Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Ordinea Zilei > Mobil |   


Autor: Mihai Marin         Publicat în: Ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012        Toate Articolele Autorului

CODRUŢ-MARIAN STROIA - SCHIŢÂND COPILĂRIA (scurtissime)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
****VA PREZENTAM PE CODRUT -MARIAN STROIA SI GEORGE-NICOLAE STROIA, BAIETII MINUNATI AI SCRIITOAREI SI PROFESOAREI MARICICA STROIA SI AI LUI GHEORGHE A.STROIA (INITIATORUL SI COORDONATORUL REVISTEI SI EDITURII ARMONII CULTURALE ,www.armoniiculturale.ro )***  
FELICITARI COPIILOR , DAR SI PARINTILOR LOR !. MULT SUCCES! .Adaugati si voi aprecierile voastre sincere,pentru un copil aflat la debut , inseamna o mare incurajare . (Marin Mihai,Spania)*****  
***********************************************************************  
 
 
CODRUŢ-MARIAN GH.STROIA - SCHIŢÂND COPILĂRIA  
 
SFÂRŞIT DE IARNĂ... Timpul repede s-a scurs şi iarna supărată îşi face bagajele de plecare. A observat, cu tristeţe, că şi covorul ei imaculat a început să se topească. Un ghiocel ce vroia să se încălzească la lumina soarelui cel blând a scos somnoros căpşorul din zăpadă. Atunci, a văzut-o pe măicuţa lui cea bună, pe care o iubea nespus de mult, ce-i dăruise plăpumioara ţesută în mii şi mii de steluţe sclipitoare.  
 
Curios, ghiocelul a întrebat-o :  
 
- Măicuţa mea, de ce eşti tristă?  
 
- Cum să nu fiu supărată, dacă soarele arzător îmi strică haina albă şi-mi despodobeşte oraşul frumos gătit!  
 
- Nu fii tristă! Timpul repede va trece! Va veni şi vremea celorlalte anotimpuri să plece, Apoi, tu vei reveni mai puternică şi mai frumoasă!  
 
- Ai dreptate, copil bun! Vorbele tale m-au mângâiat şi mi-au alinat suferinţa. Rămâi cu bine! ...  
 
GHIOCELUL ŞI VRĂBIUŢELE... Era o zi călduroasă de primăvară. Curajosul Ghiocel se hotărî să nu mai stea sub plăpumioara albă, subţiată de soarele bun şi luminos. Roti privirea în jur şi văzu că iarna nu-şi termină de strâns toate podoabele. Dintr-un pom a auzit gălăgie şi a observat câteva vrăbii care se certau.  
 
Atunci, micul ghiocel le-a întrebat:  
 
- De ce vă certaţi! Eu şi frăţiorii mei nu ne certăm, niciodată!  
 
- Ne certăm, pentru că nu ştim care dintre noi să primească viermişorul găsit.  
 
- Nu există lucru care să-i facă pe frăţiori să se certe! Puteţi împărţi viermişorul!  
 
- Îţi mulţumim pentru sfat!  
 
De atunci, veselele vrăbiuţe nu s-au mai certat niciodată ...  
 
CODRUŢ-MARIAN STROIA  
 
Elev în clasa a II-a  
 
Şcoala „Mareşal Al. Averescu” Adjud  
 
sursa: Revista ARMONII CULTURALE  
 
***Pentru colaborare Revista si Editura ARMONII CULTURALE :  
GHEORGHE A . STROIA  
************************************************************************************  
 
GEORGE- NICOLAE STROIA, Un băietel din Adjud , de 12 ani, a scris o carte de basme  
 
In iunie, în “Luna copilăriei”, la Adjud va fi prezentat şi “Anotimpul viselor”, un volum semnat de George-Nicolae Stroia un copilul-autor are doar 12 ani iar cartea sa a primit numeroase aprecieri de la scriitori cu renume u el este elev la Şcoala “Mareşal Alexandru Averescu” din Adjud  
 
