Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Alexandru Crăciun         Publicat în: Ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Cogito
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
I 
  
Sacrificiu şi dorinţă 
  
Motto: Nu e răspunsul cel care luminează, ci întrebarea. 
  
Eugen Ionescu, 
  
Tot ce am învăţat fiecare dintre noi, a fost deprins din cărţi şi din ceea ce a reuşit să facă din noi dialogul cu sine şi cu fiecare.” 
  
Iată ce frumos rezumă Horia Roman Patapievici funcţiile fundamentale ale învăţării:  
  
1) Inteligenţa afectivă 
  
2) Inteligenţa cognitivă 
  
3) Inteligenţa cantitativă 
  
Toate trei ca sumă duc nemijlocit spre cunoaşterea absolută. Spun spre deoarece o fiinţă umană deţine cantitativ şi calitativ un bagaj destul de sărac de cunoştinţe până la moarte., Tot ceea ce mă face să fiu sigur pe mine este aceea că nu ştiu nimic din marea conştiinţă divină.” Acest citat este o reproducere aproximativă a ceea ce a lăsat cu gură de şarpe Socrate înaintea morţii sale, pentru a-mi putea aduce argumentele necesare ideilor care urmează a fi prezentate. 
  
Idea trinităţii m-a bântuit din copilărie. De ce oare basmele se conjură mereu cu cifra trei? Iată însă că acum o folosesc şi eu, vă invit să purcedem la muncă. 
  
Cărţile pot uşor reprezenta Marea Operă a magisteriilor alchimişti. Ele conţin trăiri sufleteşti, adevăruri imuabile şi chiar taine. Nu de puţine ori când citesc o carte mă trezesc că mă transpun în pielea personajului şi trec prin aceleaşi aventuri ca acesta. Poate că de aceea nu reuşesc decât foarte greu să termin un roman de dragoste. Dar de multe ori mă simt mai curajos după fiecare pagină. Cărţile sunt oameni sau mai nuanţat spus sunt acele modele pe care Goete sau Dante le-au lăsat moştenire în lucrările lor pentru marea masă cu speranţa că iniţiaţii vor duce mai departe secretele operelor lor. Arta e pomul fructifer din care a muşcat Adam şi Eva iar cultivatorii acestor seminţe cosmogonice sunt aşa cum îi numesc eu, Sfinţii Antichităţii” (artişti prinşi în chinurile dintre Rău şi Bine pentru veşnicie). 
  
Cunoaşterea e o gnoză nesfârşită pe care cărţile şi dialogul ni le împrumută. 
  
Îmi vine-n minte Idea de eros a cărei bun cunoscător a fost Stendhal. El transpune în, ,,Armance” decăderea ca fiinţă androgină. Constance e acel geniu neînţeles de o societate nihilistă aş putea spune deoarece, ca şi azi, idea unui statut social cât mai evident în ochii celorlalţi tronează, ba chiar frizează realitatea şi capacitatea omului de a se opune tendinţei de opacizare a raţiunii fără gândul inimii. 
  
În acea societate asemănătoare cu cea din România noastră Constance am spus caută un refugiu pe care îl găseşte doar în compania verişoarei sale Armance. Cei doi au parte de o poveste de iubire tumultoasă pentru că ambi consideră iubirea imposibilă. Iar când se regăsesc vitrega viaţă stă să îi despartă. Drumul iniţiatic de la finalul cărţii duce eroul în ghearele morţii iar mama şi iubita se reculeg ca măicuţe. 
  
Ce bine ar fi ca şi la noi să se mai regăsească iubirea! Însă cum a arătat şi Eminescu în scrisorile sale suntem tot mai condamnaţi la opacizare pentru că am dat la o parte esenţa procreaţiei: Iubirea.  
  
M-am întrebat totdeauna de ce reţinerea asta în faţa lecturii? Oamenii se pare că au uitat că au o viaţă pe care trebuie să o trăiască după instinctul suflării vieţii şi imboldul minţii. Pentru cei norocoşi care-şi aduc aminte de Cioran, îl văd pe marele maestru al tainelor tristeţii, ca pe un negativist precoce. Dar oare cum poţi să tratezi altfel omul când te afli într-o societate excesiv de plină cu femei de moravuri uşoare care se vând şi pentru o haină cât mai îmblănită iar tu neschimbat, mereu pe răscrucea vieţii observând tineri înghiţiţi de flămândele gorgone ale societăţii. 
  
Cioran a avut iniţiativă şi curaj. A dorit ca-n ultimă instanţă să plaseze tristeţea undeva între sacrificiu şi dorinţă pentru cei care-l ascultă [şi ajung să îl cuprindă]. Iar roadele lui se văd astăzi prin aspiraţiile tinerilor care se ridică şi vor să clădească o lume nouă departe de ruinele socialiste ale comunismului; o lume a speranţei şi egalităţii în care plictisul lui Cioran să ia forma bucuriei edenice a veacurilor; prilej oferit de focul străbunilor noştri care ne oferă o a doua şansă prin renaşterea dacismului existent în fiecare din noi. 
  
Laus Deo et liberum cogitandi. 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Cogito / Alexandru Crăciun : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1037, Anul III, 02 noiembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Alexandru Crăciun : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Alexandru Crăciun
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!