Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Vizual > Mobil |   


Autor: Dan Caragea         Publicat în: Ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013        Toate Articolele Autorului

Dan CARAGEA - SPECTACOLUL STRĂZII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Străbătând străzile şi privindu-i pe trecători, înţelegem că manifestările estetice ale corpurilor umane aflate în mişcare sau în repaus se înscriu în modul istoric în care colectivitatea idealizează plăcerea. Este vorba de (auto)reprezentarea stradală ca exerciţiu ce poate preceda percepţia estetică a operei de artă şi care se întemeiază, ca orice estetică de altfel, pe o erotică când mai camuflată, când mai ostentativ expusă.  
 
Corpul privit în acea fugară scrutare pe stradă este însuşi obiectul plăcerii, indiferent de gradul ei de sublimare: de la dorinţa frustă, la contemplare, de la nevoia de posesie, la fantasmatica inepuizabilă a reprezentării dorinţelor.  
 
Arta nu alterează condiţia de obiect a corpului şi nici nu poate stăvili manifestarea dorinţei, oricât ar cere-o educaţia represivă, ci introduce doar atemporalitatea ca pe o trăsătură esenţială. Dar oare fotografia unei simple trecătoare sau a unei prostituate nu este şi ea obiectualitate atemporală? La un asemenea reproş, arta va încerca să capteze frumosul (adică percepţia ei estetică) într-un interval care exclude, pe de o parte, banalul, iar, pe de alta, pornografia, fără a-şi putea decide totuşi limitele restrictive. Perceperea corpului uman, cu precădere a celui feminin, este cea dintâi şi cea mai importantă condiţie a trăirii adevăratei experienţe artistice.  
 
De câte ori nu s-a spus despre o femeie frumoasă că este ca o „cadră”, ca un tablou. Altfel spus, o operă vie de artă. Fireşte că afirmarea unei astfel de frumuseţi nu amăgeşte doar temporalitatea, ci se revendică dintr-un model, dintr-un arhetip estetic pe care îl purtăm în minte şi care se poate modifica după împrejurări, vârstă şi experienţe. Dar plăcerea atingerii trupului unei femeie nu se poate asemăna nici cu jocul cu o păpuşă gonflabilă, nici cu mângâierea unei statui feminine a lui Bernini sau Rodin, a cărei atingere are gingăşia rece şi tumulară a bronzului sau marmurei.  
 
Oricum, femeia este, în spaţiul stradal cotidian, ca şi în spaţiul mai intim al unei cafenele sau ceainării, un spectacol cu un unic actor, în regia fantasmelor masculinului care, în felul acesta, îşi satisface vizual dorinţele carnale.  
 
Există totuşi un pericol: corpul femeii se poate epuiza şi nu ştim dacă acest consum este efectul imaginaţiei sau a lipsei acesteia, sau, poate mai curând, a faptului că frumuseţea văzută a fost „clasificată” prin coincidenţă cu unul din stereotipurile de reprezentare ale dorinţei din imaginarul masculin. Or, în cazul acesta, taxonomia pare a stinge dorinţa, la fel ca în supraexpunere.  
 
Întreg protestul feminist împotriva reprezentării obiectuale a corpului feminin este inutil şi lipsit de temei. Corpul nostru este întotdeauna obiect, pentru că altfel nu îl putem dărui Celuilalt. De aceea îl şi îmbrăcam şi ornamentăm. În perspectiva mea, trupul nu este doar obiect, ci şi acel concret uman care resimte toate învăţările şi care face posibile toate experienţele emoţionale. Trupescul nu are sens în afara sufletescului pe care îl „suportă”, fiind inseparabil de afectivitate (aşa cum este inseparabil de cognitiv când afirmă subiectul) şi pe care o învaţă pas cu pas şi o revelă mereu cu nebănuită prospeţime.  
 
Iubirea nu poate fi gândită fără recunoaşterea obiectualităţii corpului. A iubi înseamnă să-ţi oferi corpul satisfacerii plăcerilor Celuilalt, fără a ignora că acesta îţi aparţine, dar putând, totuşi, să-l abandonezi.  
 
Prostituţia scote pasiunea din relaţie, dar menţine satisfacerea celui care plăteşte. În acest caz, nu poate fi vorba de reciprocitate. Dar ce se întâmplă în cazul aşa-zisului „sex întâmplător”, al aventurii care astăzi pare a fi antidotul monotoniei existenţiale?  
 
În ambele situaţii, scenografia satisfacerii plăcerii are o conotaţie stradală („femeie de stradă”, „a agăţa pe stradă”), de spaţiu public, care incită dorinţa. Şi totuşi, un asemenea consum face imposibilă reflecţia, meditaţia şi reveria pe care le simţim cel mai adesea ca pe o plasă („mreajă”) din care nu se poate scăpa.  
 
Revenind la dăruirea trupului unei fiinţe dragi, deducem că pentru a identifica plăcerea erotică este nevoie ca trupul Celuilalt să fie resimţit ca izvor al plăcerii. Eu nu simt, aşadar, doar trupul meu şi trupul dăruit al Celuilalt, ci şi podul nevăzut care le uneşte.  
 
Dan CARAGEA  
Bucureşti  
29 iulie 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Dan CARAGEA - SPECTACOLUL STRĂZII / Dan Caragea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 941, Anul III, 29 iulie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Dan Caragea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Dan Caragea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!