Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Poeme > Pitoresc > Mobil |   


Autor: Constantin T. Ciubotaru         Publicat în: Ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013        Toate Articolele Autorului

Constantin T. CIUBOTARU - ALBINEII (3) - Un zîmbet se întoarce acasă!

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Este Zâmbetul care a făcut înconjurul lumii. S-a născut undeva, într-n sat aparent pierdut în Marea Câmpie Română, numit Ţigăneşti, la câţiva kilometri de Alexandria. Aparţine scriitoarei Elena Buică, cea care şi-a zis şi Buni. („De la bunică, dar şi de la... om bun, oameni buni!) Este un zâmbet special, care se adresează milioanelor de români sortiţi să trăiască în alte locuri decât cele unde au văzut lumina zilei şi s-au bucurat de dragostea părinţilor, de copilăria fericită, de primii fiori de dragoste. Este zâmbetul care se întoarce la obârşii, sau, la acel unic acasă prim, fiindcă lor, mai ales diasporiştilor, li s-a menit de ursitoare să aibă şi un acasă doi, care, pentru Buni a fost să fie Toronto, în Canada!  
 
Dacă Făt-Frumos şi-a trimis buzduganul să-i vestească sosirea, doamna Buică şi-a trimis acel unic şi fermecător zâmbet de bunică pe coperta unei cărţi care se numeşte... „Zâmbind vieţii”! Apoi, neavând cal cu aripi şi mai multe inimi, s-a mulţumit cu avionul. A făcut un prim popas în oraşul unde a profesat mulţi ani, Bucureşti, la Biblioteca Metropolitană! Să-şi lanseze cartea. Nu exagerez, sala de la etaj a devenit neîncăpătoare, scaunele de prin birouri s-au îngrămădit la etaj, iar bărbaţii au stat în picioare... Acolo sus, la etaj, deşi erau orele 15, ore de somn, au fost câteva zeci de persoane, care mai întâi au trecut pe la masa unde literalmente trona zâmbetul Bunicii, au lăsat florile, sărutările şi îmbrăţişările.  
 
Şi am realizat ceva uluitor, fantastic aş spune eu! Majoritatea celor prezenţi s-au sărutat şi văzut pentru prima dată în viaţă, faţă în faţă, deşi „s-au văzut” de zeci, poate sute de ori, şi-au citit cuvintele, eventual s-au şi auzit şi împrietenit pe sticla ecranelor şi au devenit prieteni, admiratori, normal, asta e altă poveste-problemă, nu? Mărturisesc, şi eu am schimbat mesaje cu unii dintre cei prezenţi, pe care tot acum i-am văzut pentru prima dată! Majoritatea celor prezenţi la eveniment au cel de al doilea acasă! La câţiva aş fi vrut să le mulţumesc personal pentru că au vorbit sau scris despre mine fără să ne fi cunoscut, citind din cele semnate de mine, şi asta de cele mai multe ori trecând prin filiera Buni! (Elisabeta Cîmpian, Georgeta Resteman, Adrian Erbiceanu şi alţii).  
 
Privind cartea pe care mi-a oferit-o, care ne-a adunat aici, care se va lansa, gândul mă ducea la omul pentru care aceste zeci de persoane şi personalităţi, cunoscute, celebre care au venit s-o vadă, să vorbească despre Femeia care zâmbeşte, autoarea a şapte volume de proză scurtă: „Crâmpeie de viaţă”, „Gând purtat de dor” – monografie sentimentală - „Prin sita vremii”, „Oglindiri”, „Luminişuri”, „Intoarcerea spre obârşii", „Zâmbind vieţii".  
 
Şi poate ar mai trebui să spun că am primit „împuternicirea” din partea unor prieteni comuni, admiratori ai doamnei Buică, aflaţi la mii de kilometri depărtare cu domiciliul, dar aproape sufleteşte de cei care îşi lansează aici şi acum această carte: George Roca, din Australia, Marin Traşcă din Spania, Ionela Flood, din Anglia, Ariadna Petri din Israel. Zâmbetul despre care vorbeam a ajuns şi până acolo. Ca să nu mai vorbim despre alte mesaje de suflet care au venit din Belgia, Arizona, Germania, Cipru...  
 
La cele opt decenii, căci optzeci de ani pare să definească o vârstă matusalemică, Buni declară că sufleteşte se simte ca o adolescentă! Şi evocă locurile, oamenii primului „acasă” pe care de abea aşteaptă să-l revadă în zilele următoare. O face tot zâmbind, dar parcă mai duios, cu o tentă de tristeţe sugerată de modulaţiile vocii, fiindcă-şi mărturiseşte teama că s-ar putea să nu mai poată reveni... că cel de al doilea „acasă” o aşteaptă...  
 
