Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Codruţa Viişoreanu         Publicat în: Ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Codruţa VIIŞOREANU - ION CATRINA – LUMEA UNUI SUFLET - SUFLETUL UNEI LUMI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Orice moment din dezvoltarea universală a literaturii îşi găseşte corespondentul lui în operele scriitorilor noştri. Astfel, în rândul romancierilor de prestigiu din ultima vreme se înscrie cu insistenţă şi numele lui Ion Catrina, autorul unor romane de referinţă din literatura română contemporană.  
 
Născut la 30 august 1943, cel de-al cincilea fiu al lui Alexandru şi al Teotinei Catrina a copilărit pe meleagurile idilice, legendare, încărcate de istorie şi de cultură ale judeţului Vâlcea, în comuna Costeşti, unde a urmat şi cursurile gimnaziale. A urmat liceul la Braşov şi a absolvit la zi cursurile Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, secţia Rusă-română. Preocupându-se permanent, încă din anii de studenţie, de activităţi literare şi ştiinţifice, mai ales în domeniul literaturii ruse, publicând lucrări în diverse reviste de specialitate, profesorul, traducătorul şi jurnalistul Ion Catrina, a avut un destin literar de excepţie ce nu a urmat întotdeauna traiectorii convenţionale, el debutând în literatura beletristică la vârsta deplinei maturităţi cu romanul polemic „Potecile destinului”, care a captat încă de la început atenţia cititorilor şi a criticilor de specialitate.  
 
Romanul constituie o adevărată revelaţie, un tărâm cucerit pentru satisfacţia sa spirituală, unde printre meandrele destinului unor personaje s-a regăsit pe sine. Visătorul, pornit din mediul lui idilic de acasă, este contrariat de o societate ale cărei tradiţii nu le poate servi. Conceput cu o structură polifonică, romanul sintetizează în eroii săi un singur destin. Autorul declanşează un mecanism ce acţionează machiavelic, conturând o atmosferă ocultă în care omul aşteaptă neputincios să fie strivit. Prin semnificaţia sa, romanul depăşeşte simpla relatare a unui destin uman în vremurile terifiante ale regimului poliţienesc, el prefigurând traiectoria unei generaţii de sacrificiu, tragedia şi distrugerea ei.  
 
Cel de-al doilea roman „Tărâmul umbrelor” decurge pe două planuri, având atât semnificaţia simplă a lumii de dincolo bântuită de sufletele celor duşi dintre noi, dar şi aceea a tărâmului ademenitor şi misterios în care este invitat eroul pentru a-şi începe călătoria iniţiatică în împlinirea menirii pentru care a fost trimis în această lume.  
 
Linia deschisă de aceste două apariţii este continuată de volumul „Pământul îngerilor” şi se constituie într-o adevărată frescă a societăţii româneşti din ultima jumătate a secolului XX, veritabilă cronică a unor destine umane complexe. În creionarea personajelor sale, autorul este atras de atmosfera onirică, fantastică, procedee ce-i permit să descopere mai bine laturile întunecate ale existenţei umane şi să pună în evidenţă situaţiile extreme la care omul este supus. Este întruparea fantastică a principiului care îl nefericeşte , dar care, în acelaşi timp, îi susţine energia vieţii. Duce o negrăită luptă cu sine, dar când suprimă una din puterile acestei încordări , el trebuie să se desfacă în sine şi să se risipească. E un blestemat care nu poate trăi fără blestemul său. În tot romanul respiră acest tragic suflu de fatalitate. Autorul conturează aici o tristeţe nemângâiată într-o halucinantă viziune care îndepărtează cu mult marginile scrisului său de până acum şi-i adaugă un aspect nou şi neaşteptat.  
 
Cel de-al patrulea roman, intitulat „Cerul infernului”, impresionează „prin consistenţă şi masivitate, prin profunzimea introspecţiilor psihologice, prin bogăţia şi amploarea naraţiunii, prin forţa descrierilor şi veridicitatea personajelor”, aşa cum menţiona în prefaţa romanului prof. Veturia Adina Colceag. Scriitorul îşi construieşte naraţiunea pe elemente reale, cognoscibile care guvernează suferinţa umană împinsă la extrem. Pentru orice însemnare a evenimentelor, la orice popas al povestirii, naratorul intervine pentru a nota atmosfera în care faptele se petrec, iar această atmosferă este, în mod misterios, în concordanţă cu întâmplările şi cu stările sufleteşti ale oamenilor. Naraţiunea se dezvoltă cuprinzând alternativ personajele veridice şi câştigând astfel un dinamism surprinzător, foarte modern, adecvat dinamicii înseşi a vieţii eroilor săi. La temeliile temperamentului de scriitor al domnului Ion Catrina se poate recunoaşte , mai degrabă, o anumită tristeţe şi înflăcărare pentru căutarea unor soluţii pe care să le ofere cu o energie fantastică. Precizia expunerii, acurateţea observaţiilor, darul analizei, puterea de a umple spaţiile vide ale naraţiunii, densitatea realismului psihologic fac romanul deosebit de atractiv şi de actual.  
 
