Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   


Autor: Dan Norea         Publicat în: Ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014        Toate Articolele Autorului

Despre cultul dezastrelor
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Am început să pun pe hârtie aceste gânduri acum două săptămâni, dar le-am lăsat în sertar” pentru o cizelare ulterioară. Astăzi am citit un articol scris de Andrei Pleşu “România în chiloţi”, pe aceeaşi temă. “Hopa, mi-am zis, încă o dovadă că marile spirite se întâlnesc.”După care m-am gândit că n-ar pica bine o eventuală acuzaţie că m-am inspirat de acolo. Aşa că mă grăbesc să îmi fac şi eu publice gândurile, aşa necizelate cum sunt ele în acest moment.  

 

De peste douăzeci de ani, de când ne-am alăturat lumii occidentale, emisiunile de ştiri colcăie de crime, violuri, accidente, dezastre de tot felul. După câteva emisiuni de ştiri, un extraterestru ar ajunge instantaneu la concluzia că în cincizeci de ani Terra va deveni disponibilă pentru că, premeditat sau accidental, pământenii se vor extermina unii pe alţii. Audienţa debordantă a dezastrelor ridică o singură întrebare: majoritatea populaţiei e formată din masochişti sau din sadici?  

La talk show-uri, subiectele preferate sunt dezastrele personale: divorţurile, adulterele, certurile şi acuzaţiile celor care s-au autointitulat “lumea bună”, totul într-un limbaj criminal. Criminal pentru că omoară limba română. Media depind atât de mult de asemenea ştiri, încât atunci când nu apar de la sine, le provoacă. Cât de familiară vi se pare fraza “Aţi auzit ce a spus X despre dumneavoastră? Ce părere aveţi?”. Nu mai e mult şi vor apărea emisiuni intitulate “Live news” în care mercenari plătiţi de televiziuni vor comite în direct crime, violuri şi accidente auto. Mă gândesc chiar să scriu un roman în care criminalul în serie, căutat timp de trei sute de pagini, este un redactor celebru pentru promptitudinea cu care sosea la locul crimei.  

La prima vedere, găseşti motivaţia pe filiera audienţă- reclame- bani. Dar mergând pe firul istoriei, tragi concluzia că tendinţa este mult mai veche. Prezint câteva cazuri în paralel.  

 

În câteva oraşe italiene, Florenţa, Sienna şi Pisa, catedralele sunt compuse din trei clădiri grupate, dar distincte: domul (pentru slujbe), baptisteriul (pentru botezuri) şi campanilla (clopotniţa). Cel mai cunoscut triptic ar trebui să fie cel din Florenţa, unde cupola domului a fost proiectată de Brunelleschi, campanilla de Giotto, iar porţile baptisteriului au fost turnate în aur şi poartă semnătura lui Ghiberti. Totuşi, celebritatea universală a revenit altui oraş şi se datorează unei greşeli de construcţie – e vorba de campanilla catedralei din Pisa, cunoscută drept Turnul din Pisa.  

Un contraexemplu poţi vedea în Egipt, pe drumul dintre Sakkara, unde se găseşte piramida în trepte şi Giza, locul piramidelor cunoscute în toată lumea. Acolo, ghidul îţi arată în treacăt o piramidă strâmbă. Arhitectul a greşit calculele şi şi-a dat seama abia pe la jumătate, astfel încât arată ca o piramidă aşezată peste un trunchi de piramidă, cu înclinţii inegale. Ulterior am căutat informaţii despre piramida strâmbă. N-am găsit, google nu e în stare să-ţi spună ceva despre ea. Concluzia? În Egiptul antic erau importante măreţia spiritului uman, perfecţiunea, pe când în lumea occidentală modernă ajung să fie popularizate incompetenţa şi strâmbătatea.  

