Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Meditatie > Mobil |   


Autor: Constantin T. Ciubotaru         Publicat în: Ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012        Toate Articolele Autorului

Constantin T. CIBOTARU - CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ?
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Prima dată, mi s-a spus că aveam vreo cinci ani.  
 
1. Vindeam lapte acru pe peronul gării Vereşti, unde fusesem evacuat de ruşi. Numai că gara a fost reocupată de nemţi şi frontul s-a stabilit pe linia apei Suceava. Un băiat din vecini a învăţat de la ruşi că laptelui i se spune Malaco şi acum striga, la fel ca-n zilele trecute:  
- Davai malaco de la io!  
A primit un glonte fascisat în cotul stîng şi atunci eu cică aş fi spus că „Tare l-aş trage în ţeapă pe Friţul ăla”! Peste ani, la Facultate am completat:  
„Noi suntem din ţara lui „Iartă, bre !” Nu ştiam ce motiv să invoc. Am zis: Beethoven! Şi nu l-am mai tras în ţeapă.  
 
2. Ruşii i-au alungat pe nemţi. Eu am fost fericitul dintre cei trei fraţi care a primit în dar un berbecuţ, care avea corniţe. L-am legat cu o sfoară şi-l păşteam printre linii. S-a oprit un tren din care au coborât nişte uzbeci cu căciulă şi săbii. S-au apropiat de mine, hârşti, au tăiat gâtul mielului şi l-au agăţat de un copac ca să-l jupoaie. Am fugit cu căpăţina, care , în mintea mea şi în somnul primelor zile behăia şi mă trezea. Ştiu că am plâns când tata m-a plesnit peste ochi, găsind căpăţâna sub perna mea. A aruncat-o la căini. Ai mei mi-au spus că mi-am dorit să-i trag în ţeapă pe uzbeci. Dar cînd am fost făcut pioner i-am iertat pentru cravată şi insignă şi că făceau parte din familia fratelui mai mare şi am recitat versuri din Maiakovski. Apoi i-am iertat pentru că l-au avut pe Esenin!  
 
3. Am mai vrut să-i trag în ţeapă toţi păduchii, fie ei nemţeşti sau ruseşti sau de-ai noştri care ne-au adus tifosul. Păduchi aveam chiar prea mulţi, ţepe pentru ei nu găseam! Şi i-am iertat pentru că am citit că e bine la colhoz pentru omul sărac.  
 
4. Aş fi vrut să-i trag în ţeapă pe ţăranii din satele unde am ajuns cu trenul foametei şi care nu m-au găzduit fiindcă eram slăbănog şi urâţel. La şapte ani am venit de unul singur cu trenul foamei de la Roşiori la Vereşti. Am renunţat şi mi-am luat canon să le învăţ 10.000 de copii cum să se poarte. Am depăşit „planul cu 50%. Sau pentru că i-am citit şi admirat pe Darie cel desculţ şi Niculae Moromete, care n-a avut nici el noroc cu Bisisica.  
 
5. Dar iar aş fi vrut să-l trag în ţeapă pe un malac numit Romaşcov, care l-a băgat pe tata-n spital pentru că n-a vrut să semneze cererea de colectivist. După ce tata spunea că nu poate semna, primea lovituri peste degete şi coate. La spital l-am întrebat de ce n-a semnat?  
- Păi tu nu ştii că eu nu ştiu să scriu?  
 
6.Apoi l-aş fi tras în ţeapă pe un Prim secretar care nu mi-a aprobat să dau admiterea în târgul nostru, la 16 km de satul nostru, ci la Botoşani, pentru că am tată reacţionar. Acolo Premierul sucevean a trimis 92 de candidaţi pe 4 locuri. Am renunţat la idee pentru că am intrat la liceu şi bucuria de a scăpa de sărăcia de acasă era mai mare.  
 
7. Eu am venit pe lume în ziua a şaptea, după amiază, într-o toamnă splendidă când lumea e la horă. Mi s-a spus că mama a cam dansat până să mă nască, pe muzica pentru care ea venise-n fundul grădinii s-o asculte. Aş fi tras-o pe moaşă în ţeapă, fiindcă n-a venit s-o ajute pe mama. Nu ştiu din ce cauză. N-am tras-o fiindcă era singura femeie din sat care avea 19 copii cu 19 taţi, toţi în viaţă.  
 
8. Dumnezeu a decretat că a şaptea zi - după ce a terminat de făcut lumea - omul să se odihnească. Am auzit că cei născuţi în această zi „au pierdut” facilitatea. În Cabinetul CC nr.7 trona cel mai mare peste presarii din ţară. Am ajuns în audenţă după 17 săptămâni, când colegii mei de facultate încasau al 4-lea salariu. O mână de om ascuţit ca lupta de clasă, se spunea pe atunci, având o gropiţă în obraz, râdea frumos, deci este om bun. A citit pe verticală jalba mea. Mi-a zâmbit.  
- Picaşi prost, postul s-a brodit să-l poftească un nepot de ştab. Facem un troc? Renunţi la post şi la anul te aduc eu în capitală.  
- Asta nu-i troc, ci troacă, am zis fiindcă până atunci credeam în CC, mi s-a promis rezolvarea şi nu ştiam că CC însemna şi KK şi asta era persoana din faţa mea. Atunci mi-am dorit să pot fi Ţepeş o-am zis din uşă:  
- Dacă voi avea posibilitatea, să ştiţi că vă voi rezerva o ţeapă, tip Drakula!  
Doamne, ce râs frumos avea!  
 
9. Mi-aş fi dorit o ţeapă pentru cel vinovat pentru că n-aveam ce le da de mâncare copiilor, posibilitatea de încălzire. De lumină electrică. Dar am renunţat fiindcă am descoperit că se poate posti de carne trei zile pe săptămână şi toate posturile. Şi că rumeguşul poate să înlocuiască lemnul. Că lampa cu gaz n-a murit. Iar dorinţa de a i se repartiza o ţeapă celor care aveau „grijă” de siguranţa noastră nici măcar mental nu mi-o formulam. Dar dacă mi s-ar fi dat un pistol cred că aş fi cerut trei cartuşe.  
 
10. Credeam că dacă Ţepeş a ajuns la cifra de 20.000 de înţepaţi, eu... m-am rugat să fie iertaţi. Privind acum la cei din stradă mă întreb greşesc eu sau Ţepeş? 24 ianuarie, 2012. Nu s-a cîntat „Hai să dăm mână cu mână”, cei cu Ţeapă ...în română!  
 
Constantin T. CIBOTARU  
Roşiorii de Vede  
21 iulie 2012  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Constantin T. CIBOTARU - CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? / Constantin T. Ciubotaru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 570, Anul II, 23 iulie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Constantin T. Ciubotaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Constantin T. Ciubotaru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!