Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Corneliu Leu         Publicat în: Ediţia nr. 599 din 21 august 2012        Toate Articolele Autorului

Corneliu LEU - DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (7)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Din acest inventar, ca entitate, fac parte şi intelectualii. Chiar dacă nu e vorba, ca la partide, de o entitate de interese unitare sau conjugate, cui să-i adresezi speranţa de a elucida, cel puţin din punctul de vedere teoretic, al unor teze mai clar aduse la zi, trăsăturile contemporane ale democraţiei, dacă nu celor care i-au elaborat conceptele pe parcursul timpului sau, cel puţin, i le-au înţeles mai repede?  
 
Obişnuim, mai ales gândindu-ne la momentele noastre istorice de afirmare naţională, să ne referim la intelectualitate configurându-ne acele eşaloane de tineri bărbaţi veniţi de la învăţătură cu scopul clar de a extinde prin ea tocmai aspectele democratice ale emancipării naţionale, intelectuali care însuşindu-şi învăţătura indiferent în ce domeniu, aveau şi conştiinţa rostului ei în emanciparea politică a populaţiei. Acel tip de specialist în domeniu său, dar şi conştient că este deţinătorul unei învăţături de care depinde afirmarea politică a întregii populaţii. Acele generaţii cu aspect poate romantic, dar temeinic animate de un crez politic pe care-l făceau cunoscut cât mai multor concetăţeni, compatrioţi, conlocuitori ai mediului respectiv.  
 
Fie prin exprimarea ritoasă a opiniei, fie prin modul de a aborda problemele comunităţii, fie prin exemplul civic al comportamentului său intelectual, acest tip de model pentru persoanele pe care şi-au ales menirea să le formeze cu vocaţia existenţei intelectuale în mijlocul lor, rămâne de domeniul unui ideal trecut şi este depăşit de pragmatismul vieţii noastre contemporane. Dar întrebarea care se pune este: Oare ne putem permite inconştienţa de a-l înlocui cu tipul de cumpărător de diplomă de la o universitate particulară, corespondentă evidentă, a cursurilor scurte şi serale cu care dictatura comunistă încerca a înlocui cât mai repede intelectualitatea incomodă, obişnuită să gândească singură de la nivelul cunoştinţelor ei şi să nu i se bage idei pe gât?  
 
Nu ştiu dacă comunismul, care proclama demagogic triumful clasei muncitoare, a vizat în mod programat proliferarea până la obsesie a nevoii de diplomă care să titreze birocratic pe toată lumea, dar pot spune că prin asta i-a reuşi de minune scopul pe care, din motive de disciplină dictatorială l-a avut: Distrugerea intelectualităţii ca vocaţie adevărată înspre o tot mai mare libertate de gândire. Numai fetişul diplomei în sine putea anihila acest pericol real pe care intelectualul îl prezintă pentru dictatură. Iar faptul că în societatea de astăzi nu mai putem vorbi de o contribuţie reală a intelectualilor la desfăşurarea vieţii politice, nu provine din faptul că portretul romantic despre care am vorbit mai înainte e depăşit istoriceşte. Ci, din păcate, pentru că e evidentă înlocuirea lui cu nechematul cumpărător de diplome inventat de comunism şi dus pe culmi de neguţătoriile cu universităţi postdecembriste.  
 
Pentru că, venind la început cu o aparenţă de morală a nonaverii, activistul comunist care părea a se fi mulţumit cu satisfacţiile puterii sărace, şi-a dat seama repede că, omeneşte, puterea nu poate fi săracă şi, devenind „conducător” mai mare sau mai mic, s-a lăsat dulce-corupt de bogăţiile ei, lipsa de avere fiind o obligaţie numai pentru cei conduşi. Iar cum averea nu putea fi nominalizată în proprietăţi, se nominaliza în drepturi nedeclarate care însemnau adâncirea corupţiei: De la dreptul de a mânca mai bine, a cumpăra mai ieftin, a-ţi creşte copiii în lux şi a locui mai confortabil, până la cel de a te considera superior prin studii. Aşa a apărut, nu numai puzderia de doctorate; ci, ca atribut evident al corupţiei, puzderia de cadre academice ce acordau asemenea doctorate.  
 
