Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI  

Varvara Magdalena Măneanu  

muzeograf  

Despre aşezările situate de-a lungul Motrului, şi mai ales despre — acest râu ce se crede că ar fi fost numit aşa de către daci — găsim descrieri plastice la C. D. lonescu, în cartea sa „Prin Munţii Mehedinţiului" : ,,Pe valea Motrului trec o parte din drumurile păstoreşti şi anume, o variantă, de la Glogova prin Lupoaia până la Broşteni, unde se uneşte cu cel care vine din Gorj (de la Tismana — Godineşti, pe valea Ploştinei), precum şi cu cel care coboară din Cloşani (Titerleşti — Baia de Aramă-Negoieşti — Comăneşti — Floreşti). Aici, la Broşteni, este locul de întâlnire şi de popas al celor trei drumuri (păstoreşti, n.n.)... De la Broşteni e unul singur, în jos, tot pe valea Motrului, până la Jirov, de unde, părăsind lunca râului, apucă pe dealuri spre Urlători, Voloiac, prin pădurea Foaianfir, Bildarele, Marginea Rocşorenilor, Podul Grosului, Almăjel, Stircoviţa (adică în câmpia înaltă a Bălăciţei n.n.), Oprişor, Drincea, Cetate (. ..) 1  

Zonele şi subzonele etnografice nu coincid însă cu delimitările administrative ale actualelor judeţe, iar în cazul nostru aşezări din Valea Motrului care au făcut parte din Mehedinţiul istoric se află acum în judeţul Gorj, căci în anul 1966, mai 24, făcându-se începutul exploatării miniere în această zonă, satele Cireşu, Horăşti, Leurda, Lupoiţa, Merişu, Ploştina şi Roşiuţa au format o unitate administrativă urbană. Astfel, printr-un decret prazienţial a luat fiinţă pe harta ţării un oraş nou, actualul oraş Motru, intrat după împărţirea administrativă din 1968 în judeţul Gorj. Pe parcurs s-au ridicat aici blocuri pentru muncitori minieri şi pentru personalul administrativ, şcoli, unităţi comerciale etc.2Această situaţie a dus la instalarea unor goluri, pete gri în ceea ce priveşte cercetarea etnografică, socioumană ca şi în colectarea de artefacte privind civilizaţia românească din aceste zone de interferenţă administrativă. În perioada 1975-1982, când un prestigios colectiv de cercetători a lucrat la documentarea şi achiziţionarea de obiecte în vederea organizării Secţiei de Artă Populară a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier şi editării volumului Arta Populară în Mehedinţi,3 această subzonă Dealurile Motrului, este doar amintită4. Pe de altă parte Marcela Popilian Bratiloveanu, în Monografia Plaiul Cloşani, detaşează subzona Podişul sau Platforma înaltă a Mehedinţiului de la poalele munţilor Mehedinţi, respectiv -Plaiul Cloşani, tratând-o separat 5, de restul Zonei Mehedinţi, considerând subzona Dealurile Motrului, ca făcând parte din nord-estul unităţii etnografice Mehedinţi.  

Mai târziu reluând tema delimitării zonelor etnografice din ţara noastră, Paul Petrescu, reconsideră - Zona Mehedinţi, în articolul său cu acelaşi nume din Dicţionarul de Artă Populară arătând că aceasta cuprinde 6 subzone, şi o descrie ca fiind diferită nu numai ca alcătuire geografică, ci înfăţişând şi caractere distincte în ceea ce priveşte cultura populară.- printre care şi unitatea Dealurile Motrului,6pe care o vom avea şi noi în vedere în continuare.  

După aproximativ 17 ani de la primele cercetări efectuate în Mehedinţi şi editarea volumului Arta Populară în Mehedinţi în 1982, cercetătorul amintit subliniază în articolul său din Dicţionarul de Artă Populară, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997 faptul că, din cauza cercetării insuficient adâncite până acum, nu toate zonele se pot prezenta la acelaşi nivel de cunoaştere etnografică.7  

De aceea reluarea cercetărilor de teren cât şi a artefactelor, documentelor din subzona Dealurile Motrului aflate în colecţiile de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Episcopia Severinului şi Strehaiei, Arhivele Naţionale Mehedinţi,vor aduce cu siguranţă date inedite privind civilizaţia tradiţională românească, stimulând reevaluarea şi valorificarea acesteia.  

