Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 950 din 07 august 2013        Toate Articolele Autorului

Cronic[ de Bude Ioan

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CRONICĂ: BUDE IOAN 
  
TREI LĂCAŞURI DE CULT CREŞTIN DIN TIMIŞOARA: 
  
CATEDRALA MITROPOLITANĂ – «PERLA BANATULUI», 
  
BISERICA DIN ZONA DACIA ŞI «DOMUL» ROMANO-CATOLIC 
  
Pentru cunoaşterea municipiului Timişoara, un loc aparte l-au constituit cele «trei 
  
schiţe de studiu monografic» a Părintelui Dr. IOAN BUDE, protopop al orasului Timişoara, 
  
membru fondator al Ligii Scriitorilor – Filiala Timişoara Banat şi Preot Paroh al Bisericii cu 
  
Hramul «POGORÂREA DUHULUI SFÂNT» din zona «DACIA» – Timişoara: 
  
1. Timişoara: Catedrala Mitropolitană – «Perla» Banatului / Temeswar: Die 
  
Metropoliten kathedrale – «die Perle» des Banats / Timisoara: the 
  
Metropolitan Cathedral – «the pearl» of Banat / Timisoara: La cathedrale 
  
metropolitane «la perle» du Banat 
  
După Marea Unire, bănăţenii au dorit 
  
construirea unei catedrale la Timişoara: «La 
  
solicitarea Comitetului parohial Timişoara – cetate din 
  
15 martie 1923, Consiliul orăşenesc Timişoara (cu 
  
avizul nr. 1388/1925 a Prefecturii Timiş-Torontal) a 
  
donat (cu «drept de posesiune şi proprietate absolută 
  
pentru toate timpurile») terenul pe care este a,plasată 
  
actualmente Catedrala, în suprafaţă de „5 jughere şi 
  
900 stânjeni pătraţi”, adică 32.129 mp». 
  
Autorul prezintă câteva indicii privitoare la 
  
arhitectura catedralei după planurile ing. Tiberiu 
  
Eremie, din Bucureşti: 
  
¤ Construcţia catedralei a început la 14 
  
septembrie 1936, finalizată la 8 septembrie 1941 şi 
  
sfinţită în ziua de 6 octombrie 1946. 
  
¤ Planul construcţiei este ortodox: nartex/ 
  
tinda, pronaos, solee, altar, dispuse în formă de 
  
cruce bizantină, la care se adaugă o serie de încăperi 
  
şi spaţii adiacente. 
  
¤ Grandioasa biserică se întinde pe o 
  
suprafaţă clădită de 1542 m²; lungă de 63 m, cu lăţimea de32 m şi 90,5 m înălţime. 
  
¤ În fundaţie au fost implementaţi 1116 piloni de beton armat, legaţi printr-un 
  
planşeu de 80 cm grosime 
  
¤ Exteriorul este din cărămidă roşie şi galben-portocalie, îmbinată cu discuri 
  
smălţuite şi firide pictate; soclul, coloanele şi ramele exterioare ale ferestrelor sunt din 
  
piatră de Banpatac. Biserica are 11 turnuri acoperite cu ţiglă smălţuită de Jimbolia, pe 
  
fondul ţiglelor se disting cele trei culori ale drapelului naţional: roşu, galben şi albastru. În 
  
vârful turlelor sunt elemente decorative: şase cruci, trei «mitre» arhiereşti, şase «capete» 
  
de cruci, iar pe cupola Pantocratorului se află «Crucea Mrae», cu înălţimea de 6, 90 m, la 
  
care se adaugă înălţimea soclului de 4, 10 m, însumându-se înălţimea de11 m. 
  
¤ Biserica dispune de şapte clopote, în greutate de 800 kg. 
  
¤ Catedrala dispune de 204 ferestre, lucrate din fier forjat, fasonat, cu cercevele 
  
duble; 16 asigură luminaţia pe cupola principală. 
  
¤ Pereţii exteriori sunt împodobiţi cu 210 firide şi circa 4.000 de discuri ceramice 
  
smălţuite. În exterior sunt 213 m² frescă (scene şi decoraţiuni) şi 5, 25 m² în mozaic 
  
2 
  
¤ Interiorul bisericii dispune de balconul corului, pilaştri, capitelurile coloanelor, frize, 
  
balustrade, chenare, precum şi de lucrări de sculptură şi mobilier aurit. Pictura Catedralei 
  
s-a executat în tehnici variate: pictura interioară (scene, portrete, decoraţiuni) pe o 
  
suprafaţă de 6:300 m² (2.800 m² frescă, 3.200 m² tempera, 45 m² icoane pictate în ulei), 
  
şi 200 m² de vitralii. 
  