Cadre compromise care, în condiţiile libertăţilor democratice ale corupţiei crescânde, au produs cu tarife capitaliste puzderia de diplome de astăzi. Nimic nu continuă mai mult corupţia bolşevică de ieri, când fiecare localitate îşi manifesta în principal puterea prin două lucruri: fonduri pentru blaturile din fotbal şi diplomă de doctor cumpărată de primul secretar. Marile libertăţi democratice continuate prin parveniţi din aceeaşi categorie de provenienţă lumpenă, confirmă şi astăzi aceleaşi priorităţi ale redistribuirii veniturilor ilicite: fotbalul şi diplomele universitare.  
 
La vârsta mea, cu toate că tânjesc să văd un joc frumos de fair-play sportiv, fotbalul nu mă mai preocupă. Dar problema diplomelor ştiu bine că nu se va putea rezolva câtă vreme nu vom ajunge la radicalizarea unei poziţii civice a adevăraţilor intelectuali. Şi chiar începând de la problemele democraţiei care devin o durere naţională.  
 
Societatea, adevărata societate umană modernă stabilită pe trepte de cunoaştere şi afirmare intelectuală s-a obişnuit şi ne-a obişnuit ca, de la intelectuali, pretenţiile de înţelegere politică a lucrurilor să fie mai mari. Iar eu cred că intelectualul, adevăratul intelectual, are un cuvânt de spus în această contemporaneitate politică, în redresarea ei, în decontaminarea ei de aspectele subintelectuale cu care se confruntă. Indiferent de orientarea doctrinară, el este cel chemat să asaneze climatul democratic general, să obtureze găurile negre ale mafiotismului în care se pierd şi ultimele bune intenţii ale populaţiei, să nu mai permită încă o dată o decădere atât de bruscă, pe o pantă atât de jalnică, aşa cum s-au petrecut lucrurile de la 1989 încoace.  
 
Opt milioane şi jumătate de români şi-au manifestat conştiinţa civică. Ăsta nu e fapt mărunt. Jumătate din ţările Europei îşi evaluează nu la mai mult de atât întreaga populaţie. Şi sunt state care reprezintă, totuşi, democraţii mai bine stabilizate, mai demne în abordarea fondului democratic al vieţii contemporane, mai puţin minate de golănia împotriva căreia, iată, ne-am manifestat votul.  
 
E ruşinos, e chiar jalnic pentru intelectualul adevărat să se ajungă a i se spune că este „intelectualul cutărui, sau cutărui politician”. Intelectualul care nu ascunde în el o înclinaţie de vechil, sau de ciocoi, nu are dreptul să fie omul cuiva, tocmai pentru că, intelectualiceşte el provine din vocaţia de a se manifesta în cadrul înţelegerii unor doctrine şi a alegerii raţionale a uneia dintre ele. Alegere pe care are şi obligaţia să o explice semenilor faţă de care îşi asumă rolul de model.  
 
Modelul intelectual de existenţă este singura soluţie pentru a face faţă obsesiilor comerciale ale mondenului cu care consumerismul contemporan distrage atenţia de la problemele reale ale societăţii şi, implicit, ale democraţiei.  
 
Din pricina aceasta, o asemenea manifestare a nevoii populare de democraţie reală, precum cea manifestată la referendum, reclamă din partea oricărui intelectual, indiferent de afinităţile personale pe care şi le găseşte cu o figură politică sau alta, mai multă meditaţie asupra mult doritei şi des neglijatei democraţii, pe care acum, în acest moment, putem să o susţinem sau să o pierdem.  
 
Propun înfiinţarea unui grup de reflecţie pe această temă şi începerea unor dezbateri publice din care să aibă de câştigat toate doctrinele politice adevărate, în pofida mafiotismului adoctrinar, al cărui spirit dizolvant şi manipulator devine inamicul public numărul unu, continuator al bolşevismului care a încercat să dizolve conştiinţa politică românească.  
 
Un grup de reflecţie privind democraţia reală şi eficientizarea ei prin cultivarea conştiinţei civice a societăţii noastre care şi-a dat măsura prin acest vot. Din care vă invit să faceţi parte.  
 
(SFÂRŞIT)  
 
Spre a putea alcătui un program, aştept mesaje la adresele:  
 
 
Corneliu LEU  
Poiana Ţapului  
21 august 2012  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Corneliu LEU - DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (7) / Corneliu Leu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 599, Anul II, 21 august 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Corneliu Leu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!