare Socială, FDSC, CRCR, consultant & trainer (World Learning, World Vision), vicepreşedinte Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România, membru în CESE, membru în biroul secţiunii SOC a CESE, membru al grupului de economie socială al CESE, membru în grupul de monitorizare politic CDR&CESE (Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social European). 
  
Am activat şi am colaborat în multe organizaţii neguvernamentale sau administrator de fonduri, reuşind să acoper prin activitatea mea aproape toată paleta de servicii sociale: de la centre de zi, centre de consiliere, centre maternale, apartamente sociale pentru tineri, reţele de asistenţi maternali, adăposturi de urgenţă, programe de educaţie şi prevenire până la programe de educaţie continuă a adulţilor, programe de formare, evaluare şi supervizare, programe de advocacy. Sunt co-autor al Manualului Lucrătorului Social din România editat de UNICEF.  
  
În cariera mea am activat în aproape toate tipurile de programe şi am acompaniat social aproape toate tipurile de beneficiari aflaţi în nevoie. Interesele oamenilor simpli şi a beneficiarilor cu care am lucrat sau lucrez am urmărit să le promovez atât în activitatea mea cotidiană cât şi în legislaţia naţională şi europeană. 
  
3. Pe pagina dumneavoastră web www.eugenlucan.eu am remarcat un motto: “Unity in Diversity”, pe care eu îl asociez cu definiţia multiculturalităţii, o temă de mare interes şi actualitate pentru politicienii americani. Ce reprezintă pentru dumneavoastră unitatea în diversitate?  
  
Unitate în Diversitate reprezintă acel ansamblu de valori universale care sunt Binele, Frumuseţea, Armonia, Înţelepciunea, Bunătatea, Iubirea, Compasiunea, Libertatea, Curajul, Adevărul care se exprimă, axiologic vorbind, plenar ca principiu unitar al Perfecţiunii Totului, dar care iau forme particulare în funcţie de spaţiu, cultură sau context. Aş putea afirma de exemplu că Sfinxul din Bucegi este în esenţă la fel de frumos şi misterios precum Stonehenge din UK sau Grand Canyon din SUA. 
  
Eu cred că raportarea nu trebuie să se oprească doar la contextul multiculturalităţii, aceste valori axiologice cred că sunt valabile de exemplu şi în spaţiul social: Binele ca valoare sau Bunăstarea se pot manifesta divers chiar şi în plan economic sau social prin mai multe idei de afacere sau mai multe tipuri de programe sociale adaptate la un context comunitar, uman, local sau social particular. 
  
Derapajele apar când, deşi există o diversitate de forme de exprimare în diferite planuri, nu există un fundament de valori şi promovăm o cultură, idei sau programe pentru interese meschine sau prea personale, din orgoliu sau egoism, răzbunare, ură, indiferenţă sau din alte motivaţii care nu au legatură cu Binele sau Armonia generală. Acest “Unity in diversity” ar trebui să confere o Unitate în Spirit locuitorilor acestei planete care să ne ajute să trăim cu toţii mai responsabili, mult mai bine, în armonie unii cu alţii precum şi cu Natura care ne găzduieste cu atâta generozitate, bunăvoinţă şi chiar îngăduiţă. Ori, eu cred că atunci când în diversitate oamenii vor înţelege aceste valori unitare şi fundamentale ele existenţei, vom face mari progrese ca umanitate în mod global. La urma urmei, eu cred că respectând aceste valori, respectăm Viaţa şi legile ei intrinseci de a fi. 
  
4. Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre Asociaţia Angel, iniţiative Angel de succes şi ce proiecte inedite derulaţi acum? 
  
Misiunea Asociaţiei ANGEL este de a promova bunăstarea şi armonia copilului, individului, familiei si a comunităţii, de a promova drepturile omului, protecţia mediului, valorile culturale şi spirituale. Asociaţia ANGEL ajută persoane în situaţii de dificultate, indiferent de natura şi cauza acestora, pe teritoriul naţional şi în afara lui. 
  
