Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Corneliu Leu         Publicat în: Ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013        Toate Articolele Autorului

Corneliu LEU - STATUL DE DREPT AL FISCALITĂŢII ŞI FISCALIZĂRII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
-despre o carte care s-a coagulat prin aceasta rubrică-  
 
Secolul acesta din care, iată, o duzină de ani s-au scurs în tot mai adâncă decădere şi criză, ni se arătă atât de tehnic şi atât de bântuit „pragmatisme” pe cât de aspre pe atât de cinice şi de imorale, încât nu lasă loc pentru nimic sentimental şi nici nu pune preţ pe ceva cu adevărat raţional. Vrea cifre şi existenţă numerică în loc de inspiraţie; vrea funcţionari ai democratismului birocratic în loc de lideri convingători, cu programe izvorând din propriile credinţe; vrea consumerişti despiritualizaţi, preocupaţi ai bunăstării de moment şi democratizaţi doar în actul electoral, în loc de o populaţie cu convingeri politice. Ba, chiar, preferă cămătari în loc de oameni cu imaginaţie financiară benignă, pentru ca să nu ierte nici o delăsare de la perseverarea întru acaparare. Iar, când se vorbeşte de egalitate, referirea e la justiţie şi la judecătorii care trebuie să dea condamnări egale, nu la legiutorii cu har care trebuie să impună norme egale de dobândire a bunurilor vieţii omului şi norme egale de spiritualizare a ei.  
 
Şi, atunci, te-ntrebi: Mai are, oare, societatea acestui secol, nevoie de democraţie?... Mai are nevoie de partide politice în afara momentelor rutinier-electorale când voinţa omenească e tradusă şi trădată în elemente statistice de care profită aceleaşi forţe obscure?... Mai are nevoie de doctrine, când totul se vinde şi se cumpără cu aceleaşi preţuri înşelătoare prin acel 99% de după virgulă?... Sau, chiar: Mai vrea ea cu adevărat libertate şi egalitate de vreme ce de multă vreme acestora li s-a amputat componenta de „solidaritate”?!  
 
Dar Statul de Drept?!... Se poate el, oare, constitui, sau consolida, în urma unor alegeri strâmbe? Poate funcţiona având relaţii internaţionale strâmbe? Poate avea conducători impuşi strâmb, sau susţinuţi strâmb, sau fiind ei însuşi strâmbi în materie de hotărâre, de credinţă, ori de sinceritate?!... Iar, din punct de vedere teoretic, se pune întrebarea capitală: Vorbim despre un stat de drept în sine, sau despre acel specific STAT DE DREPT AL ORÂNDUIRII DEMOCRATICE MODERNE?  
 
Pentru că, aşa cum dezvolt în anumite pagini din această carte, eu cred că despre stat de drept se poate vorbi mai mult sau mai puţin în orice fel de orânduire, în măsura în care puterea, fie ea autocrată, oligarhică, cezaristă sau democrată, ştie să impună un cod de legi obligând societatea să le respecte şi să le aplice întocmai. În felul acesta putem vorbi de faptul că se asigură un stat de drept şi, dacă vrem să fim solipsişti, îl fetişizăm ca atare, fără să punem întrebarea „ce fel de drept reprezintă acel cod de legi?”... Cred că devine clar, astfel, că nu există un stat de drept în sine, ci există state de drept ale diferitelor orânduiri. Cu alte cuvinte, feudalul care a impus în orânduirea lui nişte legi ce trebuiau să fie respectate de toată lumea, este considerat astăzi un autocrat luminat, superior altor feudali care şi-au exercitat puterea conform liberului lor arbitru; dar asta nu înseamnă că trebuie să preluăm formula lui de guvernare.  
 
