Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Documentar > Mobil |   



Colecţia de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Varvara Magdalena Măneanu  

Colecţia de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.  

II Ciupage din Clisura Dunării  

 

Autorii studiului Zonei etnografice Mehedinţi, din 1982, referindu-se la valea Dunării din amonte de Drobeta Tr Severin, aratau că aceasta diferă de descrierea lui Al. Vlahuţă din 1900, deoarece aici totul poartă amprenta noului,1apărut un urma refacerii asezărilor care au fost afectate de apele lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porţile de Fier I. ”O asemenea impresie lasă peisajul din jurul Orşovei şi în special cel din Cazanele Dunării, unde şi-au stabilit vetrele locuitorii din Jupalnic, Tufări, Coramnic, Eşelniţa, Dubova şi Ogradena şi pe care le numim datorită unităţii lor etnografice Microzona Orşova.’’2Vom vedea că accesul oamenilor acestor aşezări la căile de comunicaţie fluviale, pe traseul Defileului Dunării, precum şi procesul de strămutare al localităţilor ce a dus la modificarea peisajului, a determinat şi influenţe, particularităţi de croi la unele piese de port popular, diverse elemente şi modalitaţi decorative ş.a.  

La stabilirea Microzonei Orşova, s-a avut în vedere delimitarea administrativă din perioada interbelică când exista Judeţul Severin, care în partea Dunăreană avea Plasa Orşova ale cărei aşezări îşi aveau sedimentate la acea vreme, un model de viaţă specific al civilizaţiei acestui areal. 3  

Aşezările au avut de suferit din cauza lucrărilor de amenajarea lacului de acumulare de la barajul Hidrocentralei Porţile de Fier I, în mod diferit.4 Localităţile din zonele afectate au fost incluse şi în planul de studii, cercetări în vederea salvării şi conservării patrimoniului. Între altele, în baza acestora s-au efectuat şi achiziţii de artefacte reflectând civilizaţia acestor aşezări, păstrate azi în colecţiile Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. Cele mai multe artefacte sunt din domeniului portului popular5. Totuşi, acum în colecţiile muzeului aşezările din Clisura Dunării sunt inegal reprezentate din punct de vedere. Colecţia de cămăşi femeieşti, fără poale, din Clisura Dunării are un număr de 31 de piese, intrate în colecţiile muzeului în perioada 1965-1978.  

După cum arăta Paul Petrescu”În special costumul de sărbătoare a suferit numeroase modificări6caracteristici pe care le găsim şi la piesele din colecţiile muzeului: gulerul încreţit, ornamentat cu o dantelă croşetată7, cămaşa cu platcă,8cămaşa cu umeraş, 9la cele mai multe exemplare mânecile se termină în volan fodor,10sub guler este brăţara- cusătură peste creţuri11.  

Între cămăşile provenite din Clisura Dunării, aflate în colecţiile muzeului, se observă unele influenţe din zone mai îndepărtate precum Oraviţa: ornamentaţia cu ciurătură.12  

De la Dubova există trei cămăşi, dintre care una este posibil să fie cămaşă de ginere, sau naş (P.1314(bluză), tip poncio, iar două sunt tipul încreţit în jurul gâtului,(P.1303) este tipul clasic cu mâneca tripartită, cu altiţă, încreţ îngust brodat cu mătăsică de culoare gălbuie, şi rânduri pe mâneca ce se ternină cu rânduleţ brodat pe margine şi la capăt este largă. A doua piesă este ( P.1315), are decorul pe mânecă şi stan în tablă realizat cu motive vegetale brodate pe fire trase cu bumbăcel alb.  

Alte piese(P.1246 şi P. 1376), provin de la aceeşi persoană ( Frăţilă de la Eşelniţa), ambele încadrându-se în tipul încreţit în jurul gâtului,( P. 1376) având mâneca cu decor tripartit, cu un încreţ lat, care din punct de vedere cromatic se abate de la formula clasică, fiind realizat cu motive geometrice brodate cu mătase în nuanţe de albastru, motivele geometrice în nuanţe de portocaliu, maro, albastru se repetă pe rândurile de pe mânecă, şi stan. Mâneca se termină cu pumnaşi şi încreţ, râuri brodate peste încreţ şi cipcă. Cămaşa( P. 1246) are mâneca pe de-a întregul largă la capăt, cu două rânduri de motive florale brodate cu nuanţe de roşu şi grena, cu guleraş pe bentiţă şi cu acelaşi motiv decorativ floral de o parte şi alta a despicăturii de pe mijlocul pieptului. Mâneca pe lângă cusătura de prindere cu stanul are o îngraditură formată de acelaşi motiv decorativ de la capătul mânecii şi de pe stan.  