Cred că toţi oamenii şi-au legat copilăria de un copac. Să nu uităm că arborii sunt motive poetice cu semnificaţii dintre cele mai diverse. Bradul, teiul, nucul, salcâmul, gorunul, mărul şi iată că alt pom cu fructe „gustate” de toată lumea care-şi face loc în literatură prin doamna Buică. Caisul! Şi nu numai, fiindcă evocând locurile natale constatăm că, departe de acasă-unu, dorul de primăvara teleormăneană nu se poate şterge deşi depărtarea se măsoară în distanţă şi zeci de ani.  
 
Bunica vorbeşte despre carte, despre dorul nostru pe care elitiştii l-au botezat Compexul lui Ulisse. O fi, dar cuvântul dor spune mai multe! E o dublă întoarcere: în lumea afectivă şi în spaţiu. E aşa de greu să evoci lumea satului unde te-ai născut, părinţii, copilăria, şcoala, viaţa de salariat şi perioada când de aceste locuri trebuie să te desparţi definitiv!  
 
După ce am citit şi recitit pe sticlă, mărind caracterele, sutele de pagini din cărţile doamnei şi mai ales „Zâmbind vieţii”, lăcrimând de emoţia propriilor amintiri, alteori de oboseală... m-am întrebat cum de-a reuşit autoarea să evoce peste jumătate de secol de viaţă, să filtreze cu sensibilitatea omului ars de dorul pentru locurile natale propriile trăiri, amintiri.  
 
„Întoarcere la origini” este o monografie de suflet. Faptul că a trebuit să trăim „în altă ţară” l-am simţit şi eu fiindcă ţăranul din Bucovina priveşte cumva diferit viaţa faţă de cel de la Câmpie (Teleoltenia). Drum de întoarcere nu mai există. Aşa se face că încerc să înţeleg afirmaţia: „Canada este o ţară minunată, pe care o preţuiesc şi o iubesc fiindcă mi-a oferit multe motive să fiu fericită! Teleormanul este o provincie la fel de minunată!” (Şi eu o preţuiesc şi o iubesc fiindcă m-a oferit multe motive să fiu fericit: o soţie, patru copii, mii de elevi, prietenii cu care mă mândresc şi...). Buni a ajuns mai aproape de obârşii!  
 
Privesc în Sala de festivităţi a Bibliotecii Marin Preda din Alexandria, Teleorman, la cei mulţi chemaţi şi... cinste alexandrenilor foarte mulţi prezenţi. Din nou doamna Buică ne poartă cu sfătoşenia de bunică prin timp îndărăt, la satul de baştină, Crăciunul din inima domniei Sale, la frumoasele vacanţe din ultimii ani, când a cutreerat prin America, Balcic, Cuba şi nu-i uită pe prietenii săi scriitorii, despre care afirmă că au scris cărţi care i s-au lipit de inimă... Mă bucur că sunt printre aceştia. Ascult glasul cald al poetei şi prietenei autoarei, Nicoleta Milea, care creionează drumul prin viaţă a Bunicii, dar mai ales ineditul paginilor de unde lipsesc spinii pe care realitatea cotidiană nu i-a putut smulge...  
 
Domnul Stan V. Cristea o roagă să fie ambasadoarea culurală a Teleormanului în Canada. Eu o citez: „Scrisul, prin cuvinte este o scară pe care poţi urca oricât de sus sau în viitor, poţi coborâ în adâncuri, chiar şi în acela al sufletului omenesc”. E mărturia de credinţă a autoarei! De ziua numelui mi-a trimis o felicitare; „Dumnezeu să vă dea un curcubeu după fiecare furtună! Şi un zâmbet după fiecare lacrimă! Credinţa mea este aceea că Zâmbetul are putere de vindecare a necazurilor noastre, de aceea l-am cultivat în scrierile mele, dar şi în viaţa cotidină! Cartea care se lansează aici se numeşte „Zâmbind vieţii”! No comments! Sper s-o facă albineiii domniei-Sale!  
 
Şi să mai ştiţi ceva! Oriunde ne aflăm, oriunde am fi trăit, noi doi şi alte câteva milioane de oameni născuţi în zisul spaţiu Carpato-Dunăreano-Pontic suntem mândri că suntem români! Aveţi ceva împotrivă, dragi prieteni de cuvânt frumos gândit şi scris?  
 
Consantin T. CIUBOTARU  
Roşiorii de Vede, Teleorman  
1 iunie 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Constantin T. CIUBOTARU - ALBINEII (3) - Un zîmbet se întoarce acasă! / Constantin T. Ciubotaru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 897, Anul III, 15 iunie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Constantin T. Ciubotaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Constantin T. Ciubotaru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!