Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Pompiliu Comsa         Publicat în: Ediţia nr. 438 din 13 martie 2012        Toate Articolele Autorului

De la istorie la poezie sau curajul de a provoca ochiul de Sfinx
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX 
  
• Marius HRISCU, ''Paşi spre nemărginire'', Editura PIM Iaşi, 2011 
  
Marius HRISCU îmi este coleg de catedră universitară. La 33 de ani este un tânăr istoric ieşean, cu două masterate luate, unul în istorie, ''Românii şi Europa între secolele XVIII-XX'', ca şef de promoţie, şi celălalt în drept, ''Drepturile omului şi justiţie constituţională''. Ba chiar autorul despre care scriu aceste rânduri din inimă, de vreo doi ani este şi doctor în istorie, teza sa fiind intitulată ''Nicolae Titulescu şi relaţiile româno-sovietice (1932-1936)'', avându-l în calitate de conducător ştiinţific pe Prof. univ.dr. Ioan CIUPERCĂ. El publică cu o prolificitate demnă de toată lauda, volume de istorie, ajungând la un număr de şapte, bine apreciate de specialiştii din domeniu, dacă ţinem cont numai de faptul că prefeţele lor sunt semnate de condeie geniale, gen prof.univ.dr. Gheorghe BUZATU, Ioan SCURTU, Ioan LOBIUC sau avocatul George-Dian BĂLAN. 
  
La a optea sa ieşire la rampa opiniei publice, tânărul membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, al Fundaţiei Europene ''Titulescu'' din Bucureşti şi al Societăţii Culturale ''Junimea'' din Iaşi, caută şi reuşeşte să ne surprindă. Asta pentru că prin intermediul editurii PIM, ne oferă volumul său de debut în poezie, ''Paşi spre nemărginire''. Este o carte consistentă, cu fix 79 de imagini ale eului său poetic. Chiar prin alagerea sugestivului Motto (Mă îndoiesc, deci gândesc/Trăiesc, deci iubesc) intuim melancolia cauzată de o imperfecţiune, ascunzând însă sursele speranţei, aşa cum bine intuia şi consilierul său editorial, Liviu APETROAIE, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Limbajul, aşa cum ne-o dovedeşte, este în creaţia poeţilor asemănător unei seminţe, care creşte atunci când leagă realităţile, cele interioare ale sufletului, cu cele exterioare ale lumii, şi se produce astfel o regăsire, o recunoaştere. Simţirea poemelor sale depăşeşte actul descrierii, dovedind că Marius HRISCU este însă un bun arhitect al miniaturalului, un fin observator, un bun îmbinător al lumii ideilor cu concretul. Experienţa descoperirii de sine prin refugiu este psihologia salvatoare, imaginarul devine estetic, verosimil.  
  
Poetul ajuns pe insula cuvintelor, nu uită să precizeze ora exactă, ziua, luna, anul acestor stampe care dau impresia unor note de jurnal sentimental. Putem. ca argument al pledoariei noastre, aduce focusată chiar ambiţia ''golirii golurilor'' din existenţă: ''În noaptea magică dintre milenii/Mă simt ca un actor grăbit/Mergând la pasul tinereţii/Păşind spre un alt infinit/ Trăind acest spectacol unic ... '' (Vis de iarnă). El, chiar de mai multe ori, ne invită să-i fim părtaşi experienţelor sale savuroase, mai ales că-şi închină condeiul Marii Literaturi. Sunt poeme pure şi simple, care ne-aduc aminte de un Saint-John PERSE sau RILKE elegiacul.  
  
