Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Foileton > Mobil |   


Autor: Mihaela Moşneanu         Publicat în: Ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014        Toate Articolele Autorului

COBRA - prima parte
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Era într-o seară de iulie, prin anii nouăzeci, în jurul orei douăzeci şi două.  

Alina intră pe aleea mărginită de un gard viu. La capătul ei se deschidea parcul în toată splendoarea sa. Se opri câteva secunde, dorindu-şi să găsească un loc mai retras, unde să nu atragă atenţia cuiva, pentru că se auzeau nişte voci de fete şi băieţi de undeva. Privi la băncile de lemn din faţă, despărţite de pajiştile micuţe cu tufe colorate de trandafiri. Îşi aruncă privirea spre aleile întortocheate unde se vedeau alte bănci, acompaniate de pomi diferiţi şi cu tulpinile groase şi crestate. Deşi nu erau la fel, aveau un lucru în comun. Toţi pomii erau încărcaţi de crengi groase şi bogate cu frunze. Gardul viu împrejmuia pe alocuri unele porţiuni ale parcului şi tufele de trandafiri altoite se vedeau peste tot.  

Era o seară frumoasă de vară şi începea să se simtă răcoarea de seară, dar ea nu era conştientă de acest lucru, pentru că era îmbrăcată într-un costum de blugi deschis la culoare. Sub geacă avea un tricou alb cu mânecă scurtă şi cu imaginea cauciucată a lui John Lennon pe piept. Era încălţată într-o pereche de Drăgăşani bleumarin şi la mijloc avea o borsetă albastră care conţinea un portofel, un pachet de ţigări neînceput, o brichetă roşie, un rimel, un tuci şi un ruj mov. Nu pleca niciodată de acasă fără ele. Părul negru şi ondulat, lung până la mijloc şi-l prinsese cu un elastic bleu. Îşi lăsase o şuviţă de păr să-i cadă pe faţă, care îi dădea un aspect delicat. Avea puţin peste un metru jumătate şi era plinuţă. Nu o interesa prea mult aspectul acesta, deşi se gândea uneori că i-ar plăcea să fie mai slabă ca alte fete.  

Avea o faţă plăcută cu frunte înaltă şi ochii albaştri-verzui, umbriţi de nişte gene negre lungi şi întoarse cu rimel. Deasupra lor tronau o pereche de sprâncene frumos pensate. Nasul drept, împreună cu buzele cărnoase şi rujate ieşeau în evidenţă alături de obrajii rozalii, ce dădeau fizionomiei sale o strălucire aparte, datorită ochilor săi.  

Înaintă spre băncile şi tufele de trandafiri din faţă şi trecu pe lângă una din ele, fără să o privească. Cunoştea toate locurile din parc. Cel mai mult îi plăcea să stea în spate, lângă bustul lui Eminescu ce era postat pe un soclu înalt de un metru sau puţin mai departe unde era o măsuţă rotundă, înconjurată de scaune mici de lemn, aşezate pe un caldarâm de piatră.  

Ajungând pe lângă bustul lui Eminescu, se aşeză jos pe iarbă lângă un pom. În faţă era o superbă tufă de trandafiri roşii şi roz, dar ea n-o vedea, pentru că se gândea la Ionuţ. Nu se întâlnise de două zile cu el. Era atât de absorbită de gândul ei, încât tresări când se auzi strigată:  

- Alinaaa! Alinaaa! Ce faci?  

Privirea ei îşi schimbă direcţia drept înainte, să vadă cine o strigă.  

Era prietena ei Ani, o fată brunetă şi mai înaltă decât ea, tunsă scurt şi cu breton. Avea ochi căprui, era slăbuţă şi foarte drăguţă. Ca şi Alina, era îmbrăcată într-un costum de blugi, dar închis la culoare. Sub geaca de blugi avea şi ea un tricou bleu cu imaginea lui Bob Marley. Era încălţată în adidaşi Puma şi borseta de la mijloc era neagră. Spre deosebire de Alina, ea nu obişnuia să se machieze şi de aceea nu avea în borsetă decât un pachet de ţigări şi un portofel cu ceva bănuţi în el.  

- Daa!  

Nu prea avea chef de Ani, dar nu avea cum să o evite. Privind-o îngrijorată când ajunse lângă ea, Ani o întrebă:  

- Ce faci aici singură? Ai păţit ceva?  

- Nuuu! N-am păţit nimic, dar am simţit nevoia să vin aici, ştii că-mi place locul ăsta.  