¤ În dreapta pronaosului se află rada cu moaştele Sfântului Iosif cel Nou de la 
  
Partopş, fost călugăr athonit, mitropolit al Timişoarei (1650-1653), retras la Mănăstirea 
  
Partoş şi decedat în 1655. 
  
¤ La demisol se află «Colecţia de artă bisericească» cuprinzând icoane de lemn şi 
  
pe sticlă, manuscrise, cărţi, vase, obiecte de cult şi alte exponate din secolele XIV-XIX. 
  
Sfinţirea Catedralei a avut loc în ziua de 6 octombrie 1946, cu un impresionant 
  
ceremonial la care au participat 400 preoţi în frunte cu Nicodim, Patriarhul Bisericii 
  
Ortodoxe din României, în prezenţa Regelui Mihai I al României, precum şi o mulţime de 
  
români bănăţeni. 
  
Lucrarea prezintă zece fotografii: Catedrala văzută din exterior, Iconostasul, 
  
Vedere spre Altar, Racla cu moaştele Sf. Iosif cel Nou, Regele Mihai I al României ţinând 
  
în mâini macheta Catedralei, Catedrala şi Lupa Capitolină, Colecţia muzeală de artă 
  
veche bisericească (detaliu interior), Colecţia de artă veche bisericească (detaliu interior), 
  
Colecţia de artă veche bisericească (carte de patrimoniu), Catedrala din Timişoara. 
  
În lucrare a fost înserată şi o biografie selectivă: Bude Ioan, Din istoricul parohiei 
  
ortodoxe române timişorene, Editura Învierea, Timişoara, 2007; Suciu I., Niculescu D., 
  
Ţigu V., Catedrala Mitropoliei Banatului, Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara 1979; 
  
Haţegan Ioan, Premiere şi priorităţi timişorene, vol. II, Timişoara, 2010. 
  
2. Un unicat de arhitectură şi artă bisericească: Biserica a cărui hram este 
  
«Pogorârea Duhului Sfânt» din zona Dacia – Timişoara / Arkitektur und 
  
Kirchenkunstunikat: die Pfarrkirche «Ausgiebung des Heiligen Geistes» im 
  
Stadtteil «Dacia» – Temeswar / A unique piece of church art and 
  
architecture: The church having «the pentecost» as titular fgeast locadetd 
  
the «Dacia» District – Timisoara / Un monument d'architecture religieuse 
  
unique dans son genre: l'eglise «La descente du Saint-Espirit» – (Quartier - 
  
Dacia -, Timişoara) 
  
Sfinţirea locului cu aşezarea Sfintei Cruci a fost 
  
făcut la 4 februarie 1794, de cătreDr. Nicolae 
  
Corneanu, Mitropolitul Banatului, piatra de temelie s-a 
  
pus la 29 iunie 1994, iar prima slujbă s-a oficiat în 
  
seara zilei de 5 decembrie1994; suprastructura a fost 
  
finalizată în noiembrie 1997, interiorul pentru pictura 
  
în frescă în noiembrie 1998 şi finalizată în octombrie 
  
2003, iar consacrarea în 14 decembrie 2003, prin 
  
slujba oficiată de Episcop Lucian Lugojanul. 
  
Arhitectura Bisericii a fost realizată după 
  
Proiectul de construcţie realizat de arhitectul Mihai 
  
Botescu. Planul respectă principiul «crucii greceşti 
  
înscrise», încadrându-se într-un dreptunghi cu latura 
  
lung de 34,85 m şi lăţimea de 17, 25 m, în dreptul 
  
absidelor naosului. Biserica are două nivele: demisol 
  
şi parter: demisolul păstrează planimetria spaţiilor 
  
principale ale nivelului parterului, permiţând 
  
amenajarea lui ca spaţiu liturgic; la nivelul parterului 
  
sunt spaţiile specifice: un pridvor deschis pe trei laturi, 
  
3 
  
deasupra căruia se află foişorul-clopotniţă, pronaosul, naosul şi altarul. În foişorul de 
  
deasupra pridvorului, se face o scară interioară din balconul corului, sunt trei clopote. 
  
