Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Corneliu Leu         Publicat în: Ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013        Toate Articolele Autorului

Corneliu LEU - BATISTA PE ŢAMBAL
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Fiindcă au început să apară voci care „în numele binelui nostru” ne îndeamnă să punem batista pe ţambal în privinţa nemulţumirilor pe care le avem faţă de un anume tratament acodat nouă anul acesta de către unii lideri europeni, e bine s-o spunem făţiş că numeni nu s-a dezis de legătura cu instituţiile europene şi euroatlantice şi, dacă ne-am exprimat nemulţumirea faţă de o persoană sau alta care s-a dovedit rău informată, am făcut-o tocmai pentru a nu lăsa să se înţeleagă că ar fi şi rău intenţionată. Iar, în măsura în care noi ştim că suntem mult mai europeni decât ne consideră alţii, ba că suntem chiar acei europeni care încă mai trăiesc din toată inima tradiţionala lor aşteptare cu „vin americanii”, nu avem nici motiv, nici batistă de pus pe ţambal, atunci când e vorba de dorinţa noastră cinstită de a ne dezvolta democraţia.  
 
Dacă am ţine seama de ultimele informaţii, probleme asemănătoare cu nemulţumirile noastre din anul acesta apar în mai multe ţări foste socialiste, dintre care şi landurile fostei RDG în care, nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere democratic, lucrurile nu stau la fel ca în landurile din fosta RFG. E normal, deci: Sunt sechelele „Lagărului Păcii şi Socialismului Multilateral Dezvoltat” până la înjosirea omului de către om, iar Doamna Merkel, de la conducerea statului unitar german de astăzi nu poate asigura foştillor ei compatrioţi acelaşi regim. Ea a înţeles diferenţele şi, atunci, ne-a admonestat şi pe noi, că nu-l înţelegem pe Băsescu. Îi dau dreptate şi mă declar în dezacord total cu cei care, reeditînd metodele lui, îl caută pe Băsescu la dosar să vadă dacă a semnat sau n-a semnat vreun angajament cu fosta securitate. Ca şi cum asta ar mai avea importanţă astăzi, când ne-am convins de preocuparea lui de a căuta angajamente asemănătoare noi, prin instituţii noi, ale statului de drept, de care face caz.  
 
Pentru că, exact cum nu interesează dacă doamna Merkel a avut sau n-a avut vreo relaţie cu STASI, de vreme ce deosebirile dintre democraţiile din RDG şi RFG persistă, nu mă interesează nici dacă Băsescu a fost sau n-a fost colaborator al securităţii, de vreme ce el a dus ţara de râpă în zilele de azi. Mai mult, aş spune că nu mă interesază chiar nimic despre trecutul unor oameni care fac rău în prezent şi, pe care, prefer să-i ignor. Că nu mă doare, însă, nu pot să nu recunosc: Mă doare faptul că, astăzi, încă, asemenea oameni formaţi în năravurile abuzive, suspicioase, delatoare şi lipsite de Dumnezeu, nu pot depăşi acele năravuri. Şi mă doare mult mai mult, când văd că, prin acele năravuri ei contaminează spurcând o bună parte din faţada orânduirii noastre democratice şi fac rău social creind o opinie publică înclinată a crede că nu vom mai scăpa niciodată de năravurile rele ale trecutului. Că a avut sau nu Băsescu angajament scris cu securitatea, este prea puţin important şi, preocupându-ne acest lucru cantonăm exact acolo unde lui îi convine, adică în domeniul formalului şi al chichiţelor de procedură unde se poate eluda fondul legii. Important este că el se poartă sfidător la adresa respectului şi onestităţii reciproce dintre oamenii unui regim liber, prin perseverenta strădanie de a-şi subordona instituţii cu care să poată proceda la o anumită represiune; important este că se poartă ca un înrăit al concepţiei securiştilor depre lumea ce trebuie învrăjbită prin turnătorie şi aţâţată la antisolidaritatea care, prin aversul lui „divide et impera” , asigură puterea poliţistă a totalitarismului; important este că, poate fără să-şi dea seama, idea de conflict şi ură socială a bolşevicilor dăinuie în comportamentul său agresiv, iar nesinceritatea poate atinge forme demagogice fără a se ruşina de nimic, putând afirma lucruri complet contradictorii de la o zi la alta, considerând dictatorial că e dreptul său să spună orice vrea şi să-i admonesteze pe cei care refuză să-I creadă.  
 
Poate că el n-a semnat un angajament direct ca să-i toarne pe marinarii cu care lucra. Dar, de format în acest sens a fost atât de bine şi temeinic, încât asta contează mai mult fiind pecetea pe care, orice educaţie în spirit totalitarist, o pune asupra unei psihologii mai largi decât aparatul propriu zis al dictaturii respective. Să ne gândim puţin care era mediul în care foarte uşor se putea forma un asemenea temperament, mai ales dacă venea şi genetic cu unele înclinaţii de scandal şi ambiţii ascunse, mai ales dacă şi în timpul studiilor se angajase să-şi supravegheze la modul politruc colegii: Marinarii erau, pe vremea aceea, o categorie privilegiată în mod deosebit, prin faptul că puteau călători mereu şi nestingherit în străinătate. Din acest motiv, prin însăşi însuşirea meseriei, îndatoririle faţă de aparatul de opresiune începeau a face parte din fişa postului. Iar, ca să nu utilizez termenul clasic de turnătorie, „metoda supravegherii reciproce în scopul patriotic de a nu-l lăsa pe celălalt s-o-ntindă” se învăţa ducând la angajamente cu caracter aproape profesional. Ca să nu mai vorbim de criteriile de avansare care erau legate direct de aşa ceva, de vreme ce avansarea însemna mai multă răspundere şi mai mult control asupra altora.  
 
Or, când ştim prea bine că orice fel de circulaţie în străinătate cerea implict avizul celui care răspundea de tine pe linie de securitate, ne dăm seama ce fel de aviz presupunea o circulaţie permanentă sau o rezidenţă de lungă durată. Statul comunist format pe principiul suspiciunii reciproce şi a asmuţirii omului contra semenulului său îşi organizase la fel de bine vigilenţa încât, în diferite domenii profesionale, asemenea îndatoriri făceau parte din tehnicile învăţate obligatoriu şi pe care le aplicai tot mai asiduu, la o scară tot mai mare, pe măsura înaintării în funcţie. În aşa fel încât, atunci când ajungeai, să zicem, comandant de navă şi răspundeai de sute de oameni care ar fi putut să „defecteze”, ştiinţa securistă de a-i ţine în frâu era o condiţie sine-qua-non.  
 
În condiţiile acestea, nu mai interesează dacă ai semnat sau n-ai semnat angajament cu securitatea, cu Stasi, cu KGB, etc, ci fondul poliţist în care te-ai format ca să ai un aparat prin care să înaintezi mereu dosare şi informări compromiţătoare. Iar acest fond rezonează - mamă mamă! – oricâte batiste am mai pune noi pe ţambalul prezidenţial, până vom ajunge la sfârşitul de mandat... Să nu credţi că e o concluzie. Mă gândeam şi eu ca omul la toate astea, văzându-l la o ultimă întălnire de summit european, cum umbla cu un sul de hârtie-n mână şi nu mai apuca să-l dea pe şest andrisantului.  
 
Corneliu LEU  
Bucureşti  
Sfârşit de an 2012  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Corneliu LEU - BATISTA PE ŢAMBAL / Corneliu Leu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 740, Anul III, 09 ianuarie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Corneliu Leu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!