Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   


Autor: Corneliu Vasile         Publicat în: Ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012        Toate Articolele Autorului

Corneliu VASILE - TAINA SCRISULUI (37) - MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
M-am născut într-o şcoală dintr-un sat al Olteniei, în Regatul României, judeţul Romanaţi. Părinţii mei, învăţătorii localităţii, locuiau acolo, într-o cămăruţă. Poate să fie primul reper al dorinţei mele de a citi, de a învăţa, astfel că, până târziu, m-am dedicat studiilor, literaturii, şcolii, fiind în fine absolvent cu două licenţe şi doctor în filologie cum laude al Universităţii din Bucureşti şi membru al Uniunii Scriitorilor din România.  
 
Al doilea element, desigur, era şcoala, căci m-am născut şi am locuit un timp în şcoală, intram la lecţiile ţinute de mama şi de tata când doream, urmăream cu mare curiozitate felul cum se precipitau şcolarii să iasă la tablă sau să ridice două degete, vedeam hărţile, portretele, peisajele, tabelele de pe pereţi, mă încurcam printre copiii ieşiţi, în recreaţie, la jocurile lor.  
 
Nu îmi amintesc decât vag crâmpeie de cântec bătrânesc şi descântec, pentru că, înainte de a ajunge la vârsta şcolarităţii, părinţii s-au mutat în oraşul învecinat, unde folclorul era cel mult unul cu slabe reminiscenţe ale limpezimii originare, era doar de mahala. Dar îmi amintesc cum, pe la vreo patru-cinci ani, mergeam la grădiniţa din satul de centru, pe lângă porumbii care mi se păreau nişte uriaşi, ascunzând primejdii şi emoţii nedorite. Îmi mai amintesc cum mergeam, pe un drumeag, în satul bunicilor din partea maternă, pe la poale de pădure cu flori şi gâze multicolore, pe lângă o cişmea cu apă rece şi bună, trecând calea ferată pe care, rareori, trecea un motor, între Caracal şi Piatra Olt. Apoi poteca şerpuind printre mesteceni albi, răchită şi plopi impunători, până în grădina bunicilor, de pe malul Olteţului. Luciul apei, pe care o treceai cu luntraşul, undele pline de mormoloci, fâţe, scoici, sunetele scoase de vitele venind seara de la păşune, cotcodăcitul, behăitul, lătratul, nechezatul, grohăitul, măcănitul, foşnetul vântului prin copaci, toate mi-au rămas în memorie şi în suflet ca străluciri ale peisajului românesc, de care şi oamenii sunt de nedespărţit.  
 
Trec peste compoziţiile din clasele şcolii primare şi elementare, observând că, la început, este intrarea într-o ordine şi rigurozitate a deprinderilor, mai apoi, cum intervin sentimentele şi trăirile, dragostea, ah! dragostea!, creşte dorinţa de cizelare a expresiei, fără ca motivaţia să se dezvăluie.  
 
Primele mele încercări literare au fost în anii de liceu, când am compus câteva texte lirice, desigur de dragoste, imitând ritmul şi rima din poeziile lui Mihai Eminescu, George Coşbuc sau Vasile Alecsandri. Apoi, observând că, în afară de sentiment, mai există şi defecte şi răutăţi, m-am încercat în epigrame.  
 
Dar abia ajungând student la Litere, în Bucureşti, am avut posibilitatea să cuceresc un public mai larg decât cel al colegilor de clasă. Astfel, am publicat o poezioară într-o revistă (gazetă) de perete de pe holul facultăţii, bucuros că voi fi remarcat de colegi, în special de colege şi poate de profesori. În ultimul an de studenţie, am debutat în „România literară”, cu un articol (notă) despre tirajele unor scriitori importanţi, despre şi pe care îi citisem la cursurile de literatură română şi de literatură universală. Eram în culmea fericirii şi cred că mă credeam chiar un scriitor, încă de pe atunci!  
 