Studiul de faţă are în vedere un areal ce cuprinde asezări din Mehedinţiul istoric care azi se află unele în jud Mehedinţi altele în Gorj precum: Broşteni, Meriş8, Lupşa de Sus, Lupşa de Jos, Luncşoara, Căpăţâneşti, Căzăneşti, Jigniţa, Ilovu, Suharu,Gârbovăţul de Sus, Valea Coşustei, Roşia, Govodarva, Păltinişu, Severineşti, Poiana, Ercea; Oraşul Motru şi satelePloştina, Dealul Pomilor, Roşiuţa, Însurăţei, Leurda, Horăşti, Rapa , Lupoiţa9.  

La cercetarea de teren10am asociat cercetarea în colecţiilor Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, respectiv a obietelor muzeistice ce privesc subzona Dealurile Motrului, (mai precis comuna Broşteni, comuna Căzăneşti11,) a fondului de Carte veche românească păstrat la Epscopia Severinului şi Strehaiei, alte surse documentare şi bibliografice.  

O privire asupra colecţiilor Secţiei de Artă populară a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier arată în mod nefericit că în perioada când s-au făcut cercetări şi achiziţii în vederea organizării Secţiei de Artă populară, unitatea etnografică Dealurile Motrului, s-a aflat în zona cenuşie, nu numai din punct de vedere al cercetării etnografice cât şi din punctul de vedere al tezaurizări vestigiilor cu caracter istorico etnografic în fondul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. Faţă de alte subzone substanţial reprezentate aşezările de aici sunt sunt ilustrate de un patrimoniu sărăcăcios stocat în fondul muzeal şi neechilibrat din punct de vedere al repartizării pe localităţi şi domenii.  

Astfel în colecţia de textile în afară de două piese de port bărbătesc- nădragi, de la Căzăneşti şi o cămaşă de copil de la Lupşa de Jos, restul sunt piese de port femeisc, cipage, oprege, catrinţe, poale, marame, ştergare : de la Lupşa de Jos 22 de obiecte, Căzăneşti 19, Ilov 2, Broşteni 4 , Meriş 5 .  

In ceea ce priveşte domeniul textilelor de interior acestea sunt numai 3 scoarţe, dintre care, 2 la Căzăneşti şi una la Lupşa. Meşteşugul ţesutului pe lângă piesele de port şi textilele de interior se mai ilustrează în colecţiile Mzeului Regiunii Porţilorde Fier şi prin unelte legate prelucratul fibrelor vegetale şi animale piepteni, dărace, fuse. 12 Meriş, 2 pieptene ( dărac), dărac fuse , Căzăneşti.  

Imaginea interiorului din zonă se completează cu mai multe lăzi de zestre achiziţionate de la Căzăneşti şi una de la Broşteni, lăzi provenite din diferite centre de lădari mehedinţene dar şi de la centre din zonele limitrofe, Gorj, Vâlcea, care îşi desfăceau şi valorificau produsele străbătând aşa numitul drum al lădarilor13care trecea prin zonă.  

Piesele de mobilier pentru depozitat (cele care participau la ceremonialul nunţii se numeau de zestre), amintite se încadrează în tipul de lăzi cu capacul drept iar din punct de vedere al al compoziţiei decorative al faţadei, în lăzi cu compoziţie pe mai multe registre orizontale, compoziţii diptic sau cu un element decorativ central. 14  

Din această perspectivă, a numărului mic de obiecte ce ilustrează viaţa oamenilor din această subzona Dealurile Motrului, nu putem să nu amintim donaţia de obiecte etnografice, unelte, obiecte de uz gospodăresc, piese de port popular oferită cu generozitate de un fiu al acestor locuri, Mihai Cojman15din Căzăneşti, interpret de muzică populară mulţumindu-i pe această cale, care îmbogăţeşte astfel reprezentarea zonei.  

