Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Ştefan Popa         Publicat în: Ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Credinţa şi filosofia – două lumini, într-o nouă carte
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

După „Cioran sau excesul ca filosofie” (2008), „Dumnezeul gândurilor mărunte” (2009), „Despre maestru şi alte întâlniri. Eseuri, cronici, recenzii” (2010), filosoful, teologul şi aviatorul Nicolae Turcan reuşeşte să ne uimească cu noua sa carte, Credinţa ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiţiei, apărută în anul 2013, la prestigioasa editură clujeană Eikon, atât prin originalitatea ideilor, cât şi prin frumuseţea textului literar. Prin aceasta, filosoful Nicolae Turcan dezvoltă şi actualizează celebrul înţeles al filosofiei profane – pregătirea pentru moarte, dar din perspectiva credinţei creştine autentice, reamintindu-ne că adevărata filosofie nu se poate împlini în plan personal fără întâlnirea cu raţiunea Supremă, care este Dumnezeu.  

Scriitorul Nicolae Turcan, după ce face o incursiune de excelenţă în meseria armelor, activează câţiva ani în forţele de elită ale Armatei Române, în Aviaţia Militară, perioadă în care îşi face şi ucenicia în sanctuarul cioranian, absolveşte Facultatea de Filosofie şi, după o pitrocire serioasă a operelor lui Cioran, reuşeşte să obţină doctoratul în filosofie. Dumnezeu îţi iese în cale de acolo de unde te aştepţi cel mai puţin. Aşa s-a întâmplat şi cu tânărul locotenent de aviaţie, pe atunci, Nicolae Turcan, care l-a întâlnit pe Dumnezeu la filosoful Emil Cioran, în volumul „Lacrimi şi sfinţi”. În filosofie se împotmoleşte de maxima philosophia atinsă de Hegel, priveşte spre cer şi vede cât de minunată este Creaţia lui Dumnezeu şi, fără să mai stea pe gânduri, dă fuga la Facultatea de Teologie Ortodoxă. Un om de o cuminţenie rar întâlnită (tinereţea şi-a petrecut-o într-un triunghi, bibliotecă – biserică – facultate, asemenea Sfinţilor Trei Ierarhi) care face o trimitere la aşezarea creştinească autentică, un moldovean blajin, modest, sincer şi timid, care face cinste numelui bun pe care îl poartă, dar şi comunităţii. Mă bucur că Dumnezeu mi-a dat posibilitatea să cunosc un astfel de om. De atunci, i-am urmărit evoluţia ca filosof şi teolog şi pot afirma, cu riscul de a fi bănuit de exagerare, că am descoperit în persoana Nicolae Turcan un gânditor mistic ortodox autentic, care poate fi situat pe acelaşi palier cu marele filosof Petre Ţuţea.  

În lucrarea Credinţa ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiţiei, cercetătorul Nicolae Turcan abordează o structură formală şi stilistică foarte apropiată genului filosofic, mixează discursul teologic, însă urmăreşte cu precădere să ofere răspunsuri complete la multiplele interogaţii pe care şi le pun teologii şi filosofii, deopotrivă, raportate la coabitarea dintre credinţă şi filosofie. Întrezăresc în spusele domniei-sale o constantă revenire înspre zona “întru ascuns”, locul unde are loc fuziunea între credinţă şi raţiune, între minte şi inimă. El vorbeşte despre o cale a luminii, dar pentru care îţi trebuie un “paşaport” al Cerului, iar pe acesta stă scris: “Lăsaţi-l să primească lumină curată!” Dar ne atenţionează că e un drum greu, anevoios, cu urcări şi coborâşuri şi, mai mult, e pe verticală. În consecinţă, este o invitaţie la un “zbor” lăuntric, dar nu cu trupul fizic, ci cu cel duhovnicesc, cu menţiunea să ne “ataşăm” cele două aripi: postul şi rugăciunea. Autorul nu omite să ne avertizeze că urcarea presupune însă ”o viaţă care, deşi în lume, depăşeşte lumea, asumând prin credinţă atât viitorul eshatologic, cât şi prezenţa, aici şi acum, a împărăţiei cerurilor înlăuntrul nostru”.  

Volumul Credinţa ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiţiei este un breviar al interogărilor celui care voieşte ca, deopotrivă, teologi şi filosofi să vină sub stindardul lui Hristos şi toţi să reverse din inimile lor în brazdele cerului părtăşia credinţei Lui, care este cel mai veridic semn al devenirii fiinţei întru cuvântul Adevărului. Bine ar fi să trăim timpul în care filosofii să vadă în creştinism “filosofia adevărată”, adică viaţa întru Adevăr. Lucrarea este structurată în opt capitole şi ordonate pe o schemă combinată cu scopul de a se focaliza pe ideea principală - reîntâlnirea filosofiei cu teologia. Convertirea, tradiţia, cultura, meditaţia metafizică, filosofia, teologia sunt teme abordate în prima secţiune a cărţii şi scot în evidenţă faptul că o formă de circumscriere filosofică nu umbreşte în vreun fel credinţa şi “nu-şi pierde identitatea proprie şi nici nu e periclitată de selecţiile, adesea inspirate, pe care cultura profană i le poate pune la îndemână, îmbogăţindu-l în expresie, fără a-l distruge în conţinut”. Autorul foloseşte concepte filosofice, dar le aduce în lumina Evangheliei, depăşind discernământul filosofic şi pătrunzând în tainele abisului şi descoperind maturitatea duhovnicească ziditoare în duh şi adevăr.  

În secţiunea a doua a cărţii, autorul ne aduce o pace şi o bucurie lăuntrică de nedescris în cuvinte, reamintindu-ne că împărăţia cerurilor este înlăuntrul fiinţei noastre, idee împărtăşită, într-un mod aparte, de Kierkegaard, dar şi de arhimandritul Vasilios de la Muntele Athos. Această parte dezbate şi o serie de problematici legate de credinţă, filosofie, ştiinţă, revelaţie prin care se încearcă un dialog cu accent pe hermeneutica teologiei şi filosofiei. Cu toate că lucrarea cuprinde mai multe genuri de text, ea are o continuitate, o luciditate şi o reflexie ascensională şi asta datorită măiestriei artistice şi literare, de excepţie a autorului, dar nici luminozitatea discursului meditativ nu este de neglijat. De remarcat este faptul că întregul volum este străbătut de firul roşu al principiului de credinţă şi Adevărul-Hristos – “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” (In. 14, 6).  

În consecinţă, credem că există o singură certitudine: nimeni nu a exercitat asupra omenirii o influenţă atât de mare şi de profundă ca Omul-Iisus. Dacă marii filosofi ai lumii precum Aristotel şi Platon sau Kant şi Hegel ne ridică în sfera eterată unde n-avem acces, Hristos ne înalţă la cer şi ne coboară pe pământ, zilnic. În plus, Mântuitorul reuşeşte să pătrundă în viaţa şi în gândurile noastre transformându-ne de fiecare dată, precum alchimistul transformă plumbul în aur. Vorba unui mare duhovnic: “murim şi înviem în fiecare zi, dar nu oricum, în Hristos Domnul”.  

Şi-a spus filosofia ultimul cuvânt? Credem că nu, “dar întorcându-ne la pregătire pentru moarte, cu greu am putea să nu recunoaştem, că, aici, ea şi-a atins ultima măsură…”.  

Ştefan POPA  

Referinţă Bibliografică:
Credinţa şi filosofia – două lumini, într-o nouă carte / Ştefan Popa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1065, Anul III, 30 noiembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ştefan Popa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Popa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!