Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Naratiune > Mobil |   



COMPLOTUL VITELOR
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

COMPLOTUL VITELOR


Era în vremurile acelea minunate când socialismul triumfător se împletea în mod armonios cu economia dirijată şi, într-o minunată dimineaţă de primăvară, la CAP Furcoiu, tovarăşul Jugănaru făcea o vizită de control şi îndrumare. Sus numitul tovarăş era instructor de partid pe linie de agricultură, deci un mare specialist, pe care ţăranii, cum sunt ei aşaa, mai hâtri, îl numeau Colţan şi spuneau despre el că pe unde calcă nu mai cresc nici mărăcinii. Era desigur o exagerare! Mărăcinii creşteau în voia lor peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinţii îngălbeniţi de tutun lapte proaspăt muls, iar în faţa sa stătea smirnă tov Iftode, şeful sectorului, împreună cu tovărăşica Arghiriţa, tânăra mulgătoare-şefă, care stătea şi ea dar numai tămâie. Era însă cea care îi adusese, în spiritul tradiţionalei ospitalităţi rurale, cana cu lapte.

În context trebuie amintit faptul că directorul fermei, un tip cu multe relaţii, care afla despre orice control cu mult înainte de a fi planificat, plecase într-o delegaţie de achiziţii cu o tânără contabilă, un fel de nepoată, angajată de curând şi care trebuia instruită pe teren. După ce bău tot laptele şi râgâi sonor, tovul îşi aprinse o ţigară, ignoră privirile îngrozite ale lui Iftode şi puse prima întrebare de control:

- Ia, zi, băi, Iftode, tu ai citit sarcinile pă zootehnie prevăzute în plenara dăn luna trecută!? Alea spuse dă Marele Tovarăş, ca să le priceapă tot animalu’!

Figura dârză a onestului Iftode trecu în registrul: „disperări de circumstanţă”. Cu o puternică tentă stupidă!

- Toaşu, ştiţi, noiii, mai mult cu vacilii...

- Eram sigur, bă, că d-aia venii io, ca să vă esplic cum stă treaba!

- Olicăăă, să ne trăiţi că ne trebuiţi, băgă Iftode una cu efect sigur.

- Păi, da! Io-ti-te, la taurine este prevăzută o creştere de 20% pentru esport. Voi câte taurine aveţi?

- Două, să trăiţi, două, da' buni, dă montă, speciali, io-i hrănesc, cu mâna mea!

- Bă, foarte bine! Da'-n toamnă trebuie să aveţi pentru esport cu 20% mai mulţi. Ştii cât face asta!?

- Unu, să trăiţi!

- Băii, tu eşti un bou şi mai bine te dădeam pe tine la esport să te halească capitaliştii ăia nesătuii şi ne scăpau şi pe noi de-o belea! Bă! Bagă-n capu' ăla sec! Doi ori douăzeci face patruzeci, bă! Adică la toamnă, pentru esport bagi patruzeci dă capete dă tăuraşi îngrăşaţi ca să nu cadă capu' tău de idiot!

- Ooo, abia acu' am înţeles aluzia, rosti, suspinând uşurat, Iftode.

- Bă, da' tu ştii cu cât e prevăzut să crească producţia proprie dă vite?

Iftode, un excelent psiholog, repetă schema cu figura tâmpită. Reuşi de minune!

- Cu cinci la sută băi, animalule, da' tu nu intri la socoteală. Numai taurii. Adică, că văd că habar n-ai dă armetică, încă cinci capete faţă dă efectivul d-acu'! În total patruzeci şi cinci! Pricepuşi!?

- Iertare, stimate tovarăşe, băgă Iftode una conform documentelor, da' cinci la sută din câte avem noi acu' face aproape unu'!

Fumul de ţigară se opri în gâtul tovului şi-i provocă o tuse convulsivă. Se calmă doar când îi trăsni două palme bietului Iftode care avusese neşansa să-şi aducă aminte de matematică într-un moment marcat de o uriaşă încărcătură politică.

