Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 792 din 02 martie 2013        Toate Articolele Autorului

De bun augur la început de an, cronică de Ion I. Părăianu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cronică de Ion I. Părăianu 
  
DE BUN AUGUR LA ÎNCEPUT DE AN 
  
A apărut primul număr al revistei AGORA LITERARĂ din acest an. Această revistă este una dintre publicaţiile editate de Liga Scriitorilor din România care au menirea de a publica şi promova opere de ade – 
  
vărată valoare literară ale tuturor truditorilor într-ale scrisului românesc, 
  
indiferent de vârstă, locul sau ţara în care trăiesc .  
  
Agora apare trimestrial de şase ani de zile cu sprijinul nemijlocit al 
  
Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca, cărora ne simţim datori să le mulţumim şi să sprijinim cu scrisul nostru candidatura Municipiului Cluj-Napoca la titlul de „Capitală culturală europeană”. 
  
Revista se distinge printr-o deosebită calitate grafică şi prin substanţa, 
  
miezul tuturor materialelor publicate, indiferent de genul literar din ca- 
  
re fac parte . În paginile ei găseşti poezie, proză, teatru sub semnătura 
  
unor personalităţi de marcă, personalităţi cunoscute în literatura română. 
  
Încep, din profundă recunoştinţă, să scriu primul mare nume: ALEXEI 
  
MATEEVICI, cel care a definit limba noastră, definiţie necombătută pâ- nă astăzi de nimeni altul cu nici un argument. Totodată, trebuie să a- 
  
mintim că Alexei Mateevici va fi omagiat pe 16 martie a.c. cu acazia împlinirii a 125 de ani de la naştere . Poetul s-a născut pe 16 martie 1888 şi a trecut la cele veşnice, în lumea celor drepţi, la data de 13 
  
august 1917, când abia împlinise vârsta de 29 ani . 
  
Al. Florin ŢENE în poemele: Cuvinte din livezi şi Flori de dragos- 
  
te, mamă... , deşi la vârsta pe care o are, mărturiseşte că sentimentele 
  
iubirii îl copleşesc. În primul poem îşi aduce aminte cu mare plăcere 
  
de Fetiţa din livezi, căreia îi înflorise pe deget iarbă,/ -Verigheta legă- 
  
mântului pe veci - / iar astăzi poartă traista cu poveşti/ Pentru nepoţica 
  
cea mai mică/. Poetul, în continuare, face promisiuni : Iubito, peste noi se-aştern zăpezi,/ Eu sunt aici, alături, nu te teme/ Şi-ţi mai culeg 
  
cuvinte din livezi ./  
  
În cel de-al II-lea poem, poetul îşi vede chipul, ca-ntr-o oglindă, a- 
  
semănător cu chipul mamei, căreia îi stă permanent alături asigurând-o: 
  
...te fac tânără şi te fac să râzi/ (...) / şi rămâi în mine flori de dragoste, mamă/ . 
  
Ţine pasul îndeaproape Doamna Floarea CĂRBUNE care în cele trei 
  
poeme: Trandafirul galben, Clipa sublimă, Prizoniera aduce în imagi –nile poetice elemente din natură, care dau sensul vieţii, Esenţa nemuririi... 
  
Pe obraji îi înfloresc bujorii/ Şi pe buze, petale de trandafir împurpurate,/ 
  
(...) ca stelele pe cer,/ (...) vorbe... catifelate,/ ca ambrozia de parfumate. 
  
Poeta vede şi astăzi femeia ca o pasăre captivă/ În capsula timpului/ care aşteaptă izbăvitorul să-i spună : „Fii liberă!”  
  
Doamna Floarea Cărbune rămâne sensibilă la cromatica naturii cu mare deschidere la mare şi inima-i vibrează în ritmul versului liric ca- 
  
re stă la temelia poeziei, poezia culorilor în alchimia versurilor, cum o numeşte Al. Florin Ţene în comentariul său cu acelaşi titlu, pagina 9. 
  
Nicolai Maxim, în poemele sale, ne incită să păcătuim acum ca în anii 
  
tinereţii . Te-aştept să vii... ascultând ... tic-tacul timpului ce trece./ (...) 
  
