Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Corneliu Leu         Publicat în: Ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012        Toate Articolele Autorului

Corneliu LEU - VREAU GUVERN DE PLAGIATORI TINERI !
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
De ce tineri? Pentru că pe vremuri se plagia altfel, se plagia pe faţă, se plagia chiar citând sursa de cât mai multe ori dacă era vorba de linguşeala la adresa „geniilor conducătoare” sau de falsele jurăminte de credinţă faţă de „clasici”. Ţin minte că am inventariat pe două coloane nu ştiu câte articole ale unor somităţi, poate chiar academice, găsind pe coloana care inventaria cuvintele autorului-semnatar, să zicem două sute, faţă de patru mii sau şase mii de cuvinte, cât aveau citatele folosite. Iar aceia erau autori care luau chiar şi premiul de stat tocmai pentru că citau cât mai des, cam de şapte opt ori pe pagină, sursa limbii de lemn a dictatorilor. Ca să nu mai vorbim de începutul obligatoriu al scrierii respective, în care sursa era ţelul suprem al liguşirii şi nu spusele ei care puteau fi chiar o prostie. Aşa că, mai întâi citai sursa şi apoi puneai citatul: „Aşa cum ne învaţă tovarăşul X” ... şi extrăgeai în continuare scriind cu foarfeca ... Asta era pe vremuri, când făceai carieră cu plagiatul numit „compilare” de unde au învăţat unii metoda cu întreruperea textului pentru a pune sursa mai presus de idee; aşa că eu vreau tineri, ca să nu-mi mai amintească de parveniţii trecutului politic.  
 
Ov.S.Crohmălniceanu avea o atât de mare specializare în a folosi asemenea argumente, încât şi-a început o carte cu „Aşa cum ne-nvaţă tovarăşul Malenkov”; performanţă pe care n-au atins-o nici criticii literari sovietici, deoarece Malenkov a zburat de la cârmă înainte de a ajunge la cultul personalităţii, pe care i-l începea înaintea lor un autor ce utiliza limba română.  
 
Mi-am permis această divagaţie numai pentru a demonstra că citarea sursei la fiecare pagină şi cât mai insistent, în afară de faptul că îşi are originea în practicarea cultului personalităţii, devenise chiar metoda curentă a plagiatorilor care, sub comunism, erau scuzaţi cu calificativul de „compilatori”, primind chiar premii, distincţii şi funcţii de partid pentru aceasta.  
 
Şi, iată că, la douăzeci de ani de când partidele politice se agresau afirmând fiecare că la ei s-au încadrat securiştii cei buni, în vreme ce ceilalţi i-au promovat pe securiştii cei răi, reajungem „dialectic” în acelaşi punct, de o parte strângându-se compilatorii iar de alta plagiatorii. Realitate confirmată prin documentul prezidenţial care cere, precum o declaraţie de avere, declaraţia „de neplagiat”. Or, dacă trăim într-un stat de drept, în care prezumpţia de nevinovăţie este constituţională, cum poţi să ceri unui om căruia nu i-ai probat vinovăţia o proprie declaraţie că este nevinovat?!  
 
Acesta este un act care demonstrează că tu, preşedinte, eşti cel mai rău plagiator, fiindcă plagiezi metodele abuzive ale cadriştilor care te puneau să declari ce voiau ei, sau şefii lor să-ţi pună la fişă; plagiezi metodele provocatoare ale securităţii care întocmea dosare secrete; plagiezi lipsa de morală a celor mai infecţi dictatori care plătesc în jurul lor un aparat ce nu face altceva decât să fabrice documente acuzatoare pentru adversarii politici. Şi îi plăteşti din bani publici, nu din propriul tău buzunar, asta însemnând că îi plagiezi şi pe cei mai corupţi dintre şefii regimurilor totalitare, cei care nu numai siluesc poporul, dar îl şi fură. Ce să-i faci?!... Până şi plagiatul e o problemă de cultură: Dacă ai cultură vastă, te orientezi către ce este mai nimerit, mai modern, mai inedit. Dacă ai cultura cazonă a cursului seral PCR, plagiezi şi tu de la dictatorii a căror gândire ţi-a recomandat-o partidul!  
 
Din pricina aceasta, în vreme ce compilatorii îşi folosesc acum priceperea pentru a strânge citate compromiţătoare, eu aş fi fericit dacă am avea un guvern format din plagiatori tineri, bine informaţi în toate domeniile democraţiei ce se practică în cele mai civilizate state ale lumii, care să ştie să-i plagieze pe cei mai productivi şi mai benefici oameni politici în materie de dezvoltare naţională. Să ia istoria recentă a Europei şi să plagieze ce au făcut Adenauer, Willy Brandt şi Helmuth Koll pentru Germania, De Gaulle pentru Franţa, Margaret Tatcher pentru Anglia, miniştrii lui Baudouin sau ai lui Juan Carlos pentru Belgia şi Spania, De Gasperi şi Fanfani pentru Italia, Lech Velessa pentru Polonia, Vaclaw Havel pentru Cehia. Să-i plagieze bine de tot. Să-i plagieze oricum, cu şi fără sursă la asterisc, în subsolul paginii sau la bibliografia finală. Să preia hălci întregi din politicile lor pozitive şi să le folosească fără ruşine şi fără teamă de acuze, pentru un „ceva mai bine” în societatea românească.  
 
Iar, dacă li se cere de la Cotroceni declaraţie de neplagiat, să răspundă precum călugărul chemat la judecata ierarhilor pentru acuzaţia de afemeiere:  
- Poţi jura aici că n-ai fost la femei?  
- Pot, Prea Sfinţiţi Părinţi; fiindcă ele au venit la mine!  
 
Corneliu LEU  
Poiana Ţapului  
iunie 2012  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Corneliu LEU - VREAU GUVERN DE PLAGIATORI TINERI ! / Corneliu Leu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 550, Anul II, 03 iulie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Corneliu Leu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!