- Hai lasă-l naibii de loc. Măi, îmi place şi mie aici, e frumos, dar...  

Alina îi spuse zâmbind:  

- Dar ce? Ia să văd ce perlă mai scoţi acum.  

- Da măi, mi-ar plăcea să fiu şi eu cu cineva, nu singură.  

- Păi şi ce? Eşti singură? Nu eşti acum cu mine?  

Ani îi răspunse chicotind:  

- Cu tine? Măăă, cu tine sunt ca şi singură, mi-ar plăcea să fiu şi eu cu vreun tip acolo, cu tine ce să fac? Ce naiba măi Alina?  

Alina începu să râda, în timp ce Ani se aşeză lângă ea pe iarbă. Îşi deschise borseta, scoase din ea un pachet de BT şi îşi luă o ţigară. După ce căută prin borsetă o brichetă şi văzu că nu are, spuse puţin iritată:  

- Dă-mi şi mie un foc. Nu ştiu cum fac, dar întodeauna uit brichetele pe unde merg.  

Alina îşi deschise şi ea borseta. Îşi scoase pachetul de Kent pe care-l furase din cartuşul lui taică-său, de acasă. Îl desfăcu şi îşi luă o ţigară. Aşteptând să-i înapoieze Ani bricheta, gândea:  

,,Mmm, dac' ar şti tati, m-ar mânca cu bătaia". Dar îşi abandonă repede gândul. După ce îşi aprinse şi ea ţigara, îi spuse râzând:  

- Măi nebuno! La ce te gândeşti tu, dute-n colo de nebună, nu eşti normală mă fată.  

- Păi da, trebuie să fiu puţin nebună, că să te fac să râzi, pentru că văd că nu eşti în apele tale. Ia spune-mi, ce-ai păţit?  

Alina îi răspunse mai în glumă, mai în serios:  

- N-am păţit nimic, doar că am vrut să stau puţin pe-aci. Ai ceva impotrivă?  

Dar Ani nu se supără, ci doar o privi atent. Ştia foarte bine ce are prietena ei. De ceva vreme era îndrăgostită de Ionuţ, un vecin de-al ei şi îi spuse:  

- Ghici! Pe cine am văzut azi când am plecat de-acasă? Dacă ghiceşti eşti tare, să stii.  

Simulând indiferenţa, Alina îi răspunse:  

- Pe cine? N-am idee.  

- Hai măi Alina, fă şi tu un efort acolo, că ştiu că poţi să ghiceşti.  

Alina o privi atentă, strângând din ochi şi rugându-se în gând să fie vorba despre Ionuţ. Lui Ani îi venea să râdă şi înclinând din cap în semn că da, îi spuse:  

- Hai, hai, zi odată, nu te mai uita la mine ca la maşini străine.  

- Pe Ionuţ?  

- Daaa!  

Alina o întrebă zâmbind:  

- Vorbeşti serios?  

- Da măi fată, cât se poate de serios vorbesc. Măi fată, mă disperi cu Ionuţ, nu alta. Uite, eu îţi promit ceva ţie. Îţi promit că-ţi fac lipeala cu el, jur!  

- Măi Ani, cum îmi promiţi tu aşa ceva, când ştii că nu se poate. Ştii bine că el este cu Andreea, fata lu' tanti Mariana, vecina mea.  

Ani îi răspunse gânditoare de data asta:  

- Da eu ştiu, dar mai ştiu şi alte lucruri.  

Alina o rugă să-i spună:  

- Ce? Ce ştii? Spune-mi, te roog.  

- Măi, nu pot să-ţi spun deocamdată nimic, dar îţi promit că o să fii cu Ionuţ.  

- Oaau! Mamăăă, vorbeşti serios?  

Se repezi la Ani, prinzând-o de umeri şi scuturând-o tare, la care fata ţipă şi o împinse, spunându-i:  

- Auuu! Nebunoo! Mă doaree! Ai înnebunit, măi? Nu mă mai strânge aşa tare că mă doare!  

Dar Alinei nu-i păsă de durerea prietenei sale şi strigă la ea:  

- Pe cuvântul tău?  

 

- Hooo, nebunelor! Ce-aveţi? Le întrebă râzând, Mihai.  

 

va urma  

Referinţă Bibliografică:
COBRA - prima parte / Mihaela Moşneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1165, Anul IV, 10 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Moşneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihaela Moşneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!