- Bă, tu mă bagi în mormânt! Da' până atunci te bag io la chiţiboiaca să-ţi treacă de glume cu linia partidului! Bă! Zice partidu' cinci! Aia e! Cinci! Nu două, nu zece! Cinci!

La faza aceasta, conform instruirii anterioare, Arghiriţa se porni urgent pe bocit, cu lacrimi cât pumnul, precum că o să moară toţi de foame şi prafu' o să se aleagăăăă…

- Fă, taci dreacu' că-ţi dau cu-n topor în cap, rost blând tov Jugănaru!

Deşi prin preajmă nu era nici un topor, Arghiriţa luă în serios sugestia şi se puse pe blestemat. Extrem pricepută şi la acest capitol! Destul de calm, tovul îi repezi un picior în foarte generosul ei fund şi o dădu afară din grajd. Afară, lângă uşă, se întâlni cu celelalte mulgătoare care până atunci trăseseră cu urechea, dar prea multe nu prinseseră:

- Ia, zi, fa, bău, laptili?

- Îl bău, fă, arză-i-ar gâţii dă cotrozea şi pomamagiu' dracu’! Ce mai râsete se porniră, ce mai chirăieli şi bătăi din palme. Doar ştiau toate că în cana de tablă care-i fusese oferită cu drag laptele se ducea urina vitelor la analiză de trei ori pe an.

Între timp, ca să-i mai treacă nervii tovului, Iftode vru să dreagă busuiocul şi întrebă, ca o vită ce era:

- Da' stau şi io ca omul şi mă tot mir, dă unde le ştie Marele Tovarăş pă toate că bine le mai spune!

- Aşa-i bă! Toate alea le ştie şi ne învaţă şi pă noi!

- Păcate-amărâte, doar n-o şti şi dă banii ăia de-i pitii io la grindă să-mi iau briceag dă la iarmaroc, în toamnă!?

- Ştie, bă, ştie tot, da' tovarăşu-i domn şi nu mănâncă câcat ca voi toată ziua pe la garduri, aşa să ştii! Şi-acu, hai, la masă, că mi să făcu o foameee… Mai e Didina la voi?

- Vaiii, să poate tovarăşu… Că noi ştim să ne omenim oaspeţii dă seamă aşa ca dumneavoastră!

Merseră la cantină unde tovul fu întâmpinat de Didina, administratoarea, care se scuză că nu prea a avut timp să se pregătească, dar aşaa, o masă cum primesc toţi oamenii muncii din fermă, se găseşte…

Sânii revărsaţi ai blondei rubiconde avură un efect sedativ şi tovul se îmbună mai ales că în faţă aburea şi un clondiraş cu o ţuică galbenă care te băga în ispite. Inspirat de primele două ciocănele de ţuică tov Jugănaru a început să-i povestească Didinei cum a luptat el încă din fragedă pruncie pentru instalarea socialismului în agricultură, prin ce primejdii a trecut şi cât de bine s-a descurcat. Apoi, la ciorba din coadă de vacă, despre marile sale realizări, iar la sarmale despre medaliile lui. Abia la grătarul din uger de viţică despre marile sale cuceriri amoroase. Cu o mână pe paharul de vin roşu şi cu cealaltă pe sub halatul Didinei care râdea îmbujorată de cinstea ce i se făcea. Cam când lucrurile ajunseseră şi la bancuri cu specific rural, şoferul tovului a intrat, plin de importanţă, şi l-a vestit oficial că era aşteptat la judeţ pentru alte sarcini. Iar aici controlul se încheiase cu bine. Ceva foarte cifrat care a fost, mai târziu, verificat personal de tovul, în portbagaj.

- Băă, asta-i viaţa mea! Muncă, băăă, şi iar muncă! Pa. Te pup!

Didina luă invitaţia în serios şi îl pupă dulce pe gura mirosind puternic a usturoi. Abia după plecarea tovului a luat şi nişte palme de la Iftode care o iubea sincer. Fără urmări însă!