Luna iunie la Adjud este dedicată copilăriei. Revista “Armonii Culturale”, în parteneriat cu Primăria, va organiza festivităţile în cadrul “Lunei Copilăriei”, care vor cuprinde prezentări de carte, filme, lansări de carte, expoziţii de pictură, lucrări ale copiilor, jocuri şi concursuri interactive. Autorităţile locale vor să permanentizeze aceste manifestări. “Adjudul este printre puţinele oraşe din România ce se pot mândri cu cinci cetăţeni de onoare, oameni înzestraţi de providenţă cu talent, ce au dus faima Adjudului peste tot în ţară şi în lume. Dacă ar fi să reamintim: Emil Botta, Angela Burlacu Gheorghiu, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Dichiseanu, Gabriel Dragnea, Ionel Popa - sunt doar câteva nume cu rezonanţă. A sosit rândul celor mai tineri - copii, elevi – să preia ştafeta culturală şi să contribuie la sporirea prestigiului oraşului în care s-au născut. Un exemplu demn de urmat este cel al lui  
 
George-Nicolae Stroia (de numai 12 ani) căruia, în luna mai 2012, i-a apărut volumul de debut, intitulat Anotimpul viselor la celebra casă de excelenţă - editura bucureşteană Anamarol, condusă de scriitoarea Rodica Elena Lupu”, a spus pentru site-ul de administraţie primarul Constantin Armencea. „Pentru că profesia mi-a permis să trăiesc în lumea copiilor, iar mai apoi, am luat rolul de bunică, m-am apropiat cu mult drag şi cu un anume interes de această carte cu autor ca o mlădiţă. Spre marea mea bucurie, lecturarea ei mi-a creat starea unei sărbători şi adeseori gândul meu a făcut, cu uimire, câte un popas la vârsta fragedă a acestor scrieri, vârstă până la împlinirea celor 12 ani când, iată, se poate scoate capul în lume publicând o carte”, scrie autoarea Elena Buică în prefaţa cărţii.  
 
Copilul-autor îţi vorbeşte „ca un adânc sfăt”  
 
Tanărul autor provine dintr-o familie de intelectuali, în cadrul căreia i-a fost cultivată dragostea pentru literatură şi scris. De altfel, numele lui George-Nicolae Stroia nu este străin de literatură, el avand numeroase apariţii editoriale. „Dacă îi citeşti poveştile, fără să ştii nimic despre autor, nu-ţi poate trece prin minte că sunt scrise de un copil. Ele sunt create după tiparul basmelor româneşti, respectând toate cerinţele pentru construcţia lor şi îmbrăcându-le în haina fanteziei cuceritoare. Te farmecă de la primele pagini şi nu mai poţi lăsa cartea din mână până n-o termini. Printre rânduri, parcă te priveşte interesanta figură a copilului-autor care îţi vorbeşte ca un adânc sfătos şi pentru care nimic nu poate fi mai minunat pe lume decât frumuseţea sufletească. Te cuceresc şi te surprind subiectele foarte variate în care cântă seva de viaţă, de prospeţime, de frumuseţe şi inocenţă, poveşti ţesute din croiala tuturor existenţelor cu specific românesc. De aceea, copilul-autor George Nicolae Stroia, în cartea-i, s-a ţinut departe de Tom şi Jerry, Barbie sau Nemo, care au inundat lumea de poveşti a copiilor de azi, personaje interesante, dar care nu aparţin lumii din care am izvorât, de acolo de unde ne vin şi basmele”, mai scrie Elena Buică. Numele personajelor lui George Stroia trimit la cultura populară romanească: Mărţişor, Caraiman, iar unele sugerează caracterul personajului: Maliţia, Solaris, Doris, Nudy sau Maldu. „Poveştile lui sunt deschideri spre o lume mai bună, o lume solară, benefică pentru copii, dar şi pentru maturi. Ca toate poveştile, acest gen de scrieri le lărgeşte copiilor cadrul necesar cunoaşterii şi înţelegerii lumii înconjurătoare, îi ajută să-şi înţeleagă şi să-şi clarifice experienţele proprii, să desluşească tainele universului, le dau prilejul să observe lumea din alte perspective, le lărgeşte capacitatea de a-i înţelege pe cei din preajma lor şi chiar pe ei înşişi”, spune despre „Anotimpul viselor „ aceeaşi scriitoare. (Iulia CREŢU-ZIARUL DE VRANCEA)  
 