Iar, dacă aş înclina să analizez cam despre ce fel de stat de drept vorbesc politicienii noştri contemporani, nu e un simplu amuzament dacă afirm, conform priorităţii acordate şi de legislaţia mai multor coduri în vigoare şi de amploarea, preocupările sau chiar insistenţele autorităţilor administrative, că nu e altul decât statul de drept al fiscalităţii şi fiscalizării. Pentru că nimic nu este mai important pentru puterea exercitată printr-un asemenea stat de drept decât încasarea taxelor şi impozitelor. Afirm, astfel, cu toată răspunderea că, nu numai în ţara noastră, ci în multe alte părţi, nouă, cetăţenilor acestei lumi contemporane, ni se legiferează mult mai clar plata dărilor decât însuşirea drepturilor sau beneficierea de ele; produsul intern brut realizat de noi nu are drept scop principal beneficiul personal sau social, ci impozitarea lui; nu interesează pe nimeni dacă bunurile pe care le realizăm ne satisfac sau nu nevoile, ci doar taxele pe care trebuie să le plătim pentru ele; veniturile provenite din bunul comun, o bună parte din însăşi sumele fiscalizate pentru asigurarea socială contribuabilului ca şi din alte sume care sunt proprietatea particulară a unor comunităţi de cetăţeni, capătă alte întrebuinţări bugetare. Iar, din punctul de vedere al relaţiilor cetăţeanului cu justiţia, se confirmă clar convingerea că evaziunea fiscală stă pe picior de egalitate cu cele mai abominabile crime antisociale.  
 
Dintr-o asemenea înţelegere strâmbă a statului de drept provin, cred eu, toate celelate atacuri la adresa valorilor democraţiei, tot scepticismul în legătură cu doctrinele democratice prefigurând (aşa cum făceau comuniştii pe vremuri vorbind de „visul de aur al omenirii”) dispariţia partidelor politice. Ca şi toată reducerea, deprecierea, decăderea tot mai despiritualizată a actului politic şi a înţelegerii leadershipului democratic. Până la faptul că, la recentele alegeri din Statele Unite, o parte importantă a presei a consemnat drept deosebiri principiale între programul electoral a democraţilor şi cel al republicanilor nişte procentaje diferite la taxe şi impozite, nişte aprecieri diferite a rezultatelor din războaiele recente, susţinerea sau nesusţinerea legii avorturilor sau a restricţiilor la arme şi muniţii şi, la nivelul mai mărunt, al normelor legislaţiei fiecărui stat, alte câteva asemenea „probleme sociale”. Îmi cer iertare că, văzând politica după o modă ceva mai veche, am insolenţa să propun unor asemenea programe electorale ca, atunci când vor lua în dezbatere o lege a prostituţiei, să-şi exprime clar punctul de vedere al doctrinei de partid asupra gradului de vinovăţie în funcţie de perceperea taxei înainte sau după.  
 
Fapt pentru care, înainte de a încheia aceste rânduri trecând la acel argument în plus pe care l-am menţionat, aduc aici, în faţă, afirmaţia pe care, argumentată mai pe larg, o fac spre sfârşitul acestei cărţi: Poate că par un desuet nepragmatic şi romanţios căutând doctrine şi lideri novatori în contextul în care se afirmă că politica se face, ca în domeniul digital, mai mult cu aparate de partid decât cu personalităţi, harisma de altă dată fiind înlocuită prin conectarea la diferite reţele finaciare, informative, ocult-contemplative sau de manipulare, butonând în mod cât se poate de inteligent, dar ne având nevoie de o doctrină. Poate că astăzi nu mai ai voie să fii modern fără a recunoaşte scepticismul filosofiilor politice contemporane care susţin dispariţia partidelor şi doctrinelor. Chiar dacă, în pranteză fie spus, eu declar că aşa ceva nu ar putea să mă deranjeze: Fiindcă eu, în calitate de cetăţean al acestei lumi, sunt dispus să mă mulţumesc numai cu libertăţile democratice, fără a agrea neapărat vreo culoare politică. Dar subliniez: M-aş mulţumi, dacă asemenea libertăţi democratice sunt temeinic garantate!... Din păcate, însă, prin această precizare, începem, de fapt, să ne întrebăm din nou cine ar putea fi cel mai bun garant al lor, ajungând la nevoia unui nou partid coagulant de aspiraţii, sau a unei noi doctrine credibile.  
 
Iar asta, nu mai e nici măcar „spirala” pe care o fetişizează dialecticienii. Asta e, pur şi simplu, învârtirea în jurul cozii catre care ne e deturnată atenţia prin presiunea cu intenţii compolotiste a unor forţe care se doresc supra-civice.  
 
Corneliu LEU  
27 ianuarie 2013  
Bucureşti  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Corneliu LEU - STATUL DE DREPT AL FISCALITĂŢII ŞI FISCALIZĂRII / Corneliu Leu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 758, Anul III, 27 ianuarie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Corneliu Leu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!