Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   


Autor: Ştefan Popa         Publicat în: Ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Creanga de aur
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

De sărbători, în casele românilor, dar şi în multe case din statele europene pot fi văzute atârnate deasupra uşilor sau agăţate de lustre bobiţele albe ale crenguţelor de vâsc. De unde provine acest obicei şi de ce este atât de apreciată planta numită vâsc.  

Conform unor mituri şi legende, ramura de vâsc (creanga de aur) este un simbol universal al regenerării şi nemuririi, asociată cu forţa, înţelepciunea şi cunoaşterea, virtuţi care o apropie din punct de vedere simbolic de Sfinxul egiptean. Legenda spune că la o mie de ani, vâscul face o creangă de aur, iar cine are norocul să o găsească capătă puteri miraculoase şi devine nemuritor.  

Pe de o parte, în concepţia unor credinţe străvechi, creanga de vâsc deschide Infernul, având puteri magice, îndepărtând demonii şi conferind nemurire, pentru că nu este atacată de foc. Folosită de Enea şi Orfeu în călătoriile lor subpământene, creanga de aur este simbolul luminii care permite explorarea Infernului fără pierderea sufletului.  

În medicina tradiţională, vâscul este o plantă semi-parazită, ce se dezvoltă pe ramurile unor pomi fructiferi sau a unor arbori. Sunt cunoscute efectele benefice ale vâscului în diferite afecţiuni, în special planta care se recoltează de pe măr, prun sau păr. În schimb, cel adunat din păduri, de pe stejar, de pe conifer sau chiar tei este toxic. Extractul de rămurele şi frunze de vâsc este un excepţional vaso-dilatator coronarian, folosit foarte mult în vindecarea tumorilor intra-craniene. De asemenea, se ştie efectele benefice ale ceaiului şi sucului de vâsc care sunt folosite în tămăduirea bolilor de inimă.  

Pe de altă parte, potrivit concepţiei druide, vâscul este considerată o plantă sacră, simbolizând viaţa eternă, la fel ca şi pomul de crăciun. Preoţii druizi tăiau vâscul de pe stejar cu o seceră de aur în cadrul unor ceremonii religioase speciale, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul. Apoi, aceştia rupeau crengile de vâsc în mai multe rămurele şi le împărţeau credincioşilor care le atârnau deasupra uşilor ca protecţie împotriva fenomenelor meteo periculoase şi a calamităţilor naturale. O legendă spune că doi conducători de armate care urmau să se confrunte s-au întâlnit într-o pădure şi întâmplarea a făcut ca în stejarul sub care s-au oprit să fie o creangă de vâsc, fapt care a dus la încheierea păcii.  

Apoi, majoritatea europenilor consideră că vâscul este una dintre cele mai misterioase şi magice plante. În concepţia folclorică europeană, vâscul este o plantă de leac şi farmece, un apărător al vieţii, al fertilităţii şi un bun afrodisiac. În acest sens, scandinavii considerau că această plantă veşnic verde aduce noroc şi bunăstare. Aceştia vedeau în vâsc o plantă a păcii şi armoniei, asociindu-o cu Frigga, zeiţa dragostei. De asemenea, potrivit unei credinţe străvechi, în Marea Britanie, se crede că planta a fost adusă de fulgere şi trăsnete pe crengile copacilor şi de aceea vâscul poate stinge focul.  

Obiceiul sărutului sub vâsc  

Tradiţia de a te săruta sub ramura de vâsc îşi are rădăcinile într-o frumoasă legendă scandinavă legată de Frigga, zeiţa dragostei şi de Balder, zeul soarelui, fiul acesteia. Într-o noapte, Balder are un vis despre propria-i moarte. Îngrozit, el aleargă la mama lui să-i spună visul. Premoniţia fiului ei despre moarte o îngrijorează nespus de mult, întrucât ea ştia că odată cu Balder va dispare şi pământul. Pentru a preveni o astfel de tragedie, Frigga aleargă la toate creaturile aerului, pământului, focului pentru a le smulge promisiunea de a nu face vreun rău fiului ei.  

Cu toate acestea, Loki, zeul răului a aflat că Frigga a uitat să ceară promisiunea unei singure plante. Aceasta era întâlnită, de obicei, pe ramurile stejarilor şi era cunoscută sub numele de vâsc. Loki a făurit o săgeată otrăvită în vârful căreia a pus o crenguţă de vâsc şi l-a păcălit pe Hoder, să o îndrepte către Balder, fratele acestuia,. Zis şi făcut. Fără să stea pe gânduri Hoder a trimis săgeata otrăvită chiar în inima lui Balder, acesta murind pe loc. După trei zile, Frigga reuşeşte să-l readucă la viaţă pe fiul ei, cu ajutorul vâscului. Zeiţa dragostei a binecuvântat planta şi a adus asupra acesteia vraja că oricine stă sub ea să fie apărat permanent de pericole şi să aibă dreptul de a fi sărutat, ca un semn al dragostei.  

Aşadar, de atunci şi până în zilele noastre se păstrează acest obicei. Se spune că dacă doi tineri îndrăgostiţi cad sub vraja acestui obicei, în acel an se căsătoresc, iar dacă doi soţi sunt atraşi de această vrajă, aceştia vor avea parte de înţelegere, armonie şi multă iubire.  

Ştefan Popa  

 

Referinţă Bibliografică:
Creanga de aur / Ştefan Popa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1093, Anul III, 28 decembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ştefan Popa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Popa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!