Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Scrieri > Mobil |   


Autor: Dan Norea         Publicat în: Ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014        Toate Articolele Autorului

Suflete nepereche
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Regula nr. 1 – Orice persoană are un suflet pereche şi numai unul.  
 
Regula nr. 2 – Pentru ca două suflete pereche să se recunoască, este necesar şi suficient să simtă vibraţia la prima atingere.  
 
Regula nr. 3 – Legătura a două suflete pereche este indestructibilă în timp şi spaţiu.  
 
Într-o dimineaţă de mai, Andi şi Anda s-au trezit, gâdilaţi de o rază de soare şi şi-au zâmbit, fâlfâindu-şi genele în semn de salut. De multă vreme nu mai aveau nevoie de alte cuvinte...  
 
Andi şi Anda nu erau suflete pereche. Nici nu puteau fi, sufletele pereche erau, fără excepţie, două persoane de sex opus (teoreticienii fenomenului, buni matematicieni, folosesc sintagma “opuse la sex”), născute în colţuri diferite ale lumii în aceeaşi secundă.  
 
Andi avea 28 ani, Anda 26.  
 
Sufletele pereche seamănă până la identitate din toate punctele de vedere – aspect, caracter, gusturi, obiceiuri. Dacă până în momentul unirii, unul sărea cu paraşuta, celălalt cu siguranţă practica bungee jumping sau zbura cu parapanta. Dacă unul iubea muzica simfonică, celălalt mergea cu regularitate la operă. Din momentul unirii, sufletele pereche mergeau împreună peste tot.  
 
Andi era un lungan de un metru nouăzeci, Anda era o mignonă de un metru şaizeci. Andi era ordonat până la pedanterie, Anda îşi lăsa lucrurile peste tot, de multe ori special pentru a-l tachina pe el. Andi era un om activ, căruia îi plăcea să bifeze în agendă toate activităţile propuse, Andei îi plăcea dulcea leneveală care te face să amâni pe a doua zi tot ce se poate amâna.  
 
Sufletele pereche, încă de la pubertate, devin căutători. Încep să atingă toate persoanele de sex opus, în toate ocaziile ivite, având uneori, în caz de eşec, diverse relaţii pasagere. În ultimă instanţă, căutătorii recurg la internet şi stabilesc întâlniri. Confirmarea că s-au găsit o dă prima atingere – ambii parteneri simt un fel de şoc electric, un cutremur total, care nu lasă inertă nicio celulă a corpului. Ulterior, atingerile nu mai au acelaşi efect, cu o singură excepţie, orgasmul. Sufletele pereche au toată viaţa orgasm simultan, infinit mai intens decât cu oricare din partenerii anteriori. Virginitatea este exclusă în momentul unirii a două suflete pereche. Teoreticienii, părinţii, prietenii, toţi recomandă sexul cu terţi, pe întreaga perioadă dintre pubertate şi unire, tocmai pentru a putea face mai târziu comparaţie. Metoda garantează fidelitatea cuplului, nimeni nu îşi înşeală sufletul pereche, datorită certitudinii că nu va găsi pe nimeni la fel de potrivit la suflet, minte sau trup. Uzual, simbolul fidelităţii a două suflete pereche, atât în literatură cât şi în viaţa de toate zilele, sunt coarnele. Când un băiat abordat de o căutătoare vrea să-i comunice că şi-a găsit deja sufletul pereche, îşi duce două degete la frunte, pentru a simula corniţele.  
 
Andi şi Anda nu îşi căutaseră niciodată sufletele pereche. Nu refuzau ideea, nici nu puteau de altfel, doar o amânau. Teoria sufletelor pereche se preda în şcoală, era imperios necesar ca tinerii să o cunoască înainte de a ajunge la pubertate. În clasele mici se începea cu o legendă.“Când Mama Natură a creat perechea primordială de gorile, femela a privit masculul şi a atins, plină de curiozitate, organul care făcea diferenţa dintre ei. Au simţit amândoi vibraţia atât de intens, încât le-a căzut părul, li s-a intensificat activitatea neurală şi au devenit astfel primele suflete pereche, Ada şi Ev. Având perechi de gemeni, văzând că vibraţia apare doar între persoane născute simultan şi e valabilă toată viaţa, Ev a cioplit pe nişte plăcuţe cele trei reguli de aur ale omenirii. ”  
 