**************  
George Nicolae Stroia - Anotimpul viselor

Pentru ca profesia mea mi-a permis sa traiesc in lumea copiilor, iar mai apoi am luat rolul de bunica, m-am apropiat cu mult drag si cu un anume interes de aceasta carte cu autor ca o mladita. Spre marea mea bucurie, lectura acestei carti mi-a creat starea unei sarbtori si adesori gandul meu a facut cu uimire cate un popas la varsta frageda a acestor scrieri, varsta pana la implinirea celor 12 ani, cand, iata, se poate scoate capul in lume publicand o carte. E un pas care se inscrie printre cele rare, un pas incarcat cu multe promisiuni, la care Editura "Anamarol" va avea un motiv in plus de aleasa mandrie.
Consider ca aparitia acestei carti a fost cu putinta datorita climatului de viata al copilului George Nicolae Stroia, ca fiu al unor parinti scriitori si publicisti care l-au crescut in spiritul lecturilor intense, al literaturii nascuta sub ochii lui si al scrierilor cu o paleta larga de subiecte publicate, de asemeni, sub privirile sale. A fost crescut intr-un climat al dragostei de frumos si cu mare incarcatura de valori morale. Acestor daruri primite de la parinti, li s-au adaugat in mod fericit si cele primite de la Cel de Sus care l-a inzestrat cu harul scrisului si cu un car de inteligenta precoce. Fotografia care insoteste aceasa carte ne arata un chip in care parca intrezarim inteleptul de mai tarziu.
Daca ii citesti povestile fara sa stii nimic depre autor, nu-ti poate trece prin minte ca sunt scrise de un copil. Ele sunt create dupa tiparul basmelor romanesti, respectand toate cerintele pentru constructia lor si imbracandu-le in haina fanteziei cuceritoare. Te farmeca de la primele pagini si nu mai poti lasa cartea din mana pana n-o termini. Printre randuri, parca te priveste frumoasa figura a copilului-autor care iti vorbeste ca un adanc sfatos pentru care nimic nu poate fi mai frumos pe lume decat frumusetea sufleteasca . Te cuceresc si te surprind subiectele foarte variate in care canta seva de viata, de prospetime, de frumusete si inocenta, povesti tesute din croiala
tuturor existentelor cu specific romanesc. De aceea, copilul-autor George Nicolae Stroia, in cartea sa, s-a tinut departe de Tom si Jery, Barby sau Nemo care au inundat lumea de povesti a copiilor de azi, personaje interesante, dar care nu apartin lumii din care am izvorat si de acolo de unde ne vin si basmele. Numele personajelor si le-a ales cu multa chibzuiala ; ele te trimit la elemente specifice culturii noastre populare, Martisor, Caraiman, dar autorul are grija si sa largeasca sfera construind nume cu rezonante mai largi sau nume care sugeraza caracterul personajului : Malitia, Solaris, Doris, Nudy, Maldu.
Doua aspecte se evidentiaza cu precadere din aceste povesti : bogata imaginatie si pretul pe care-l pune micul autor pe valorile morale. Acestea isi fac prezenta pas de pas in desfasurarea evenimentelor, aspecte cu totul remarcabile tinand seama de varsta at@t de frageda a autorului. "Pana si Timpul poate fi oprit in loc prin puterea curata a sufletului", e o concluzie cu care incheie o poveste la pagina 54. Povestile lui sunt deschideri spre o lume mai buna, o lume solara, benefica pentru copii, dar si pentru maturi. Ca toate povestile, acest gen de scrieri le largeste copiilor cadrul necesar pentru cunoasterea si intelegerea lumii inconjuratoare, ii ajuta sa-si inteleaga si sa-si clarifice experientele proprii, sa desluseasca tainele universului, le dau prilejul sa observe lumea din alte perspective, le largeste capacitatea de a-i intelege pe cei din
preajma lor si chiar pe ei insisi. Pentru noi, cei maturi, sunt benefice fiindca ne place sa ne lasam sedusi de aceasta lume fascinanta la orice varsta am fi, ne smulge din lumea pe care o ducem in zbaterile zilnice. Din ele desprindem sensuri mai adanci pe care le deslusim cu cheia sufletului, ne transpunem intr-o alta lume, mai buna, mai dreapta si mai frumoasa, asa cum o credeam in copilarie si de care ni se face atata dor cateodata.Ne ajuta sa ne cunoastem mai bine, sa ne descoperim amintindu-ne ce am uitat despre noi, ne revigoreaza cu forta lor terapeutica.
Indiferent de varsta, ce poate fi mai placut decat sa adormi transpus in lumea povestilor, inconjurat de personajele lumii de basm ! Alunecarea de la real la fantastic creeaza o stare de vis, asa cum bine a intuit autorul subliniind aceasta valoare a povestilor si prin titlul, bine inspirat, al acestui volum - "Anotimpul viselor".
Inchei incalecand si eu pe o sa, daca tot suntem in lumea fantasticului. Si in aceasta lume a basmului si a povestilor, unde totul se termina in modul cel mai fericit, sa fie si numele meu amintit ca printre cei care au scris despre prima carte a marelui scriitor al acelor ani, scriitor de recunoastere internationala, George Nicolae Stroia, asa cum il zaresc prin timp si asa cum ii doresc din preaplinul inimii.
Pickering ON