Deasupra bolţilor care se intersectează cruciform peste naos, este turla Pantocratorului: la 
  
bază are un diametru de 7 m, iar la cota de 12 m se îngustează la 4 m; de formă 
  
poligonală, dispun de opt ferestre înalte, suple, cu lăţimea de 60 cm. Altarul este monoabsidal, 
  
încadrat de două spaţii laterale, proscomidierul şi diaconiconul. Cota parterului se 
  
ridică la 15 m, realizându-se un soclu de 11,25 m. Planşeele şi bolţile sunt realizate din 
  
beton armat monolit. Pilaştri de susţinere a turlei şi cupolei formează un sistem de cadre 
  
de beton armat monolit. Acoperişul, realizat în şarpantă este de lemn şi învelitoare din 
  
ţiglă-solzi din beton. 
  
Crucile sunt unicate autentice bijuterii din ţeavă pătrată de inox. 
  
Pictura este în stil neo-bizantin, opera pictorului Manole Pătraşcu: fresca, tempera, 
  
vitraliul şi mozaicul. Senzaţia de monumentalitate a fost realizată prin dispunerea ritmată, 
  
pe plan vertical, a portretelor în mărime naturală din interiorul turlei, de la bază şi până la 
  
Pantocrator. Culorile fundamentale, roşu, galben, albastru, sunt magistral combinate, 
  
pictorul – un iniţiat – a dat aspectul de strălucire şi saturaţie în redarea imaginii 
  
consacrate. 
  
Suprafaţa pictată la demisol se întinde numai pe pereţii verticali, tavanul a rămas 
  
alb. Pictura murală a fost realizată în tehnica «tempera», alcătuită în întregime dintr-o 
  
galerie de portrete de sfinţi, dispuse pe vertical. 
  
Iconostasul, unicat de vitralii, este o gamă de mijloace expresive, specifice artei 
  
bisericeşti, vitraliul are o amplă palete de efecte pe care lumina le produce în transparenţa 
  
sticlei – efecte concretizate în superbe irizări şi reflexe cromatice, atât în conturarea 
  
chipiurilor, cât şi în susţinerea câmpurilor decorative. Iconostasul din vitraliu constituie o 
  
admirabilă emblemă cu valoare de unicat în arta iconografică ortodoxă. 
  
Lucrarea este întreită cu 15 imagini din exteriorul şi interiorul Bisericii (Imagine 
  
exterioară, Iconostasul, Vedere spre ieşire, Isus – Pantocrator, Icoana de hram 
  
«Pogorârea Duhului Sfânt», Faţada principală, Detaliu pictură, Vitralii – uşi principale, 
  
Naşterea Domnului, Învierea Domnului, Iconostas, Iconostas – vitralii, Iconostas – detaliu, 
  
Intrarea în Biserică, Biserica . 
  
Autorul prezintă şi bibliografia selectivă: Bude Ioan, Din istoricul parohiilor ortodoxe 
  
timişorene, Editura Învierea, 2007; Idem, Timişoara – «oraş intern». Restituiri 
  
documentare, Editura Artpress, Timişoara, 2010. 
  
3. Timişoara: «Domul» şi Piaţa Domului (Piaţa 
  
Unirii) / Temeswar: Der Dom unde der Domplatz 
  
(Einheitsplatz) / Timişoara: The dime and the 
  
Dome Square (Union Square) / Timisoara: Le 
  
«Dome» et la place du Dome (La Placede 
  
l'Union) 
  
Catedrala Romano-Catolică / Domul Romano- 
  
Catolic este ctitorie imperială a lui Carol al VI-lea (1711- 
  
1740), împăratul Sfântului Imperiu Roman. Domul a fost 
  
construit după planurile arhitectului vienez Fischer von 
  
Erlach-Fiul, în perioada barocului vienez, construcţia a 
  
început în anul 1736 şi a fost terminată în 1774. Domul 
  
respectă modulul clasic, atât la arhitectura exterioară cât 
  
şi la cea interioară. Planul este în formă de cruce, format 
  
de o singură navă şi un transept situat în faţa altarului. 
  
Lungimea totală a navei centrale este de 51,15 m, lăţimea 
  
de 14,6 m, iar lăţimea în dreptul transeptului de 29,34 m. 
  