 

Cu siguranţă aţi auzit de templul zeiţei Artemis din Efes, cunoscut drept Templul Dianei, una din cele şapte minuni ale lumii antice, mai apreciat în epocă decât piramida lui Keops sau colosul din Rhodos. Superbul templu a fost incendiat de un cetăţean care dorea cu tot dinadinsul să intre în istorie. Ei bine, la judecată, una dintre pedepsele aplicate a fost ca numele să îi fie şters din toate scrierile, astfel încât nimeni să nu mai recurgă pe vitor la asemenea mijloace de autoreclamă. Din păcate, s-a găsit un ziarist, precursor al celor din epoca modernă, care l-a consemnat într-un reportaj. Aş putea să vă spun numele incendiatorului dar, în spiritul acelei sentinţe înţelepte, nu o voi face.  

Omul şi-a greşit epoca. Astăzi, un incendiator al Palatului Parlamentului ar fi fost popularizat săptămâni în şir pe toate canalele de media fără excepţie, cei mai celebri avocaţi s-ar oferi să îl apere la proces, iar un partid important l-ar propune parlamentar, pentru a fura electoratul unui violator în serie de la partidul advers. Şi uite aşa, omul nostru ar putea intra în clădirea incendiată prin uşa din faţă. Probabil ar face parte din comisia pentru pompieri.  

 

Să vedem cum este văzută astăzi istoria Imperiului Roman. Care sunt cele mai cunoscute nume? Nero, piromanul numărul unu al omenirii. Caligula pentru că, numindu-şi calul în Senat, a transformat instituţia în grajd.  

 

Deşi avea idei neghioabe,  

Caligula era decent.  

La noi e invers ca procent,  

Tot Parlamentu-i plin de gloabe.  

 

Alţi romani cunoscuţi? Cezar, pentru că a fost ucis în Senat – o cameră periculoasă, motiv pentru care românii au hotărât prin referendum transformarea parlamentului în garsonieră. Îl putem adăuga pe Octavian Augustus pentru că, la fel ca predecesorul său Iulius Cezar, a dat numele unei luni. Celor doi ar trebui să li se ridice statui pe litoral, acolo unde iulie şi august sunt singurele luni profitabile.  

În contrapartidă, spuneţi vă rog, câţi dintre dumneavoastră aţi auzit de “perioada celor cinci împăraţi buni” – Nerva, Traian, Hadrian, Antoninus Pius şi Marcus Aurelius ?  

 

Trecând la istoria noastră, constatăm acelaşi lucru. Despre Alexandru cel Bun, gospodar priceput, diplomat de excepţie, în timpul căruia Moldova a cunoscut o lungă perioadă de pace şi prosperitate, nu se ştie mai nimic. În schimb am ajunşi celebri în întreaga lume prin Dracula. Oare asta e caracteristica principală a românilor? Poţi întocmi o lungă listă cu defectele specifice ale românilor, dar nu vampirismul.  

 

Dacă ne amintim unde au fost făcute marile descoperiri ale medicinii, se pare că de fapt Europa era sediul popoarelor barbare, nu Asia, aşa cum ne învăţau la istorie. Egiptul, China, India, civilizaţiile maya, inca şi asztecă au ajuns, cu trei-patru mii de ani in urmă, să facă descoperiri ştiinţifice incredibile chiar şi pentru ziua de azi. Civilizaţia europeană a explodat abia în ultima mie de ani, dar şi atunci mai mult in artă şi arhitectură decât în medicină. Ca o părere personala, cred că religia creştină a frânat progresele, pentru că în evul mediu exista credinţa că bolile sunt date de Dumnezeu si nu avem dreptul să ne opunem.  

 

Revenind la cultul dezastrelor, îmi amintesc mai multe ocazii în care diverşi profeţi cultivaţi de media preziceau calamităţi majore. Una din ele – problema Y2K, cea care spunea că trecerea de la anul 1999 la 2000 nu a fost prevăzută în computere, bazele de date având rezervate doar două caractere pentru an. Au urmat alte sfârşituri ale lumii, provocate de schimbarea de mileniu, de alinierea planetelor sau de calendarul mayaş. Apocalipsa a început să devină un subiect gras de presă. Îmi vine în minte gândul parşiv că adevărata apocalipsă este insăşi evoluţia presei, care poate atrage după sine sfârşitul lumii civilizate.  

 

Referinţă Bibliografică:
Despre cultul dezastrelor / Dan Norea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1288, Anul IV, 11 iulie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Dan Norea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!