Elena Buicã-Buni 5/5/2012
 
********************  
GEORGE NICOLAE STROIA - PUTEREA TIMPULUI PDF Imprimare Email
GN_STROIA A fost odată, ca niciodată, un împărat pe nume Darius, un om care la vremea lui fusese vestit prin vitejia şi înţelepciunea sa. Ajuns în pragul bătrâneţii, răpus de boală, simţindu-şi sfârşitul aproape, chemă pe fiul său şi-i zise:  
− Dragul meu Solaris, sfârşitul îmi este aproape, nu mai rezist mult! În tinereţile mele, îmi amintesc cum biruiam pe oricine, dar acum timpul m-a biruit pe mine.  
− Nu este aşa, tată! Tu poţi învinge Timpul! spuse Solaris, cu ochii înlăcrimaţi.  
− Nu, fiule, nici un muritor nu poate, oricât de curajos şi viteaz ar fi.  
− Am să-ţi arăt că se poate! Am să opresc timpul în loc, iar tu îţi vei conduce liniştit împărăţia.  
Părăsind sala în care se afla tatăl său, se îndreptă spre Libris, înţeleptul curţii.  
− Libris, te rog să îmi spui secretul timpului! Cum aş putea să îl opresc, ba chiar să-l dau înapoi?  
− O, dragul meu prinţ, doar cel ce reuşeşte să treacă peste Marea Anotimpurilor şi prin scorbura Copacului Înţelepciunii, va putea să ajungă în Împărăţia Timpului. Dar să aveţi grijă, că Timpul este foarte şiret!  
Auzind toate acestea, Solaris nu mai stătu pe gânduri şi se pregăti de drum.  
Libris făcu semn să i se pregătească escorta, dar Solaris îi spuse:  
− Îţi mulţumesc, dar trebuie să înving timpul de unul singur!  
− Dar, Măria Ta!...  
Şi prinţul ieşi ca o furtună pe poarta palatului, îndreptându-se către Marea Anotimpurilor.  
A străbătut în drumul său munţi stâncoşi, cu vârfurile pierdute în zare şi văi adânci. Într-o zi, s-a oprit la ţărmul unei mări şi i se păru cel mai ciudat loc pe care îl văzuse. Valurile erau pictate în culorile curcubeului, iar zeci de pescăruşi pluteau fără să dea din aripi. Aproape de ţărm se legăna o barcă. Solaris sări în ea şi vâsli până în mijlocul mării. Simţi, deodată, că mâinile îi îngheţară pe vâsle şi se ghemui de frig. Privind în depărtare, observă că începu să ningă. După câteva minute, soarele arunca săgeţi de foc, iar apoi începu o ploaie deasă.  
− Acum înţeleg de ce se numeşte Marea Anotimpurilor! Aici vremea se schimbă mereu.  
Vâsli mai departe, până ce zări un vrej uriaş, ce se înălţa din mijlocul mării. Sări repede din barcă şi se agăţă de vrej.  
− Poate dacă ajung în vârf, o să pot vedea orizontul.  
Şi se căţără până în vârf, unde găsi o căsuţă făcută din paie şi vreascuri. Bătu la uşă şi auzi o voce piţigăiată:  
− Prieten sau Duşman?  
− Prieten! răspunse Solaris.  
putereatimpului În prag apăru un pescăruş uriaş, cu pene albe ca spuma laptelui.  
− Vino înăuntru! Hai să te servesc cu un ceai de iarbă de mare!  
− Nu, mulţumesc! răspunse Solaris.  
− Dar, unde vrei să ajungi? întrebă curios pescăruşul.  
− În Împărăţia Timpului.  
− De vrei, te pot însoţi! spuse pescăruşul.  
Atunci, Solaris urcă pe aripa pescăruşului şi părăsi căsuţa din vârful vrejului. Nu după mult timp, pescăruşul strigă cu putere:  
− Pământ, pământ!  
Cei doi, coborâră pe ţărm şi hotărâră să înnopteze acolo. Adormiră pe loc, osteniţi de drumul lung. După o noapte rece, se treziră în zori, gata de călătorie.  
− Ce căutăm acum? întrebă pescăruşul.  
− Copacul Înţelepciunii!  