A doua zi, după controlul de îndrumare, la fermă a apărut şi directorul cu noua specialistă în achiziţii. Ambii veseli şi cu chef de muncă. Iftode a dat raportul, iar şeful l-a întrebat:

- Bă, da câţi tauri avem noi în grajdul din vale, ăia pentru sacrificat, nu ăia pentru montă!

- O sută şăfu, că-i înmulţi alde garoii lu’ Tăciune când cu achiziţia aia discretă pe care-o făcurăţi matali cu contabila ailaltă!

- Foarte bine! În toamnă facem livrările ordonate, raportăm creşterea şi ne mai rămân şi nouă câte ceva pentru casele noastre…

- Da' aşa-i da' ne scade dreacu' şeptelu' şi la anu' celălalt o cam belim, spuse destul de îngrijorat bietul Iftode.

- Beiiii, Iftode, io mă tot gândesc că are dreptate tovu când zice că eşti bou! Pe tine te doare-n cur acu' dă şeptel, iar io mă muncesc să luăm prime la sfârşitu' anului şi s-aveţi ce pune pă masă dă sărbători! Ia, vezi, c-acu te sar din schemă!

Iftode recunoscu sincer că e un bou şi lucrurile intrară în normal. Prin urmare, în toamnă partidul raportă plin de mândrie că a îndeplinit sarcinile trasate de Marele Tovarăş, Iftode şi-a cumpărat un briceag pe care l-a atârnat la brâu cu un lănţişor, o nevinovată cochetărie care a convins-o pe Didina să fie totuşi mult mai darnică, iar în decembrie comisia de statistică a trimis şi ea la minister un raport prin care se demonstra că şeptelul (naiba să-l ia!) scăzuse cu peste cinci zeci la sută…

***

Robert Terciu era absolvent de agronomie însă datorită mamei sale, o doamnă care nu concepea că agricultura se face la ţară, ajunsese în minister, iar acum se dădea cu capul de pereţi. Fiind referent trei, pe el picase măgăreaţa să întocmească raportul referitor la starea zootehniei, raport care mergea sus, suuus de tot. Adică acolo de unde putea veni un trăsnet care să te ejecteze exact la vaci. Plângea şi-şi dădea pumni în cap deoarece simţea deja mirosul de grajd pe la nări. Disperat, se duse la şeful de serviciu, un om care se afla acolo, cel mai probabil, încă înainte de înfiinţarea ministerului.

Nea Anghelache, şeful deci, se uită la el cu atenţia cu care priveşti un păduche apărut pe guler, sorbi din ceaşca de cafea şi spuse plin de greaţă:

- Ce-i pulică, nu i-a venit ciclu lu' gagică-ta!? Hai, dă pă trompă, scurt, că nu-i vreme dă baliverne!

Mare psiholog, dar şi diplomat!

Robert spuse dintr-o suflare:

- Şefu' e groasă! Avem un raport pe linie dă partid care zice una şi unul dă la statistică care zice alte alea. Deci primu' zice că a crescut exportul şi număru' dă capete cu exact cifra anunţată de Tovu' Ăl Mare la plenară, iar ăia dă la statistică că a scăzut şeptelu' la jumătate! Cum e posibil aşa ceva şi ce ne facem!?

- Bă, tu ştii cine te-a căcat pe tine pe lume!? Partidu' bă! Nu mă-ta, nu tac-tu, nu statistica! Partidu’! Deci ce ai de făcut!?

- Am înţeles, da' dac-o luăm pă partea economică…

- Bă, tâmpitule, da' cine eşti tu de te doare-n cur dă economie! Lasă treaba asta pe seama celor care se pricep la aşa ceva! Şi bagă la căpăţână! Cel mai bine se pricepe în ţara asta Marele Tovarăş, numai el, bă, că-mi vine să te trec şi pe tine la şeptel! Marş la treabă şi altă dată să nu mai vii la mine să te lămuresc fără să sari cu un cartuş dă Kent, că am şi eu răspunderi!


Mihai Batog-Bujeniţă
 

Referinţă Bibliografică:
COMPLOTUL VITELOR / Mihai Batog Bujeniţă : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 955, Anul III, 12 august 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Batog Bujeniţă : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Batog Bujeniţă
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!