O initiativă inedită şi pentru diaspora românească este ziarul electronic al asociaţiei care are peste 2000 de abonaţi la newsletter (AngelPress). Acest cotidian electronic îl găsiţi pe www.angel.org.ro şi are o secţiune ROmania unde promovăm personalităţile şi valorile româneşti din ţară sau de pe mapamond. Americanii, deşi au o industrie aviatică înfloritoare, pot descoperi aici de exemplu că primele invenţii în acest domeniu au fost făcute de românii Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau Henri Coandă. (Mai multe detalii găsiţi aici: http://www.angel.org.ro/mod_noutati_stiri-71-407--ROmani-celebri-sau-cand-uneori-e-martor-doar-tacerea) 
  
Ca să raspund la ultima parte a întrebării pot spune că în momentul de faţă ne focalizăm în special către programe sociale, derulăm servicii social-comunitare în sprijinul familiilor şi adulţilor străzii. Construim o casă socială pentru 8 copii ai străzii lângă Bucureşti şi avem un Centru de Urgenţă pentru persoane fără adăpost la Tg.Neamţ. Mai multe detalii despre programele asociaţie găsiţi pe www.angel.org.ro în secţiunea Programe. Aceste două programe sociale au constituit modele de bună practică în urma cărora am propus conducerii CESE avizul SOC 408 Homelessness, care după cum ştiţi a fost deja votat de membri în unanimitate. Pornind de la programe în derulare şi de la date factuale, să iniţiezi o dezbatere şi o legislaţie adecvată la nivel european în benenficiul celor mai dezavatajate categorii de persoane, reprezintă în opinia mea un rezultat bun. Aceasta face parte din mandatul pe care mi l-am asumat în faţa beneficiarilor cu care lucram şi a societăţii civile din România.  
  
5. Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră la Bruxelles? Care sunt cele mai importante proiecte pe care le-aţi susţinut în calitate de membru al comisiei SOC Employment, Social Affairs and Citizenship?  
  
Analizez documentele europene şi avizele CESE. Pregătesc amendamente atunci când e cazul. Particip la grupurile de lucru care redactează drafturile proiectelor de aviz care vor fi supuse adoptării. Mă întâlnesc cu reprezentanţi ai unor reţele europene a ONG-urilor în funcţie de tematica grupurilor de lucru în care sunt implicat. Diseminez informaţia pe site-ul organizaţiei sau pe blogul-urile personale pentru a primi feedback-uri de la organizaţiile din ţară. Această muncă nu e numai la Bruxelles, o pregătire adecvată o realizezi şi ăn ţară. Cea mai importantă contribuţie o ai atunci când eşti raportor al unui aviz European care se elaborează în cadrul Comitetului.  
  
Cele mai importante proiecte sunt avizele din cadrul secţiunii SOC (Employment, Social Affairs and Citizenship) la care am fost raportor şi care au fost adoptate cu majoritate în sesiunile plenare ale CESE. Acestea sunt: 
  
• SOC 335 Mediile fără fum de tutun în care atrag atenţia, în calitate de raportor, că peste 19.000 de cetăţeni europeni mor prematur în Europa datorită expunerii la fum de tutun secundar (sau cum mai este denumit: fumat pasiv) şi că e nevoie ca în legislatia europeană să existe un grad mult mai mare de protecţie în special pentru copii, adolescenţi şi tineri, precum şi pentru muncitorii care lucrează în industria hotelieră şi de divertisment. 
  
• SOC 408 Homelelessness este un aviz din proprie initiaţivă cu o largă participare românească având preşedinte de grup, expert şi raportor români. Am avut plăcerea să facilitez şi o expoziţie a unui artist român, Vasile Gabi Grama de la Asociaţia SAMUSOCIAL, în cadrul unor audieri publice pe care le-am avut la Bruxelles pe această temă. În acest aviz în calitate de raportor am sugerat CESE să recomande Comisiei şi instituţiilor europene extinderea şi focalizarea fondurilor structurale (FSE+ERDF) către analiza fenomenului persoanelor fără adăpost (homelessness) şi, în special, pentru construirea de locuinţe permanente în fiecare localitate şi ca politicile de combatere a sărăciei destinate persoanelor fără locuinţă, să se evidenţieze valoarea dreptului la locuinţă ca un drept fundamental. E nevoie să se dezvolte o strategie europeană ambiţioasă privind eradicarea fenomenului social al persoanelor private de adapost (homelessness) care să sprijine statele membre în dezvoltarea unor strategii naţionale eficiente. 
  
Aceste avize au fost deja publicate în Monitorul Oficial al UE. Le puteţi găsi pe site-ul CESE: http://memberspage.eesc.europa.eu/Detail.aspx?id=2021513&f=2&s=0&o1=0&o2=0&o3=0&inst=CES&co=RO  
  
6. Ce părere aveţi despre introducerea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români din diaspora? Consideraţi că legea, în forma actuală, întruneşte condiţiile de siguranţă necesare, astfel încât voturile prin corespondenţă să nu poată fi fraudate? 
  