În ansamblu, reconstituirea modului de trai a sătenilor din această parte se face şi studiind şi documentele care arată cum au reprezentat locuitorii acestor aşezări, zona la diferite târguri sau expoziţii16.  

Aflăm astfel că la marele eveniment cultural internaţional, Expoziţia Generală Română, Bucureşti, 1906, Plasa Broşteni a fost reprezentată de peste 70 de participanţi, predominând expozanţi cu produse agricole în general, (15)17porumb, (2)18, grău (3)19, orz (1)20, ovăz (4)21, fasole (2)22cănepă (1)23, ţuică(17 dintre care de la Mătăsari au fost 5 producători, iar de la Căzăneşti 2)24, vin (3)25, oţet(1)26. Ceea ce credem a fi important este faptul că unii dintre participanţi au fost premiaţi pentru calitatea produselor, precum : Horaţiu Cernăianu de la Horăşti care a primit două medalii de argint cu diplomă specială pentru caliatea ovăzului pezentat şi pentru ţuică27, iar I. Plostineanu de la Ploştina şi G. Pârvulescu de la Roşiuţa câte o medalie de argint cu diplomă specială pentru calitatea porumbului, respectiv pentru ţuică. Un număr mai mic de locuitori ai acestei zone (12) au fost prezenţi cu lucru manual (produse ale diferitelor meşteşuguri, înpletit, ţesut, prelucrarea fibrelor vegetale şi animale etc.  

De asemenea sătenii de aici au fost impresionaţi şi de chemarea comisarului general al Expoziţiei, Dr. C.I.Istrati, de a participa şi la secţiunea Trecutul, (ce urma să devină Muzeul Trecutului Nostru), fiecare cu ce poate şi astfel găsim participanţi de la Mătăsari, Lupoaia, Ploştina, Zegujani, Tiroiu, Broşteni cu monede, pristolnice, furci de tors, etc.  

Viaţa spiritualăa comunităţilor şi aşezărilor din arealul Văii şi Dealurilor Motrului, izvora din zona credinţei. Astfel, centrul spiritual al comunităţii era reprezentat de lăcaşul de cult, biserica, prezentă în fiecare aşezare. ( Unele care se remarcă prin frumuseţea arhitecturii, picturii au fost declarate monumete istorice, de patrimoniu, fiind protejate în mod deosebit precum : fostul schit Covrigi, Biserica Sf. Nicolae, şi Sf Gheorghe sat Lupoaia, Biserica de lemn din Mătăsari, Biserica Sf. Nicolae din Miculeşti, ansamblul de biserici din lemn Sf Ioan Botezătorul din Ploştina, clopotniţa din Ploştina, Biserica de lemn Sf Voievozi din Leurda., Biserica din lemn Sf.Nicolae din Slivileşti,Cula Cioabă-Chintescu Şiacu, Biserica de lemn Sf.Nicolae, Ştiucani, Biserica de lemn Sf.Nicolae Şura, clopotniţa din Şura,28Biserica Sf. Împăraţi a fostei mănăstiri a Cuţuieştilor din Broşteni, Biserica de lemn Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Căpăţăneşti, Biserica de lemn Naşterea Maicii DomnuluiBiserica Intrarea Maicii Domnului În Biserică,sat Govodarva, Biserica de lemn Sf. Voievozi din satul Ilov 29. În afară de faptul lăcaşul de cult este locul comuniunii spirituale acestea au adăpostit primele biblioteci săteşti după cum arată părintele Dumitru Bălaşa,30: Deşi localitatea este destul de veche , 1693, când căpitanul Vasile face o notă de cărţile ce a adus la Mânăstirea Tismana, Daia din Cireş, date în seama chelarului Răduţ şi anume Pravilă Mare, Evanghelie Liturghie, Molitvenic , Triod, Tetraevanghele- este de fapt cea mai vecehe bibliotecă a cătunului respectiv 31, sau altă consemnara a părintelui D.Bălaşa în acelaşi studiu : În 1941 , satul Roşiuţa avea 235 familii, .Biserica de zid a fost sfinţită în 1931, biblioteca acesteia avea 210 volume . Era preot aici Al I.Ciortan şi avea cântăreţi pe I.I.Osnaga şi Vasile Drăgătoiu.32  

Deşi în prezent este greu să mai determinăm înzestrarea fiecărei biserici33, circulaţia cărţii, în urma cerceatării Fondului de carte veche românească deţinut de Episcopia Severinului şi Strehaiei, cât şi a cercetării noastre în parohia Roşiuţa, putem aprecia ponderea unor centre tipografice în această zonă.  