Ciupagele (P. 1330, are şi poale )şi P.1403 de asemenea provin de la aceeşi persoană, sunt de asemenea cămăşi încreţite ân jurul gâtului (P. 1330), are gura cămăşii înt-o parte, cu mâneca dintr-una, cu altiţă şi rânduri, întercalate cu rânduri de şabace, cu încreţ, pumnaşi şi cipcă, stanul cu trei rânduri de motive geometrice, realizate cu arnici albastru deschis şi negru care se repetă pe altiţă şi mânecă, la gât are gulerul pe bentiţă, brodat cu motive geometrice mărunte şi cu un volan din dantelă lucrată cu cârligul din bumbăcel alb şi albastru deschis.  

Două cămăşi, (P.1403) are decorul geometric şi vegetal realizat în blană pe mânecă şi stan cu bumbac alb pe fire trase. În acelaşi fel este realiztă şi (P.1377) având ca decor trandafirul.  

În legătură cu ciupagele provenite din Clisura Dunării, putem spune că 14 dintre ele, cele care provin de la Ogradena (astăzi o aşezare dispărută în urma inundării localităţii de către apele lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porţile de Fier I) au o valoare documentară deosebită pentru evoluţia costumului din zonă la mijlocul secolului XX. 11( P.1462, P.1366, P.1250, P.1160, P.1304, P.1307, P.1302, P.1293, P1310, P.1316, P.1463, P.1282,P.1326,P. 1375) dintre acestea fac parte din tipul încreţit în jurul gâtului, 2(P.1304, mâneca largă în partea de jos P.1307, mâneca cu pumnaşi , încreţ şi cipcă) cu mâneca cu altiţă, tablă şi râuri pe mânecă, iar P.1302, cu o altiţă în care apar elemente de noutate în decorarea mînecii, fiind formată de două benzi mai late brodate cu arnici de culoare neagră, cu motivul decorativ ciorchinele intercalate cu o fâşie mai îngustă brodată cu mătase galben deschis cu motivul decorativ frunza de viţă. Mâneca se termină cu un încreţ îngust, iar pe mânecă mai apare motivul prerupt ciorchinele. Structura altiţei se continuă şi pe stan. (aducînd aminte de cămăşile cu ciupag pe stan). Această caracteristică se observă şi la P.307.  

Alte 4 ciupage au mâneca în tablă pe de-a întregul, toate au mîneca strânsă în pumnaşi, se termină cu cipcă, (P 1250, şi P.1160), au rânduri sabiate, dintre acestea (P1366) cu decor geometric ales în război are despicătura gurii cămăşii într-o parte. Găsim între acestea ciupage monocrome (P1462, P.1250) broderie cu arnici negru, (P.1307) cu maro, (P.1366) cu roşu deschis, (P1304) policrom roşu, galben, albastru, sau policrom albastru, galben, negru, (P. 1302) nuanţe de maro, negru, galben deschis. În afară de acest ultim ciupag pe care apare motivul strugurelui şi al frunzei viţei de vie. Toate celelealte ciupage au compoziţiile decorative pe mânecă şi stani realizate din elemente geometrice.  

Ciupagele (P. 1310, P. 1316, P.1293, P1463) sunt cămăşi fără poale, cu mâneca dintr-una, cu un decor în formă de tablă realizat cu motive decorative florale brodate pe fire trase, cu bumbac alb, se termină în pumnaşi şi cipcă.  

Tot de la Ogradena provin şi P. 1375, P. 1326, P.1282, care corespund tipului tunică, poncio.  

Din acelaşi areal al Banatului provin (P. 1407)-Teregova şi (P. 2498)- Sasca Montană ca şi P.1369 de provenienţă necunoscută, dar pe care după aspect o încadrăm în această zonă.  

Continuând studiul început al colecţiei de cămăşii femeieşti fără poale, aflate în patrimoniul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier13, am realizat o nouă etapă: studiul şi catalogul cămăşilor femeieşti din Clisura Dunării(vezi ANEXA I). Acesta alături de alte studii privind portul din Clisura Dunării şi Banatul Montan vor lărgi cunoaşterea acestui domeniu atât de complex.  

***Articol apărut în formă extinsă în volumul de studii şi articole Drobeta, seria Etnografie, XXII, EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, p. 165-181  

 

Referinţă Bibliografică:
Colecţia de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 858, Anul III, 07 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!