Din câte ştiu în prezent, doar cel mult 5% -10% dintre românii aflaţi în străinătate pot vota, şi asta din cauza distanţelor foarte mari până la secţiile de vot. În opinia mea acest proiect ar putea rezolva problema distanţelor şi va oferi tuturor şansa de a vota aşa cum le dictează conştiinţa. Eu cred că orice român din diaspora trebuie să aibe şansa să voteze. 
  
Politicienii aleşi şi de ei, îi vor determina sau nu să se întorcă în ţară sau să rămână mai departe să muncească şi să trăiască în străinătate. Reticenţa faţă de nesiguranţa evaluării corecte a voturilor reiese şi dintr-un sondaj Gallup realizat pentru Fundaţia Soros şi publicat în noiembrie 2011, 59% dintre români nu sunt de acord cu votul prin corespondenţă, iar 63% nu vor vot prin internet. Proiectul prezintă destule elemente de siguranţă de la momentul introducerii plicurilor în urne, dar nu oferă garanţii până la acel moment. Votul e secret când îl exerciţi în cabina de vot, prin votul exercitat prin corespondenţă acest element poate să dispară. Rezultatul corectitudinii evaluării voturilor depinde în opinia mea şi de secretariatele secţiilor consulare şi diplomatice care girează acest proces “al primirii votului prin corespondenţă”. Ar trebuie să fie prezente ONG-uri care să monitorizeze procesul inclusiv în etapa primirii corespondenţei, şi nu doar în ziua votării când se deschid urnele şi corespondenţa. Proiectul legii votului prin corespondenţă propus de către Teodor Baconschi a fost aspru criticat de către opoziţie. De asemenea, şi UDMR, partener al PDL în coaliţia de guvernare, se opune adoptării acestuia. Vom vedea dacă PDL va obţine majoritatea. 
  
7. Restricţiile de muncă impuse românilor de 11 dintre statele membre UE sunt o dovadă că nu toate ţările membre au acelaşi statut şi aceleaşi drepturi? Cât de mult contează “vocea” României în angrenajul European şi câtă “greutate” au propunerile româneşti? 
  
Eu le-aş numi şi un examen de maturitate al construcţiei europene în care trebuie să înveţi să-ţi respecţi şi partenerii aparent “mai mici”. Deşi România e ţară membră a UE, 9 din cele 11 state au dorit să notifice CE privind prelungirea restricţiilor de muncă după data de 01.01.2012. Nouă dintre cele 11 state membre care menţineau restricţii pe piaţa muncii au trimis notificări până la data de 31 decembrie: Marea Britanie (24 noiembrie), Irlanda (15 decembrie), Germania (21 decembrie), Belgia (22 decembrie), Franţa (23 decembrie), Luxemburg (22 decembrie), Malta (22 decembrie), Olanda (23 decembrie) şi Austria (22 decembrie). Celelalte două state, respectiv "Italia şi Republica Cehă au informat Comisia că vor aplica integral legislaţia UE referitoare la libera circulaţie a forţei de muncă începând cu data de 1 ianuarie 2012", potrivit informaţiilor precizate de CE.  
  
Comisia reaminteşte că "în orice caz, toate restricţiile care mai sunt în vigoare trebuie să fie abolite până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2013". Potrivit dispoziţiilor Tratatului de Aderare, restricţiile privind libera circulaţie a forţei de muncă din cele două state membre - România şi Bulgaria - ar fi trebuit să ia sfârşit, în principiu, odată cu data de 31 decembrie 2011 deoarece statul membru care restricţiona accesul la data de 31 decembrie putea să continue această restricţionare şi după această dată, pentru încă maximum doi ani, doar în cazul unor distorsiuni serioase pe propria piaţă a muncii sau a unor riscuri serioase în acest sens şi doar după notificarea Comisiei asupra deciziei de continuare a restricţionării. Problema e că nu se defineşte foarte clar ce înseamnă “distorsiune serioasă”. Notificarea trebuia să fie transmisă înainte de data de 1 ianuarie 2012, iar în absenţa ei se aplică automat legislaţia UE referitoare la libera circulaţie a forţei de muncă. Comisarul Andor are în vedere să prezinte comentarii asupra notificărilor primite de la statele membre şi asupra evaluărilor şi datelor prezentate de acestea în cadrul unei reuniuni viitoare a Consiliului miniştrilor UE de resort. 
  