În funcţie de exemplarele existente la depozitul de carte de pe lângă Episcopia Severinului şi Strehaiei putem aprecia că pentru secolul XVIII este reprezentativă prezenţa centrului tipografic Râmnic, 34, iar la începutul secolului al XIX lea cantitativ se observă prezenţa centrului Tipografic Buda, mai rar Blaj, Bucureşti Neamţ .35 În afară de cărţile vechi româneşti de patrimoniu aflate în depozite specialela Mitropolia Olteniei, la Drobeta Tr Severin , Caransebeş, Reşiţa, etc azi în teren găsim numeroase cărţi de cult cu valoare documentară, precum am identificat la Biserica Înălţarea Domnului din Roşiuţa cărţi din Epoca Unirii, a doua jumătate a sec XIX şi începutul sec. XX , (din primele cărţi bisericeşti tipăriteîn zilele Înălţimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite36şi în zilele preaînălţatului nostru Domn Carol I37)  

Însemnările de pe filele cărţilor arată că acestea au fost cumpărate38sau dăruie39, de preoţi, cantori, de mireni sau ctitori40.  

Dar, mirenii au dăruit cu diferite ocazii, Sfinţire, Sărbătoarea Hramului, nu numai cărţi destinate cultului, ci şi icoane,41candelabre, clopote, strane, sfeşnice, etc aşa cum am găsit la Biserica Inălţarea Domnului din Roşiuţa, mai multe podoabe şi obiecte destinate cultului, dăruite de ctitorul de temeiu al acestei biserici, Statie Ciortan42.  

Citind Pisania bisericii din Roşiuţa aflăm : Această Sfântă şi Dumnezeiască Biserică întru Cinstirea şi LaudaÎnălţării Măntuitorului Nostru Isus Hristos s-a ridicat din temelie spre slava lui Dumnezeu, XC construindu-se şi împodobindu-se prin stăruinţele sătenilor comunei Roşiuţa şi cu ajutorul moral şi material al bunului creştoin Arhitect Statie Ciortan cu soţia sa Ecaterina, ctitori de temeiu, pentru a lor şi a rtot neamului lor Veşnică Pomeniere. Zidirea s-a început în primăvara anului 1910 în timpul Domniei Înţeleptului Rege Carol I şi s-a terminatdupă Războiul de Intregirea Neamului Romănesc săvârşindu-se actul sfinţirii la 20 septembrie 1931 în timpul Domniei Regelui Carol al II şi al Arhiepiscopiei Preasfinţitul Epitrop Vartolomeu al Râmnicului –Noul Severin, Patriarh al României fiind Sanctitatea sa Dr. Miron Cristea. Ea a fost realizată după planul arhitectului Statie Ciortan, înălţată de Gheorghe Ceoroboiu din Turcenii de Jos în 191143 şi pictată de cunoscutul zugrav de biserici Dumitru Norocea de la Argeş, originar din Gorj44.  

Astăzi, biserica recent restaurată, amplasată pe o colină, ceea ce îi conferă o perspectivă deosebit de favorabilă, păstrează pictura iniţială-refăcută( împrospătată în vara anului 2010- cu o cromatică pastelată, caldă şi accente luminoase-aurii la nimburile sfinţilor, pe cupola centrală fiind reprezentat chipul lui Isus , iar pe registrele de mai jos scenele principale din viaţa lui Isus Hristos, Naşterea, Botezul, Răstignirea, Înălţarea. Catapeteasma este sculptată din lemn masiv de stejar(fiert). Intrarea se face printr-un pridvor susţinut de două coloane din piatră bine proporţionate care conferă un plus de monumentalitate edificiului. Având în vedere că Biserica din Roşiuţa cu Hramul Inălţării Domnului, are vădite calităţi arhitecturale, construită după planurile unui nume în şcoala românească de arhitectură, Statie Ciortan, o viziune a zugrăvirii originală, o pictură izbutită, realizată de un alt nume în epoca respectivă- Dumitru Norocea ne surprinde faptul ea nu figurează în lista monumentelor de arhitectură a judeţului Gorj.  