Am uitat să spun că, în afară de literatură, am practicat, până când disciplinele şcolare din liceu au devenit foarte grele, cântatul la vioară, pregătindu-mă cu profesorul de muzică şi dirigintele meu, domnul Dumitru Popescu („nea Mitică” i se spunea). Iar ca exerciţiu personal am încercat desenul în creion, inclusiv autoportretul, deşi la liceu era numai desen tehnic. Nu m-am exersat în toate cele şapte arte, dar am încercat câte puţin.  
 
Sunt mulţi colegii şi prietenii confraţi întru literatură, iar, ca formă de grup, am frecventat, sporadic, cenalul „Junimea” al facultăţii, cenaclul „Bacovia” de lângă Dealul Mitrolpoliei şi cenaclul local „Haralamb G. Lecca”, oferind elevilor mei un model şi îndrumându-i spre lectură şi creaţie a cuvântului. Astfel, am înfiinţat patru reviste şcolare şi două cercuri sau cenacluri şcolare, copiii obţinând premii la multe concursuri de poezie, proză sau eseu.  
 
Dintre colegii şi prietenii mei dedicaţi literaturii pun întâi colegii de facultate: George Arion, Tudor (Dorel) Cristea, Passionaria Stoicescu, Alex(andru) Ştefănescu, Adriana Bittel, Ştefan (Fănuş) Băileşteanu (dispărut), Mariana Ionescu, Paul Androne, Mirela Roznoveanu (Roznovski), inclusiv mai vârstnicii care fuseseră brutal obligaţi să-şi întrerupă studiile alături de colegii lor de generaţie, Paul Goma şi Doina Sălăjan. Iar ca modele erau profesorii de la Universitate, autori de studii, istorii literare, articole, manuale, tomuri fundamentale: Şerban Cioculescu, Alexandru Piru, Paul Cornea, George Munteanu, Matilda Caragiu Marioţeanu, Zoe Dumitrescu Buşulenga, George Ivaşcu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Gelu Ionescu.  
 
Reglementarea repartiţiei guvernamentale la post te arunca undeva, pe întinsul patriei, într-un sat fără biblioteci, teatru, cinematograf, operă, cultură, misiunea fiindu-ţi să-i înveţi pe copiii ţăranilor să scrie, să citească şi să vorbească, în principal. Rare momentele de evadare spre luminoasele cetăţi ale culturii. Abonamentele la reviste erau singura salvare.  
 
Abolirea regimului, implicit a cenzurii şi a monopolului asupra publicării m-au determinat, şi pe mine, să încerc să public câte ceva, căci scrisesem şi înainte, căci încercasem să public (fără a reuşi) şi înainte, căci ştiam că am ceva de spus, ceva ce poate să-i intereseze şi pe alţii. În paralel cu vocaţia didactică. Acum am publicate: câteva plachete de versuri, un roman, o carte de proză scurtă, una de eseuri literare, o monografie critică despre Geo Dumitrescu – teza de doctorat, o culegere de cronici de carte (recentă, 2012).  
 
Am câştigat şi câteva premii literare şi diplome ale direcţiilor de cultură Teleorman şi Olt. Mă bucur de succesele colegilor mei, la lansări şi târguri de carte, îi citesc şi, uneori, scriu câte o recenzie, mândru că am prieteni înzestraţi, cu aspiraţii înalte. Iar când o carte nu-mi place, nu scriu despre ea. Nu aspir să intru în manuale, sau în dicţionare (deşi unii nu m-au ascultat!?), mă socotesc mai mult un iubitor, admirator şi ucenic al literaturii, însă sunt bucuros să public cuvântul românesc inclusiv în ziarele româneşti de peste hotare, de peste munţi şi fluvii, de peste Ocean şi de peste continent(e).  
 
Trebuie să mai scriu multe fraze şi pagini pentru a putea să explic taina scrisului.  
 
Corneliu VASILE  
3 septembrie 2012  
Bucureşti  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Corneliu VASILE - TAINA SCRISULUI (37) - MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII / Corneliu Vasile : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 661, Anul II, 22 octombrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corneliu Vasile : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Corneliu Vasile
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!