Romanul „Urmaşul”, conceput ca „roman de deschidere pentru un ciclul ce avea să abordeze problema acută, aceea a disoluţiei gospodăriei ţărăneşti în ultima sută de ani, întregeşte acea verigă lipsă de la care a pornit totul”. Scriitorul a fost încă de la început preocupat de situaţia omului simplu, primar, obligat să trăiască în condiţii vitrege, să presteze o muncă brută şi să ducă o luptă aprigă pentru supravieţuire cu duşmani de tot felul şi nu de puţine ori, chiar cu el însuşi.  
 
Talentul de mare povestitor al autorului nu se dezminte nici în următoarea apariţie literară intitulată în mod sugestiv „Păpuşa de sticlă”. Scriitorul ne invită să accesăm zone abisale ale conştiinţei umane, conturând abil tipologia unui intelectual de prestigiu aflat în căutarea unei stabilităţi psihice. Folosind o tehnică modernă, cea a oglinzilor, care prezintă faţete ale aceluiaşi personaj, autorul se dovedeşte stăpân pe arta creării unor personaje de referinţă, cu un caracter dominant, solid conturate. El le conduce prin labirintul existenţei cotidiene, le înţelege ezitările şi este alături de ele în încercările de tot felul la care sunt supuse. Este poate ceva convenţional în aceste manifestări în care psihologia oamenilor pare subordonată unei teme etice , deşi dibăcia literară şi lipsa oricărui pedantism moral intervine fericit chiar şi în cele mai dificile momente. „Demersul narativ al acestui roman se defineşte ca o scriere autentică, de un realism psihologic după modelul Mircea Eliade” , aşa cum afirma prof. univ.dr. Marian Barbu într-o analiză detaliată, publicată în revista AGERO, din Stuttgart (PROZATORI CU ŞTAIF-II-ION CATRINA)  
 
Prolifica serie a creaţiilor literare de valoare ale acestui mare romancier continuă cu volumul „Castele de nisip” în care ne oferă deliciul unei lecturi inedite şi spectaculoase. Pornind de la întâmplări reale, autorul conturează destine umane, pe care le dezvoltă după precepte morale personale, dar pertinente. Subiectul e simplu, dar captivant prin imprevizibilul situaţiilor. Sensibilitatea este pusă în vibrare de atingerea societăţii, autorul vădind înclinaţie şi consimţământ pentru viaţa citadină. Societatea devine problemă abia pentru acela care nu poate lua parte la viaţa ei. Tehnica observaţiilor interne se aplică acum lumii din jur cu aceleaşi rezultate în surprinderea detaliului psihologic. Scriitorul îşi reprimă bucuria şi revelaţia peisajului, concentrând acţiunea în scene interioare, într-un univers înăbuşit, greoi şi artificial corelat cu intransigenţa sa morală, deoarece niciunul dintre personaje nu-şi găseşte izbăvirea din calea fluxului nimicitor al vieţii, verdictul fiind autoritar şi implacabil.  
 
Ultima apariţie de valoare şi, cu siguranţă, nu ultima, este romanul „Întoarcerea” în care autorul revine la tema sa predilectă, disoluţia proprietăţii individuale în condiţiile vitrege ale anilor secolului trecut, temă abordată cu succes în unele din lucrările sale anterioare. Acţiunea gravitează în jurul unor grave probleme sociale care au afectat viaţa oamenilor atât în în timpul războiului, cât şi în perioada care a urmat. Eroii cărţii suferă nedreptăţile regimului, deşi nu se fac cu nimic vinovaţi faţă de acesta. La baza romanului stau fapte reale, documente autentice, discuţii directe cu martori oculari, fapt ce creează personaje credibile, veridice. Cartea reprezintă un document evocativ şi demascator, recreând frânturi din viaţa de altădată a oraşului, uşor de recunoscut. Aşa cum se întâmplă în toate scrierile lui Ion Catrina, cititorul este atras de succesiunea tablourilor narate, de vocabularul sugestiv al personajelor, de bogăţia descrierilor şi e captivat de ritmul alert al povestirii. Fin analist, autorul ne face să trăim alături de personajele sale, bucuriile, tristeţile, reuşitele şi eşecurile, spaimele trăirile sufleteşti ale acestora.  
 
Personalitatea sa complexă, completată de o înţelepciune superioară, expresie a unui intelectualism rafinat, puternic, stă la baza talentului său scriitoricesc, oferindu-ne creaţii originale şi complexe izvorâte din profunda experienţă de viaţă a domniei sale. Ion Catrina este, cu alte cuvinte, un spirit creator, un factor de stabilitate, echilibru şi armonie, un aristocrat.  
 
Prof. Codruţa VIIŞOREANU  
Caracal  
noiembrie 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Codruţa VIIŞOREANU - ION CATRINA – LUMEA UNUI SUFLET - SUFLETUL UNEI LUMI / Codruţa Viişoreanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1052, Anul III, 17 noiembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Codruţa Viişoreanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Codruţa Viişoreanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!