 

 

Note  

1. C. D. lonescu, în cartea „Prin Munţii Mehedinţiului", Scrisul Românesc, Craiova, 1977, p. 104  

2. Dumitru Bălaşa, Comunicare la al IX Simpozion Mehedinţi Cultură şi Civilizaţie, Drobeta Tr Severin, 12 mai 1986, publicat în Mitropolia Olteniei.  

3. V .M..Măneanu, Vestigiile Arheologice şiTradiţii Culturale, Editura Autograf, MJM, Craiova, 2009, p. 53  

4. Paul Petrescu Pavel Ciobanu, Arta Populară în Mehedinţi, Drobeta Tr Severin , 1983, p. 12  

5. Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloşani, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1990, p. 7-23 şi vezi harta.  

6. 1. Podişul sau Platforma înaltă a Mehedinţiului de la poalele munţilor Mehedinţi, numit şi Plaiul Cloşani, 2. Dealurile Motrului, 3. Câmpia Înaltă sau Piemontul Bălăciţei, 4. Câmpia Joasă a Blahniţei, 5. Partea din Clisura Dunării, 6. Lunca Joasă a Dunării. (După Paul Petrescu, Dicţionarul de Artă Populară, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 329 p. 327) 7. Paul Petrescu, Dicţionarul de Artă Populară, p. 329  

8. Cristina Ionelia Popescu, Lavinia Otescu, Un sat din Mehedinţi încărcat de istorie, în Plai mehedinţean, Editura Radical, Drobetatrseverin, 2001,p. 224-237.  

9. Mircea Tutunaru, Mihai Popescu, Nicolae Bălan, Tradiţii de pe Valea Motrului, 2008. ;Păun Marian, Păun Ana, Tomescu Anica, Popescu Mihai, Municipiul Motru- file de monografie, 2006.  

10. Am cercetat biserica din Roşiuţa, cu hramul Înălţării Domnului.  

11. Din arealul acestor sate există vestigii de civilizaţie în Colecţiile Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.  

12. Varvara M. Măneanu, Catalogul pieselor legate de prelucratul fibrelor vegetale şi animale, manuscris, 2002.  

13.Varvara M. Măneanu, Catalogul Lăzilor de Zestre, manuscris şi idem Consideraţii privind catalogul lăzilor de zestre din colecţiile Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, în Drobeta, Bulletin ştiinţific trimestrial, an I, nr. 2, 1994, p.32-33. ( L 602, centrul Gornenţi, achiziţionat Căzăneşti, L 722 centrul Ponoare, achiziţionat Căzăneşti, L 631 Şişeşti, achiziţionat Căzăneşti, L 719 centrul Băluţa, achiziţionat Broşteni, L720 centru din Vălcea [Romanii de Sus], achiziţionat Căzăneşti, L 721 centrul Gornenţi, achiziţionat Căzăneşti.)  

14. Varvara M. Măneanu, Vestigiile arheologice şi tradiţii culturale, p. 2002, 296, 297, 298.  

15. Interpret de muzică populară zis şi Albanezu Are un CD intitulat Sunt Băiat din Căzăneşti, după melodia cu acelaşi nume.  

16. Unul din cele mai importante evenimente culturale de interes internaţional petrecut la Bucureşti, la începutul secolului XX, a fost Expoziţia Generală Română, Bucureşti 1906 , la care au trimis exponate şi locuitorii din zona la care ne referim- pe atunci Plasa Broşteni.  

17.Miculeşti, Ploştina, Peştenuţa, Zegujani, Horăşti, Broşteni, Tiroiu, Cojmăneşti, Strâmtu, Lupşa, Leurda, Covrigi, Văgiuleşti, Gărbovăţul de Jos, Corcova. Catalog expo, 1906, p.  