Din punctul meu de vedere aceasta arată o slabă transpunere şi implementare a legislaţiei europene actuale cu privire la libera circulaţie a forţei de muncă şi în special în privinţa Directivei 2004/38/EC privind dreptul cetăţenilor europeni şi al membrilor familiilor lor de a circula şi de a-şi stabili resedinţa liber în Uniunea Europeană. La nevoie, Comisia ar putea să-şi exercite dreptul de a iniţia procedurile legate de încălcarea legislaţiei ("infringement") împotriva statelor membre care nu respectă această legislaţie. 
  
Există voci româneşti în Parlamentul Europei care luptă pentru drepturile muncitorilor români şi bulgari. Rezoluţia elaborată de Traian Ungureanu (PPE, PD-L) şi adoptată prin ridicare de mâini notează faptul că nu s-au înregistrat efecte negative în acele state membre care au permis accesul pe piaţa muncii a forţei de muncă din statele membre care au aderat în 2004 şi 2007. “Toate statele membre ale UE trebuie să permită accesul bulgarilor şi românilor pe piaţa forţei de muncă până la sfârşitul lui 2011” se spune în rezoluţia adoptată de Parlamentul European, marţi, 25 octombrie. O rezoluţie adoptată în PE “are greutate”, dar în condiţiile crizei economice multe ţări se scuză deşi mai mult din 1% din PIB-urile naţionale sunt realizate de mucitorii români sau bulgari. 
  
8. Lipsa unor acorduri bilaterale româno –americane conduce la o serie de probleme specifice pentru românii din America. Unele modelele europene ar putea fi extrapolate şi pentru SUA? De pildă recunoaşterea vechimii în muncă din România şi/sau cumularea ei cu cea din SUA; echivalarea diplomelor universitare; preschimbarea permiselor de conducere româneşti. Aceste aspecte sunt frustrante, mai ales pentru că există reglementari similare pentru alti cetăţeni europeni (francezi şi germani). Românii din America pot spera ca într-o zi să aibă drepturi egale cu alţi cetăţeni ai Uniunii sau vor rămâne mereu cetăţeni europeni “de mâna a doua”?  
  
Atât timp cât există un proces european de recunoaştere reciprocă a diplomelor în interiorul UE, mă aştept ca în viitor românii să fie trataţi de către partenerii din SUA în primul rând ca cetăţeni europeni. Şcoala românească are tradiţie, şi românii acolo unde au ajuns sunt apreciaţi profesional. Se vorbeşte deja în zona statelor care au adoptat moneda euro de o “Europă cu două viteze”. Asta ar putea afecta imaginea Europei şi a românilor care probabil vor fi incluşi în categoria cetăţenilor europeni “de mâna a doua” în virtutea unor inerţii mentale regretabile. Eu cred ca NU e imperios necesar să avem aceleaşi drepturi, ci să fim trataţi cu demnitate şi respect de către statul american ca oricare cetăţeni europeni. 
  
9. Aveţi o experienţă bogată în programe de asistenţă socială. Ce şanse au românii din SUA care doresc să adopte un copil din România? Există şanse de simplificare a procedurilor de adopţie internaţională, sau măcar facilităţi pentru cetăţenii americani de origine română? 
  
Adopţiile internationale au fost oprite acum mulţi ani când raportoarea pentru România, doamna Nicholson, a sugerat stoparea lor ca şi condiţie obligatorie a ţării noastre pentru a intra în UE. În 2011 a existat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei care a trecut de votul parlamentarilor din Camera Deputaţilor, fără să aducă modificări substanţiale sau facilităţi pentru cetăţenii de origine română. Procedura de adopţie se poate începe cu o mai mare celeritate pentru a evita situaţiile când copiii sunt instituţionalizaţi pe perioade lungi de timp, dar în continuare au prioritate adopţiile naţionale. Din această perspectivă românii din SUA care şi-au păstrat cetăţenia ar avea şanse să adopte, dar exigenţele s-au mărit în sensul că trebuie să demonstreze că au reşedinţă în România pe o perioadă mai mare de timp. Prin articolele anexate la noua lege se înţelege cetăţenii români cu domiciliul în România, care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele douăsprezece (12!!!) luni anterioare depunerii cererii de atestare ca familie adoptativă. Pentru orice alte informaţii sunt deschis la precizări în detaliu. 
  
Vă mulţumesc! Vă doresc mult succes în tot ceea ce intreprindeţi pentru România Europeană şi cetăţenii ei. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
De vorbă cu Eugen Lucan - Membru al Comitetului Economic Social European de la Bruxelles / Simona Botezan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 399, Anul II, 03 februarie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Simona Botezan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Simona Botezan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!