Ca orice poet care se respectă, chiar de la debut, Marius HRISCU este un nostalgic şi răscolitor. Poetul, în general, nu are cum să nu semene cu nimeni, vorba regretatului Ioanid ROMANESCU: ''Dincolo de Dumnezeu m-a aşteptat Poezia/ dincolo de Poezie nu există nimic''. Cartea sa de aceea e un manifest de existenţă şi mai puţin unul estetic. Asta poate şi pentru că autorul a surprins corect tehnica cuprinderii timpului-eră, privirea poetică fiind îndreptată spre sus, iar ''paşii spre nemărginire'' sunt pe verticală. Surprinzătoare este şi imaginea din oglinda creaţiei sale de moralist obiectiv ce respinge cu luciditate efemerul pornirilor lumeşti, scrutând marea poezie şi promovând propriul eu liric. Lectura, în opinia sa, are un singur scop, cel de a forma caractere, oameni. Suntem invitaţi la o întâmplare poetică şi nu refuzăm tentaţiei de a constata că încă în România se scrie poezie adevărată. Citit cu calm acest prim volum al său rezistă şi încă foarte bine la confruntarea cu ''isme''-le de tot felul, cât şi la examenul de inimă al cititorului. Este încă un argument al autorului, aşezat întru definirea poeziei, o ingenuă creaţie proprie care tinde să definească, atât cât poate, sufletul ce a născut-o.  
  
Marius HRISCU a avut curajul necesar să provoace ochiul de Sfinx. În astfel de bătălii nu-ţi trebuie armură, vestă antiglonţ, săgeţi otrăvite, buruieni halucinogene sau cai de lemn. Dacă ai ochi de Argus, lupta se poate desfăşura în condiţii optime, satisfăcătoare pe câmp ori în sală, în iatac sau în aula nu ştiu cărei universităţi, fie ea şi APOLLONIA, unde slujim împreună. Aici totul este să te baţi, nu să câştigi. Chiar poate obţine ''centura neagră a deşertăciunii'', cum magistral declara moldoveanul Daniel CORBU. Ochiul de Argus, Marius HRISCU îl are de la mama lui şi de aceea nu-i scapă nici o dimensiune din raza-lance şi raza-trasoare: viaţă, moarte, dragoste, violenţă, resemnare, seninătate, apatie. Poetul, dar nu numai el, merită o soartă mai bună, măcar acum, când nişte ''paşi spre nemărginire'' se aud sfârâind sub lacrima neîndeplecată a ochiului de Sfinx. 
  
Scriu asta cu curaj, deşi sunt conştient că ne aflăm în preajma unui spirit care-şi asumă precaritatea condiţiei umane, se însingurează, se auto-exilează în sine: ''E noapte deasă şi e fum/Luminile s-au stins demult/Doar strigătul copiilor săraci/Mă dăinuie acum''. Liricul vrut de Marius HRISCU ne anunţă o nouă voce şi o posibilă provocare pentru confraţi, mai ales că acest liric tânjeşte după un public elevat. Lirica sa este una a măiestriei artistice, o lirică jovială până la urmă, cantabilă, iar pentru a fi mai aproape de ea trebuie o anumită rigurozitate. Citiţi, de pildă, finalul volumului: ''Te simt privindu-mă în taină/Şi tu îmi aduci amintre că într-o zi,/O prea frumoasă zi de iarnă,/Vom râde împreună ca nişte copii//O tu, copil drag, nu-ţi face griji ... /Vei fi un înger pentru o viaţă,/Iar soarele va răsări/Pe-o altă îngerească faţă'' (David). Analizând fie şi numai această poezie plină de candoare sentimentală, nu ai cum să nu fii de partea poetului şi să nu-i împărtăşeşti din expo-zeurile literare. Poetul, de care ne legăm sentimental prin poezie, acest zeu al frumosului liber, care ca şi florile are un rol determinant în viaţa noastră, a acelor cititori în care sufletul vibrează la orice adiere de metaforă, rostită cu talent, are pentru mine şi cercul meu de prieteni, prin Marius HRISCU, pe unul dintre liderii generaţiei sale. Glasul poetului e cu atât mai îndrăzneţ cu cât încearcă să dea o altă faţă poeziei decât aceea cu care mulţi dintre noi ne-am obişnuit, mai ales când vedem cu câtă nonvaloare şi infatuare o promovează unele personaje cu pretenţii de critici literari. 
  
Marius HRISCU vrea să ne arate cum trebuie să se scrie poezia de substanţă şi principiile prin care să se definească în esenţă. ''Paşi spre nemărginire'' nu este doar o carte a minţii, ci un întreg alfabetar de imagini şi gânduri aparte. 
  
Pompiliu COMŞA 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
De la istorie la poezie sau curajul de a provoca ochiul de Sfinx / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 438, Anul II, 13 martie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!