18. Ploştina, Tiroiu  

19. Lupoaia, Leurda, Corcova.  

20. Negoieşti.  

21. Horăşti, Corcova, Severineşti, Lupoaia  

22. Ţiroiu, Zăgujani  

23. Ploştina.  

24. Stroeşti, Lupoaia, Roşiuţa, Miculeşti, Zegujani, Leurda, Larga, Horăşti, Căzăneşti, Strâmtu, Covrigi, Coşmăneşti, Imoasa, Corcova, Mătăsari.  

25. Lupoaia, Zegujani, Corcova.  

26. Ploştina.  

27. Alţi medaliaţi sau evidenţiaţi.  

28. Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, jud. Gorj, poz. 245-p. 20, poz. 297, p. 24, poz. 299, p. 24, poz. 301, p.24, poz. 303, p. 24, poz. 305. p. 24, poz. 306, p. 24, poz. 358, p. 28, poz. 375, p. 30, poz. 376, p. 30, poz. 377, p. 30, poz. 378, p. 30, poz. 379, p. 30.  

29. Ibidem, jud. Mehedinţi, poz. 333, p. 26, poz. 340 p.27, poz 341, p. 27, poz. 402, p. 32p, poz. 419. p. 33,  

30.Dumitru Bălaşa, opc cit.  

31.Ibidem.  

32. Ibidem.  

33. În urma aplicării Legii 63 din 1973 o parte din inzestrearea bisericilor din mehedinţiul istoric au fost constituite în fonduri la Mitropolia Olteniei, altele la pe atunci la Protoerea Tr Severin precum o parte din cărţile de cult din Clisura Dunării a fost adăpostite o parte la Protoieria Tr Severin dar şi la cele din Caransebeş, Reşiţa.  

34. Din 13 exemplare câte există azi în depozitul in depozitul Episcopiei Severinului şi Strehaiei, 10 exemplare sut de la Râmnic , iar 3 de la Bucureşti.Varvara M. Măneanu, Cartea destinată cultului în judeţul Mehedinţi, în volumul Biblioteca I.G.Bibicescu şi spiritul modernităţii, Editura Autograf, MJM, p. 163, Carte veche românească în judeţul Mehedinţi. Secolul XVII-XVIII. (catalog –manuscris)  

35. cartea de secol XIX este reprezentată de 25 exemplare , dintre care 19 exemplare de la Buda,3 de la Blaj, 2 Bucureşti , 1 Neamţ Varvara M. Măneanu, Carte românească religioasă de secol XIX la Protoieria Drobeta Tr Severin, în volumul Biblioteca I.G.Bibicescu şi spiritul modernităţii, p. 171  

36.Minei, Martie, Râmnicul Vâlcii, 1862.S-a tipărit în zilele Înălţimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roşiuţa - Reparat de mine Vasile G.Osnaga, 1868 oct 26.Minei, Februarie, Râmnicul Vâlcii, 1862.S-a tipărit în zilele Înălţimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roşiuţa .Minei, Octombrie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălţimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roşiuţa .Minei, Ianuarie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălţimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roşiuţa -Preot G.Roşiuţanu,1882.Minei, Iulie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălţimii Sale Alexandru Ioan I, DomnitorulPrincipatelor Unite. Biserica Roşiuţa .Minei, August, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălţimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roşiuţa .Minei, Iunie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălţimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roşiuţa -Cantor I.I. Osnaga .Parohia Roşiuţa 24 iunie 1938.-Cantor I.I.Osnaga .29vi.1932-Dlui. I.I.V.Osnaga.-În 14 iunie 1953 am făcut slujba la Roşiuţa şi era(………)de a veni ştirea de concentrare . Cantor Ioan Croitoru . Parohia Ploştina .Minei, Decembrie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălţimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roşiuţa -Reparat de mine V.G.Osnaga.23.Minei, Noiembrie, Râmnucul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălţimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roşiuţa  

37.Didahii , Cuvinte de învăţătură ale lui Ilie Miniat, 1837, retipărit în zilele preaînălţatului nostru Domn Carol I , Bucureşti, Tipografia Cărţii Bisericeşi, 1897 Biserica Roşiuţa, apare pe fila de titlu emblema Sfântului sinod al Sfintei biserici autocefale ortodoxe române, 1873.Dumnezeieştile Liturghii, Bucureşti, 1887, Biserica Roşiuţa tipărite în zilele Prea Înălţimii Noastre Regele Carol I.  