4 
  
Nava este acoperită cu bolţi între arce dispuse în dreptul pilaştrilor marginali. Intrarea în 
  
catedrală se face printr-o mică încăpere, adăugată ulterior. După acest vestibul urmează 
  
pronaosul deasupra căruia se află încăperea pentru cor şi orgă. În balconul corului şi la 
  
încăperea clopotelor se intră prin uşi sculptate în stejar şi cu fierărie din nichel pur. În 
  
exterior există două turle, cu o înălţime redusă. 
  
Icoana altarului principal îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe, lucrare realizată de 
  
Michael Angelo – Unterberger, directorul Academiei de Arte Frumoase din Viena, în 1754, 
  
iar icoanele laterale au fost executate de Johann Nepomuk Schöpt, în 1772. 
  
Domul dispune de orgă, două altare neogotice. potire, mostranţă, candela pentru 
  
«Lumina veşnică» şi Crucea pentru procesiuni. 
  
Consacrarea bisericii şi Catedrala Episcopilor de Cenad a fost făcută la 24 aprilie 
  
1803, a doua zi după sărbătoarea Sfântului Gheorghe, patronul spiritual al Domului. 
  
În demisolul Domului se află «gropniţa» unde au fost înmormântaţi episcopii 
  
diecezei. 
  
«Domul» / Catedrala Episcopiei Romano-Catolică din Timişoara a fost construită între 
  
anii1736-1758. 
  
Piaţa Domului / Piaţa Unirii este cea mai veche piaţă din Timişoara, iniţial 
  
numindu-se Piaţa Losonczy, în memoria comitelui Ştefan Losonczy, ucis în 1552 de turcii 
  
care au ocupat cetatea. 
  
Piaţa Unirii are o formă dreptunghiulară, pe laturi sunt dispuse importante obiective: 
  
Domul Romano-Catolic, Palatul Baroc, Catedrala Ortodoxă Sârbă, Casa Brück, Casa cu 
  
lei, Monumentul Sfintei Treimi etc., şi Fântâna cu apă minerală. 
  
· În mijlocul Pieţii Unirii se află Monumentul Sfintei Treimi / Coloana Ciumei / Statuia 
  
Ciumei, în amintirea încetării epidemiei de ciumă care devastase întreg Banatul. 
  
Monumentul a fost ctitorit în 1740, a cărei piatră de fundaţie a fost pusă la 23 noiembrie de 
  
Johann Anton Deschan von Hansen, consilierul administraţiei locale. Monumentul este 
  
format dintr-o coloană triunghiulară pe care tronează Sfânta Treime: Tatăl şi Fiul ţin 
  
Coroana Cerească deasupra capului Sfintei Fecioare Maria, care îngenunchează la 
  
picioarele lor. La baza monumentului se află statuile Sfântului Ioan de Nepomuk, iar 
  
dedesubt Sfânta Rozalia. Confecţionat din gresie, monumentul a fost adus din Viena, 
  
transportat pe Dunăre, Tisa şi canalul Bega. Monumentul aminteşte şi de rolul jucat de 
  
baroc ca mijloc de expresie a contrareformei austriece. 
  
· În piaţă se află Fântâna cu apă minerală, utilizată pentru bolnavi, dar şi pentru 
  
locuitorii riverani. 
  
· Alături, în pavajul pieţii se află gravura vechii cetăţi a unui autor necunoscut. 
  
Lucrarea are 12 imagini: Domul – imagine exterioară, Domul – faţada principală, 
  
Vedere spre interior, Altarul, Orga, Piaţa Domului, Piaţa Unirii, Monumenrul «Sfintei 
  
Treimi», Harta din piatră a Cetăţii Timişoara (sec. XVIII-XIX), Centru Pieţii Unirii. 
  
Toate cele trei «Schiţe de studiu monografic» sunt prezentate ştiinţific, bazate pe 
  
documente vechi, dar şi altele descoperite de Părintele-scriitor, oferind date inedite 
  
referitoare la principalele lăcaşuri de cult creştin din municipiu Timişoara. 
  
Cele trei lucrări au fost publicate în patru limbi: română – autor Ioan Bude, Mihaela 
  
Pencov –traducere în limba engleză; Betrice Bobic – traducere în limba germană; 
  
Alexandru Oneţ – traducere în limba franceză. 
  
Lucrările au fost publicate în Editura Artpress (Ioan Aurel Laslău director, Dorin 
  
Moise – consilier editorial), într-o grafică impecabilă, cu imagini color. 
  
Prof. IONEL CIONCHIN 
  
Referinţă Bibliografică:
Cronic[ de Bude Ioan / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 950, Anul III, 07 august 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!