Să vii să mă întrebi: ce faci, iubite ?/(...) Aş vrea să fug cu tine înco- 
  
trova/ Să ne-nchinăm la sfinte mănăstiri,/ Să degustăm din vinuri de  
  
Moldova/ Şi să-ţi citez din dulcile-i rostiri./ După idila petrecută, po- 
  
etul o imploră : Fă-ţi cuib în palma mea,/ (...) Că sufletele noastre  
  
s-au născut/ Să fie două suflete de gemeni./ (...) Oricând la mine vino, 
  
te aştept,/ Să construim în doi alte palate;/ (...) Şi contopiţi în flăcări 
  
ce se-aprind,/ Un sacru foc să fim, o torţă vie !/ 
  
Ion Cărăşel însoţeşte într-un pelerinaj imaginar ciobanii care adună 
  
turmele la stână, urmând, adulmecând ...lumina, urcarea lor pe muntele 
  
Găina, unde se vor simţi în siguranţă fiind înconjuraţi de Iancu şi că- 
  
pitanii lui – moţii din Apuseni . În continuare poetul idolatrizează în 
  
poemul Eminescu pe „Zeul tutelar al Neamului Românesc”astfel : Emi- 
  
nescu e lumină,/ Eminescu e izvor,/ Eminescu-i Panteonul/ către care-n- 
  
truna zbor.// Eminescu e grădina...// Eminescu-i libertatea/ unde îngerii se roagă/ Domnului să verse soare/ pe grădina lui cea dragă.// 
  
Titina Nica Ţene în poemul Când vine primăvara simte cum că dis- 
  
pre bătrâneţe,/ (...) /...când vine Primăvara/ Şi totul învie divin –/ parcă întinereşte şi dintre toate anotimpurile evocate în cele şase strofe – (24 versuri ), mărturiseşte: / să nu o iubesc mai mult/ nu pot, Doamne, să 
  
m-abţin! // În cel de-al II-lea poem, De Paşte, poeta exprimă o bucurie 
  
juvenilă, de altfel justificată . ... mama cu tata parcă-s tineri (...)Mă văd copil pe Dealul Mare (...)purtând rochiţă înflorată, (...)Mă joc cu fra- 
  
ţii mei pe Beica, (...) Ce fericită eram, Doamne!. Dar fericirea cea mai 
  
mare i-o aduc nepoţelele, pentru care poartă permanent traista cu po- 
  
veşti. În finalul poemului, Doamna Ţene exteriorizează această trăire  
  
când /... nepoata vine lângă mine:/ „Hristos a Înviat”, Bunică !// 
  
De altfel, printre cărţile apărute în anul 2012 nominalizate pentru premiile anuale acordate de Liga Scriitorilor din România se numără şi volumul de poezii „Un strop de veşnicie” al Doamnei Titina Nica Tene. 
  
În cele 32 de pagini ale revistei întâlnim semnături ale multor poeţi, 
  
unii bine cunoscuţi, alţii mai tineri, dar cât de puţin aş scrie despre fi- 
  
ecare, aş depăşi numărul de pagini ale revistei , aşa că nu-mi rămâne decât să-mi cer scuze şi să vă indic pagia a II-a a primei coperte, un- 
  
de găsiţi toţi semnatarii materialelor publicate . 
  
Autorii care semnează textele în proză îi numeri pe degetele de la o mână : Nuţu Roşca, Vasile Şt. Tutula, Titina Nica Ţene, Ştefania Kory Calomfirescu, Ion Croitoru . 
  
În Clepsidra, Nuţu Roşca, dascăl de carieră, nu-şi explică trecerea galopantă a timpului, când întâlneşte foştii săi elevi, care, cu mândrie îi 
  
spun că îşi însoară feciorii, îşi botează nepoţii, îşi depun dosarele de pen- 
  
sionare..., de unde vine şi întrebarea: Ce mai caut printre ei ? Eu trec.. 
  
Vasile Şt. Tutula mergând pe urmele unei legende face o descriere de excepţie a ţinuturilor din împrejurimile satului Telcişor, unde, în vre- 
  
murile de demult, s-ar fi rătăcit şi pierdut un biet orb, fiu al satului, 
  
(...) care, până la urmă a fost salvat, fiind găsit de nişte ciobani... Tel- 
  
cenii, harnici din fire, munceau şi adunau roadele locurilor, care, între 
  
anii 1965-1975 le-au adus bunăstarea. Azi, acele locuri sunt pustii, nelu- 
  
crate şi nu mai sunt darnice... 
  
Titina Nica Ţene, din prea mare iubire pentru nepoata sa, Anastasia, 
  
creează o nouă variantă a povestei Capra cu trei iezi. Anastasia ascul- 
  
ta cu mare băgare de seamă la vorbele pilduitoare ale bunicii, cum că 
  
iezii mâncau frumos la masă, o ascultau pe bunica şi când vroiau ce-va spuneau, te rog frumos şi mulţumesc, nu deschideau uşa la străini. 
  
Ba o lăsau pe mama să meargă la pădure, unde avea serviciu şi nu 
  
plângeau când pleca. Lupul, păstrâdu-şi năravul, a venit la uşă. Iezii l-au alungat ca pe străin, necunoscându-l, unul cu lingura de lemn, al- 
  
tul cu polonicul de ciorbă şi altul cu mătura. Lupul a fugit speriat .  
  