În clasele mai mari se preda teoria completă a sufletelor pereche, cu justificări matematice, istorice şi sociologice, cu exemple care să-i convingă pe copii, odată pentru totdeauna, că cele trei reguli sunt infailibile. Era redat cazul unui prinţ numit Pygmalion care, mergând la un bar, a simţit vibraţia, atingând o animatoare. Revoltat de idee, a plecat la palat şi a început căutarea, fiind convins că îşi va găsi un alt suflet pereche, mai potrivit ca poziţie socială. A convocat la palat toate prinţesele încă neunite, apoi toate fiicele de nobili – fără rezultat. Nu simţea nicio vibraţie, cât de mică, nici în trup, în momentul sexului, nici în suflet, în timpul discuţiilor. În final s-a întors la Galateea –aşa o chema pe animatoare- şi a constatat că, după o scurtă perioadă de modelare, se potriveau întru totul.  
 
Un alt caz prezentat în manuale era cel al prinţesei care şi-a găsit ca suflet pereche instructorul de fitness. Astăzi se găsesc pe tron urmaşii urmaşilor acelei prinţese.  
 
Andi şi Anda se cunoscuseră înainte de pubertate, erau vecini de cartier. Ce i-a atras iniţial era asemănarea numelor. După care au constatat că era singurul lucru la care se potriveau. Totuşi se simţeau bine împreună şi erau nedespărţiţi. Odată ajunşi la pubertate, conform recomandărilor, au făcut sex, mai mult într-o doară. Spre surpriza lor, acesta era al doilea lucru la care se potriveau. Cum Anda amâna tot ce se putea, l-a convins şi pe Andi să amâne căutarea. În stilul său pedant, Andi nu considera acest lucru o amânare, pentru că nu apucase să treacă în agendă căutarea. Au trecut anii, s-au mutat împreună („temporar”, susţineau amândoi în faţa prietenilor) şi a mai apărut un lucru la care se potriveau: nu puteau suferi internetul.  
 
- Nu vă gândiţi că perechile voastre suferă, în cine ştie ce colţ al lumii?  
 
- Dacă noi nu suferim, ei de ce să sufere? Oricum, nu intenţionăm să stăm mult împreună, mai copilărim un pic şi începem căutarea.  
 
Într-o dimineaţă de mai, Andi şi Anda s-au trezit, gâdilaţi de o rază de soare şi şi-au zâmbit, fâlfâindu-şi genele în semn de salut. De multă vreme nu mai aveau nevoie de alte cuvinte.  
 
Andi, auzind zgomotul ziarului care cădea în hol prin fanta uşii de la intrare, s-a dat jos din pat, aşa dezbrăcat cum era, a ridicat de jos ziarul şi a mers la bucătărie, unde a început să-l citească, în timp ce cafeaua fierbea.  
 
- O, Mamă! exclamă el, citind în ziar despre cazul unui avion care se prăbuşise, soldat cu câteva zeci de victime. Sper că nu erau în el decât suflete pereche.  
 
Aceasta era marea problemă a sufletelor pereche. Că, după o viaţă lungă trăită împreună, se stingeau la scurt timp unul după celălalt, la adânci bătrâneţe, era perfect normal. Problema erau morţile premature. Boli nu existau, iar accidentele erau mortale numai în cazul distrugerii complete a creierului. Dacă totuşi, în urma unui accident mortal, un partener rămânea fără sufletul pereche după unire, era o mare dramă. Dar cu adevărat tragic era cazul invers, al morţii înainte de unire, pentru că partenerul rămas nu avea să simtă niciodată vibraţia.  
 
Anda apăru şi ea în bucătărie, dezbrăcată, unduindu-se lenevos ca o pisică.  
 
- Hai înapoi în pat, azi e duminică!  
 
Şi pentru a fi mai convingătoare, dădu să-l apuce pe Andi de organul diferenţă. În momentul atingerii simţiră amândoi un fel de şoc electric, un cutremur total, care-i lăsă înmărmuriţi, cu atât mai mult cu cât nu credeau să simtă vreodată... vibraţia.  
 
Undeva, jos şi sus în acelaşi timp, Mama Natură oftă şi apoi zâmbi:  
 
- Nimic nu e etern pe lume, nici măcar eu. Trebuie să găsesc un cioplitor în piatră. Pe unde or mai fi tăbliţele alea?  
 
Regula nr. 4 – Dacă două persoane se iubesc suficient de mult, devin suflete pereche.  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Suflete nepereche / Dan Norea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1239, Anul IV, 23 mai 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Dan Norea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!