Nici nu terminară bine de vorbit că observară copacul. După ce au ajuns în faţa copacului, au auzit din interiorul unei scorburi o voce înăbuşită:  
− Staţi, călătorilor! Ca să găsiţi intrarea în Împărăţia Timpului, trebuie să îmi dezlegaţi o ghicitoare:  
Fir de tort, rând pe rând,  
Tors de gând,  
Lung cât cerul  
Iute ca gerul,  
Aripi de mătase  
Prins pe ceas în case”  
− Fir de tort... cred că ar simboliza amintirile, lung cât cerul... înseamnă că e nesfârşit, iute ca gerul... înseamnă că trece repede. Nu poate să fie decât timpul! răspunse Solaris.  
−Aşa este! Ai gândit bine! Acum aveţi voie să deschideţi Poarta Timpului.  
Iar copacul îşi deschise scorbura şi cei doi intrară în ea. Alunecară ca pe un tobogan şi într-o clipă aterizară într-un morman de frunze. Dezmeticindu-se şi uitându-se în jur, pescăruşul spuse:  
− Acela trebuie să fie palatul Timpului! Să ne grăbim!  
Era un palat imens, cu turlele în forma unor orologii, ce depănau timpul cu repeziciune. Ziua şi noaptea treceau doar în câteva minute, sleindu-i de putere, cu fiecare clipă scursă. Gândindu-se la tatăl său, Solaris îşi recăpătă puterile şi strigă:  
− E cineva, acolo?  
− Eu sunt atotputernicul Timp! Cine îndrăzneşte să mă tulbure? se auzi o voce cutremurătoare.  
− Eu, Măria Ta, prinţul Solaris!  
Îngenunchind în faţa Timpului, îi spuse:  
− Am venit să te rog să te opreşti!  
− Îmi ceri imposibilul, tinere!  
− Te rog să ai milă de tatăl meu, regele Darius!  
− Ai spus regele Darius! Dar regele Darius este fratele meu!  
Mirat, prinţul îi spuse:  
− Dacă e fratele tău, de ce nu ai milă? Găseşte-ţi puterea de a te opri!  
− Vorbele tale...  
Şi atunci, marele Timp căzu secerat la pământ. Astfel, Timpul se opri în loc şi Solaris şi Pescăruşul îşi recăpătaseră tinereţea. După ce se dezmetici, Timpul îl îmbrăţişă pe Solaris şi îi spuse:  
− Îţi mulţumesc! Mi-ai amintit ce înseamnă puterea sufletului! Acum vreau să îmi văd fratele.  
− Dar cum ajungeţi înapoi? Eu nu vă pot duce pe amândoi! spuse speriat pescăruşul.  
− Timpul are mereu o rezolvare! Şi pocnind din degete, apăru un armăsar înaripat, ce-i purtă ca gândul până în mijlocul Mării Anotimpurilor, unde pescăruşul se opri:  
− Eu aici rămân! Voi mergeţi cu Dumnezeu!  
*  
**  
Şi Solaris, însoţit de Timp, ajunse într-un târziu la palat. În întâmpinare le-a ieşit chiar împăratul Darius, ce-şi recăpătase puterile. Era din nou puternic şi sănătos, cu o mare dorinţă de viaţă. Îşi recunoscu de departe fratele, pe care-l strânse în braţele sale puternice. Se minună, însă, de curajul şi vitejia fiului său, Solaris, pe care îl consideră vrednicul său urmaş la tron. Îşi aduse aminte de toate sacrificiile pe care le făcuse şi se gândea la toate cele pe care, poate, le va mai face. Însă, Solaris îi dovedi, de fiecare dată că : „Până şi Timpul poate fi oprit în loc, prin puterea curată a sufletului!”  
GEORGE NICOLAE STROIA  
 
 
 
Pagina realizata de Marin Mihai  
 
Referinţă Bibliografică:
CODRUŢ-MARIAN STROIA - SCHIŢÂND COPILĂRIA (scurtissime) / Mihai Marin : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 519, Anul II, 02 iunie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Marin : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Marin
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!