38. Cazanie, Râmnic, 1792, Meriş, Broşteni, f.1 .Să se ştie că această sfântă Cazanie a cumpărat-o eu popa Ion cu bani gata 300 şi am dat-o pentru sufletul meu aici la biserică…să fie pomenire în veci, amin.Penticostar, Râmnic,1767, Ilov, Căzăneşti, f.1-4……………s-au dat de la biserica de la satul Ilov………….f. 5 .Acest sfânt şi dumnezeiesc Penticostariu, s-au luat şi prin osteneala popei Pătru, au ajutat şi s-au rugat printre creştini de au ajutorat cine cu ce l-au milostivit Dumnezeu pentru pomenire aceştia care se vor numi mai jos : Ion Dumitrescu, Constantin Mihuţescu, Barbu Păsculescu, Radu Brat, Dumitrescu Brat, Dumitru Brat, Dan Brat, Vlăduţu Brat, Gheorghe Avramescu, Nicula Brat, Drăghici Avram, Constandin zis Dumitricu, cu Voica, Neagoe Brat, Dumitraşcu Basarab, Drăguşină, Părvu Stolojanu, Pătraşcu Preda, Constandin Vâlceanu………..Penticostar, Râmnic, 1785, Severineşti , Căzăneşti, f. 4 Acest sfânt Penticostariu l-au cumpărat aceşti oameni Mihai….. parale 12, Ion Şarpe parale 10, Dumitraşcu Şarpe şi Ionaşco 10( parale), Ion Corneci parele 6, Stanca Cârneci parale2, Ionaşcu Cimpoeru parale 5, Stan Stănoi parale 5. Triod,Bucureşti, 1798, f. gardă 2 .Această sfântă carte s-au cumpărat cu ajutorul satului Meriş……….. 1832.  

39.Mineiul lunii Decembrie, Bucureşti, Tipografia Cărţii Bisericeşti, 1892. Biserica Roşiuţa. Donată de Constantin D.Stănescu, 1958, septembrie 14. Scrie Doamne în cartea cveşniciei tale pe binefăcătorii ai acestui sfânt locaş- biserică. Didahii , Cuvinte de învăţătură ale lui Ilie Miniat, 1837, retipărit în zilele preaînălţatului nostru Domn Carol I , Bucureşti, Tipografia Cărţii Bisericeşi, 1897, Biserica Roşiuţa apare pe fila de titlu emblema Sfântului sinod al Sfintei biserici autocefale ortodoxe române, 1873. -Bunica a lăsat, şi Marioara Roşieţeanu, Salavarin Aurelia, Bârcu Virginia, anul IB, Şcoala Medie de tehnică medicală nr.4 -Roşieţeanu Marioara din comuna Răşiuţa, Raionul Baia de Aramă Dumnezeeştile Liturghii, ediţia 5, Tipografia Bisericească din Sfânta Mânăstire Cernica , 1927. Biserica Roşiuţa Donată de Domnica, Dumitru Sperlea, an 1932, luna mai ziua 1.. Mineiul lunii Martie, Tipografia Cărţii Bisericeşti, Bucureşti, 1930. Biserica Roşiuţa - 6 XII 1947, Donată bisericii din comuna Roşiuţa Mehedinţi, de Ilie şi Nicolae Viorel Bucică din Bucureşti.Mineiul lunii Februarie, Tipografia Cărţii Bisericeşti, Bucureşti, 1929. Biserica Roşiuţa -6 XII 1947, Donată bisericii din comuna Roşiuţa Mehedinţi de Ioana Bucică Osnaga din Bucureşti.Penticostar, Bucureşti, 1953 Biserica Roşiuţa- lei 90. Donată de noi surori Zmaranda şi Floarea Băciescu. 1965 oct. 26.Fie Doamne mila ta spre noi aşa după cum şi noi nădăjduim întru Tine. - Această Sfântă carte s-a cumpărat şi donat Bisericii Parohiale Roşiuţa de mine Zmaranda Băciescu şi sora mea Floarea G. Copăcescu, donată şi în amintirea scumpilor părinţi Grigore şi Masrioara, pentru sufletele noastre şi Dumnezeu să îi învrednicească pe slujitorii Sfântului Altar, ca să aibă dragoste de Sfintele Slujbe în faşa credincioşilor, şi Dumnezeu să aibă în paza credinţei. Amin. Donată astăzi 26 octombrie 1968, duminică - Dumnezeu să ne aibă în paza lui. Ionică Osnaga, Cantor, Roşiuţa.Mineiul lunii Ianuarie, ediţia 3., în zilele Miron Cristea , Tipografia Cărţilor Bisericeşti din Sfânta Mânăstire Cernica 1926 Biserica Roşiuţa -pe coperta din piele întărită, o cruce aurie înprimată la cald şi inscripţia cu litere aurii Donat de Vasile şi Domnica Forlafu şi Vasile şi Fineta Mocanu, 1946. Octoih Mare, Bucureşti, 1942. Biserica Roşiuţa -pe copertă Donat de Ilie şi Elisabeta Moraru, 1946  

40. Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, Bucureşti, Tipografia cărţilor bisericeşti, 1911. Biserica Roşiuţa 20 sept. 1931.Cu ajutorul lui Dumnezeu şi pentru pomenirea neamului nostrum, dăruit-am această Sfântă Evanghelie bisericii din comuna Roşiuţa, cu hramul Înălţarea Mântuitorului Nostru Isus Hristos , la sfinţirea acestui sfânt lăcaş, construit din nou cu ajutorul nostru, sfinţire care a avut loc la 20 sept 1931. Arhitect Statie Ciortan, professor la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti…… în Ministerul Finanaţelor., Caterina Ciortan, Mariana Ciortan, Nelu Ciortan, Georgeta. -Pe una din filele de gardă se află scris pomelnicul familiei Ciortan, pe alta pomelnicul familiei Fotescu Gheorghe.  

41. În biserică se mai păstrează Antimisul ce conţine şi Sfinte moaşte , Sfinţit de Firmilian al Craiovei şi al Mitropoliei Olteniei, care s-a dat cu ocazia Hramului Înălţarea Domnului în Parohia Roşiuţa, în 1953. De asemenea, icoana reprezentând pe Isus Hristos Împărat, lucrare făcută pe cheltuiala Preotului Bisericii Grigore Roşeţanu şi Iona preoteasa 1884-1889; Intrarea Maicii Domnului în Biserică,1902, restaurată în 2004 pe cheltuiala lui Olaru(fiica ei ) Marilena.; Înălţarea Domnului, de Ion Barasug, 1944. De asemenea mai este o icoană prăznicar de sfârşitul secolului al XIX lea ,de dimensiuni relativ mari 60-50 cm. în care distingem scenele în ntrei registre Naşterea Lui Isus, Botezul Buna Vestire, Duminica Floriilor, Răstignirea, Înălţarea, Naşterea Maicii domnului, Adormirea Precestii etc. autor anonim, un tablou lucrat pe etamină cu bumbac, înfăţişând Răstignirea lui Isus , 1950, anonim.  

42. Statie Ciortan, pe lângă planul şi proiectul construcţiei cu care este înfăţişat în portretul său din biserică în calitate de ctitor de temeiu, alături de soţia sa Ecaterina care ţine o carte în mână (Sfănta şi Dumnezeiască Evanghelie, Bucureşti , 1911, care a dăruit-o la sfinţire) aceştia au mai înzestrat biserica cu clopot, candelabru, strane , jilţuri, icoană ferecată, tetraevanghel.  

43. Pe brâul din piartră al faţadei bisericii, se află cioblită însemnarea : In anul 1911, lucrată de mine Gheorghe Ceoroboiu în comuna Turcenii de Jos.  

44. Dumitru Norocea, pictor restaurator, născut la 21 septembrie 1880, cel de al nouălea copil într-o familie de ţărani din satul, Bolboşa Gorj.  

 

 

 

 

 

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 885, Anul III, 03 iunie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!