Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Violetta Petre         Publicat în: Ediţia nr. 237 din 25 august 2011        Toate Articolele Autorului

Dă-mi , Doamne, un petec de cer!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cânta cu ochii ridicaţi spre cer , parcă implorând divinitatea să coboare asupra ei, o fărâmă de albastru; împreună mâinile a rugăciune şi continuă să invoce îngerii în plângerea ştiută numai de ea şi frica ce se insinuase în zorii zilei...  
  
Se trezise într-o nelinişte apăsăstoare ce-i răscolea din ce în ce mai dureros, pacea din somnul nopţii, singurul moment în care uita tot...  
  
Ţipete amestecate cu lacrimi şi înjurături năvăliseră ca o furtună peste fiinţa delicată ce-şi pierduse visele pe care le răstălmăcea la fiecare trezire...  
  
-Nelu, vino repede! Gigi nu mai respiră! Doamne, nu face asta! Te rog!  
  
Ţipetele mamei îi împungeau creierul şi ar fi vrut să fugă pe câmpul cu albăstrele să nu afle ce va mai fi...Tatăl Vicăi înjura de zor...aşa ştia el să le aline zbuciumul în momente de durere...Nu suporta ca cineva sau ceva să-l scoată din ale lui...avea, zilnic aceeaşi traiectorie, aceleaşi mişcări, aceleaşi conversaţii şi orice deviere îl transforma într-un călău.  
  
-Dumnezeul mă-tii de toantă! Numai tu eşti de vină! L-ai dus să-l împărtăşeşti pe frigul ăla! Tu cu biserica ta , cu prostiile tale! Acum descurcă-te singură! Pe mine nu mă interesează!  
  
Anica, îl luă pe Gigel, înfăşurat într-o pătură şi fugi pe uşă fără să mai scoată un cuvânt; doar suspinele mamei răzbăteau până la ea, lovindu-i sufletul scăldat în lacrimă...  
  
-Doamne, nu ne pedepsi! Că doar la tine am fost!  
  
Erau Sfintele Paşti şi Anica îşi primenise cei doi copii şi plecase la biserică pentru împărtăşanie...Era cam frig afară; un vânticel rece intra obraznic prin hăinuţele noi şi subţiri cu care îi gătise, ca în fiecare an...Gigel avea un fesuleţ alb din aţică pe cap, croşetat de Anica..Scâncea de frig şi somn...  
  
Anica se întoarse de la spital fără Gigel...venise să îşi ia cele de trebuinţă pentru internare...avea în ochi adunată toată disperarea unei lumi; frica îi schimonosise chipul frumos şi nu scotea nici un cuvânt...  
  
-Mămică, une este Gigi? Eu ce mă fac singurică? Cu cine rămân? Cât o să stai acolo?  
  
Întrebările curgeau odată cu ploaia de lacrimi din albastrul cerului fetei...  
  
-Vicuţa mamii, vezi şi tu ce faci! Te duci la bunică-ta, nu ştiu! Gigi e bolnav rău, are meningită, o să plec cu el la Constanţa şi nu ştie mama cînd ne vom întoarce şi cum...trebuie să fim pregătiţi pentru ce e mai rău, draga mamii!  
  
-Dar, eu nu vreau la bunica! Ştii că nu mă iubeşte...tata nici el nu mă are la suflet...şi eu ce mă fac?  
  
Anica simţi disperarea din glasul fetei de numai 7 anişori, dar nu avea nici o soluţie...era preocupată de viaţa băiatului ei, care nu avea şanse să trăiască...Era ca în transă, ca o fantomă în Purgatoriu. De ce trebuia să se întâmple aşa ceva? Avea o viaţă anostă şi nici o bucurie, decât cei doi copii frumoşi, Vica şi Gigel...îi iubea ca pe ochii din cap...şi acum era la un pas să piardă unul din ei.  
  
-Puiul mamei, te rog frumos să mă asculţi şi să mă înţelegi, da? Gigi trebuie să scape şi eu trebuie să fiu lângă el...are doar trei anişori.Roagă-te pentru el şi pentru noi, să fim împreună! Roagă-te tu să nu ni-l ia bunul Dumnezeu la cer!  
  
Îşi sărută copila şi plecă în fugă spre un destin neştiut şi plin de meandre, suferinţă, lacrimi, îndoieli, incertitudini...  
  
Un an de zile s-a scurs, un an ca o moarte...ceva din Anica murise la capătul fiului ei mai mult mort decât viu...îi descleşta dinţişorii cu linguriţa ca să-l poată hrani din nou, normal...Stătea între perne, nu mai mergea, nu vorbea...Aşa s-a întors Anica acasă, cu şiraguri de sticluţe goale de penicilină( jucăriile copilului) şi cu 10 ani mai bătrână...Ridurile îi brăzdau pielea fină de altădată şi privirea îi era pierdută dincolo de realitate , undeva numai de ea ştiut...  
  
Vica s-a obişnuit greu cu noile feţe ale mamei şi fratelui ei, căci erau altcineva, necunoscuţi, închişi în ei, nu mai comunicau şi ce era mai greu de suportat era tristeţea lor, întipărită pe chipurile lor ca o mască a veşniciei...  
  
Odată cu reîntoarcerea acasă a celor doi începea un nou capitol din viaţa Vicăi...o perioadă dificilă, cu responsabilităţi mari, deşi avea dor opt ani: Gigel rămînea doar în grija ei...  
  
Singura clipă, doar a ei era atunci când , ridicând ochii spre cer implora un dram de albastru spre limpezirea incertitudinilor din drumul său... 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Dă-mi , Doamne, un petec de cer! / Violetta Petre : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 237, Anul I, 25 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Violetta Petre
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!