S-a întâlnit cu capra, care ştia sigur de unde vine, L-a dus în pădure 
  
şi l-a legat de un copac, scăpând de lupul cel rău. De-acum Anastasia 
  
nu mai putea fi speriată cu ... Vezi că vine lupul... 
  
- Nu, nu mai vine, l-a păpat capra... 
  
Ştefania Kory Calomfirescu în Schiţa în cărbune, încearcă să însăi- 
  
leze un crâmpei de alee din Parcul Babeş... construit pe vremuri de marele magistru profesor în medicină Iuliu Haţieganu, unde, într-o sea- 
  
ră, studenta la medicină, Cristina, a simţit fiorii primului adevărat sărut ! Mult mai târziu, ea i se adresează lui Codrin: „Ştii, iubitule, de ceBrâncuşi a conceput o Poartă a Sărutului şi nu altceva ?” După o explicaţie mai 
  
puţin „ştiinţifică” şi după cel de-al doilea sărut scurt, amuzant, a simţit o diferenţă între ele.  
  
Codrin, prevestitor : după Poarta Sărutului, când o să ne mai plictisim 
  
unul de altul, până terminăm facultatea, ce urmează: Masa Tăcerii ?” 
  
Cristina revoltată replică : „Cum adică să ne plictisim ?” şi autoarea 
  
concluzionează : „... toate acestea ţineau de trecut, deci de ireversibil. 
  
Păstra totuşi schiţa în cărbune,... la câtăva vreme după ce se termina- 
  
se povestea cu Codrin . Bietul desen în cărbune fusese, de fapt, un martor al .” 
  
Ion Croitoru, în Pornirea pe dinam, predă o lecţie de morală şofe- 
  
rilor cărora, asemenea ceferistului Toderaş, le mai lunecă mâna de pe schimbătorul de viteze pe relieful magnetic al femeilor frumoase, pe care le lua ca pasageri de ocazie. Numai că de data asta, nu i-a re- 
  
uşit “strategia” folosită de-atâta vreme. Asistenta Dyana îi respinge de 
  
la prima încercare toate avansurile. 
  
Toderaş opreşte la marginea unei localităţi, cumpără fructe de la nişte 
  
ţărani, oferindu-i Dyanei două piersici, pe care le refuză.  
  
După necazul cu motorul maşinii care nu mai pornea şi ajutorul pri- 
  
mit de la Burtea cu un organism producător de energie, Toderaş „insis- 
  
tă” şi, până la urmă, fata îi promite, dar printr-o farsă, „scapă basma curată”, iar bietul Toderaş nu îşi mai aminteşte cum a coborât, după  
  
duşul făcut, nici pe unde a umblat. S-a dezmeticit după aproape două 
  
ore, când a citit pe un indicator că se apropie de casă:, Adjud – 45 km. 
  
Din paginile revistei nu lipseşte nici teatrul.  
  
Constantin Geantă, vâlcean din Călimăneşti, în Vestitorul aduce pe scena vieţii, ca actori, doi bătrâni: Ana şi Niculaie, care, la cei peste optzeci de ani, sunt înspăimântaţi de semnele prevestitore care le des- 
  
chide calea spre lumea cealaltă. Celelalte două personaje, Lia şi Ruth, 
  
în discuţia cu cei doi bătrâni povestesc, de asemenea, nişte vise ciudate . 
  
Călăreţul îmbrăcat în zale, care a apărut dintr-o dată în calea babei Ana 
  
şi i-a vorbit, de a cărei apariţie, soţul, moş Niculaie, se îndoia, în final, 
  
(apare alb ca varul): L-am văzut... Am văzut călăreţul acela... era roşu 
  
ca focul, a ridicat lancea şi a rostit: „Timpurile sunt aproape!”. 
  
Revista Agora literară e încărcată cu atâtea materiale ca un pom în- 
  
covoiat de povara florilor acum, în plină primăvară. 
  
Lângă numele autorilor amintiţi mai sus apar şi altele, la fel de cu- 
  
noscute: Emil Şimăndan, George Petrovai (eseu), Elena Buică (jurnal),  
  
Doru Sinaci, Eugen Burghelea, Ioan Lia, Viorel Frâncu, Ioan Barbu, Al. 
  
Florin Ţene, Nicolae Boghian, Voichiţa Pălăcean Vereş, Iulian Chivu, 
  
Nicuşor Constantinescu, Gavril Moisa (cronică literară). 
  
Până la apariţia următorului număr al revistei Agora literară, vă do- 
  
rim o lectură plăcută şi reconfortantă ! 
  
ION I. PĂRĂIANU  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
De bun augur la început de an, cronică de Ion I. Părăianu / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 792, Anul III, 02 martie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!